Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 1636/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr.1491/269/2009

2461/2009

DECIZIA PENALĂ NR. 1636

Ședința publică din 23 noiembrie 2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Damian Dolache

JUDECĂTOR 2: Niculae Stan

JUDECĂTOR 3: Vasile Băjan

GREFIER - ---

__________________________________________________________

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de recurenta-inculpată împotriva deciziei penale nr. 124/A/01.10.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul penal nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-inculpată, personal și asistată juridic de apărător ales, lipsă fiind intimata - parte vătămată CEC BANK SA B și intimata - parte civilă BRD - GENERALE - GRUP - SUCURSALA

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat faptul că recurenta-inculpată a depus un memoriu, prin serviciul registratură, la data de 20.11.2009, aflat la filele 15-16 din dosarul cauzei.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea disp. art. 38513din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al recurentei-inculpate, având cuvântul, solicită admiterea recursului și casarea deciziei penale atacate, în temeiul disp. art. 3859pct. 21 Cod de procedură penală, întrucât judecata în apel a avut loc în lipsa inculpatei, aceasta fiind în imposibilitate de a se prezenta datorită unui accident.

Precizează astfel că inculpata a ajuns după strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare, iar aceasta era nemulțumită de soluția dată în fond, criticând-o atât pe latură civilă, cât și pe latură penală.

Susține că numitul, cel care a determinat inculpata în comiterea infracțiunii nu a fost audiat ca martor, deși aceasta a solicitat administrarea probei în cursul urmăririi penale și în fața primei instanțe, având în vedere că din probatoriul administrat, respectiv din expertiza grafologică efectuată în cauză, rezultă că susnumitul a întocmit actele și s-a folosit de bani.

Mai arată că inculpata solicita și schimbarea încadrării juridice a faptei, considerând că trebuia reținută pentru complicitate, întrucât numitul este autorul faptei.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind soluția instanței de apel ca fiind legală și temeinică.

Precizează că procedura de citare în această fază procesuală a fost îndeplinită conform legii, inculpata fiind citată la adresa indicată la dosarul cauzei.

Astfel, consideră susținerile inculpatei ca fiind neîntemeiate întrucât nu a făcut nicio dovadă în sensul imposibilității de prezentare la termenul la care a avut loc judecata în apel și nici nu a încunoștințat instanța despre această stare de fapt.

Referitor la încadrarea juridică, susține că în mod corect inculpata a fost reținută ca autoare a infracțiunii de înșelăciune, aceasta fiind cea care a semnat cererea de credit, precum și contractele de credit ce au fost încheiate cu banca.

În ceea ce privește latura civilă, reprezentantul Parchetului consideră că a fost soluționată corect, nemulțumirea inculpatei în sensul că nu ar fi beneficiat de suma de bani, nu are nicio relevanță, întrucât ceea ce este esențial pentru a putea fi obligată pe latură civilă, este ca între activitatea sa infracțională și urmarea produsă să există o legătură de cauzalitate.

Or, în speța de față această condiție este îndeplinită întrucât prejudiciul a fost cauzat urmare a activității infracționale a inculpatei, iar dacă se va stabili, în urma cercetărilor, că mai există o altă persoană responsabilă pentru aceste fapte, va fi obligată la despăgubiri conform legii.

Consideră însă că hotărârea ar fi nelegală în ce privește aplicarea suspendării condiționate pentru o pedeapsă rezultantă de 3 ani, dar în calea de atac a inculpatei această nelegalitate nu mai poate fi înlăturată.

Recurenta-inculpată, personal, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3 din Codul d e procedură penală, arată că numitul este cel care s-a folosit de banii extrași.

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față reține următoarele:

Prin sentința penală nr.154/09.07.2009 Judecătoria Oltenița în temeiul art.26 rap. la art.290 cu aplic. art.41 al.2 a condamnat pe inculpata - la 3 (trei) luni închisoare.

În temeiul art.288 al.1 cu aplic. art.41 al.2 a condamnat pe inculpata - la 3 (trei) luni închisoare.

În temeiul art.291 cu aplic. art.41 al.2 a condamnat pe inculpata - la 3 (trei) luni închisoare.

În temeiul art.215 al.1,2,3 cu aplic.art.41 al.2 a condamnat pe inculpata - la 3 (trei) ani închisoare.

În baza art.71 al.1 a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit."a" și "b".

Conform art.33 lit."a" rap. la art. 34 lit."b" au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art.81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe o perioadă de 5 (cinci) ani ce constituie termen de încercare.

Conform art.71 aliniatul ultim a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

Potrivit art.359 a C.P.P. atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83.

S-a dispus anularea actelor false.

În temeiul art.14 și C.P.P. art.998 civ. a fost obligată inculpata la 28.115,91 RON, sumă la care se adaugă dobânda calculată la zi, până la recuperarea integrală a debitului, către partea civilă Generale, Grup - Sucursala

S-a constatat recuperat prejudiciul față de partea vătămată CEC Bank SA

În temeiul art.191 al.1 a C.P.P. fost obligată inculpata la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, din examinarea mijloacelor de probă administrată în cauză prima instanță a reținut că în cursul lunii iulie 2006, inc. a încheiat cu Casa de Economii si Consemnațiuni (in prezent CEC Bank) si BRD Generale, în baza unor documente de venit false, contracte de credit in temeiul cărora a obținut în total 24.000 lei, pe care ulterior nu i-a mai restituit.

Astfel, la data de 11.07.2006 inculpata s-a prezentat la Agenția Oltenița a BRD-, solicitând acordarea unui credit în valoarea de 19000 lei si depunând pentru dovedirea bonității sale: fotocopii ale unui contract individual de munca înregistrat la. B sub nr. 1734/01.09.2004 si ale actului adițional nr. 1/20.08.2005 la acest contract, semnate pentru conformitate cu originalul de si stampilate, potrivit cu care învinuita era angajata în funcția de agent comercial la SC - SRL B, reprezentata de numitul, director; adeverința de venit nr. 32/10.07.2006 emisa de SC - SRL, care atesta ca agentul comercial a încasat in intervalul aprilie-iunie 2006 un venit lunar net de 980 RON.

Primind actele, conform atribuțiilor de serviciu si procedurilor interne, consilier clientela persoane fizice, a trecut la verificarea lor apelând numărul de telefon al societății emitente, înscris în cuprinsul lor, respectiv -. Din mențiunile ultimei rubrici a adeverinței de venit de la 101 rezulta ca, la data de 13.07.2006, (director economic al SC - SRL) a confirmat autenticitatea documentelor.

Drept urmare, la data de 14.07.2006 a fost încheiat contractul de credit nr. - în temeiul căruia inculpata a ridicat de la casieria BRD - Agenția Oltenița suma de 19000 lei.

Câteva zile mai târziu, la data de 20.07.2006 in vederea obținerii unui nou credit, inculpata a depus la Agenția de I Oltenița a: - adeverința de salariu nr. 146/20.07.2006 emisa de SC - SRL reprezentata de, director, si, director economic; - copii, conforme cu originalul, ale contractului individual de munca nr. 1734/01.09.2004 si actului adițional nr. 1/20.08.2005.

Documentația a fost primită si verificată conform atribuțiilor de serviciu de numita (consilier credite persoane fizice) care, ca și în cazul precedent, la data de 21.07.2006 a primit telefonic confirmarea conținutului ei din partea unei persoane care s-a recomandat. La aceeași data învinuita a formulat cererea de credit nr. -, aprobata de comitetul de credit al agenției, fiind încheiat contractul nr.-/21.07.2006 în temeiul căruia a încasat 5000 lei.

nu a achitat însă nici una dintre ratele scadente la aceste credite întrucât nu avea posibilitatea, în realitate neavând loc de munca.

Inculpata a recunoscut că în cursul lunii iunie 2006 ajutat la plăsmuirea a două adeverințe de venit atribuite SC - SRL însă aceste adeverințe au fost eliberate de. Recunoaște că în cursul lunii iunie 2006 contribuit la plăsmuirea a câte 2 copii conforme cu originalul ale unui contract individual de muncă și act adițional la acesta ambele purtând viza ITM, însă aceste înscrisuri nu au fost întocmite de ea. Recunoaște că prin folosirea actelor false a determinat CEC Bank și BRD să-i acorde pe bază de contract credite, pe care ulterior nu le-a mai restituit. Actele au fost plăsmuite într-un restaurant, în fața BRD-ului de către cu fetele lui și cu ginerii lui. Când a scos banii a fost împreună cu el și cu fiicele lui. Niciodată nu a fost angajată cu contract de muncă. că nu este legal să se încheie acele acte într-un restaurant, însă ea a semnat de frica lui și de fetele lui. a fost concubinul său și dacă nu făcea ceea ce i-a spus el o ținea închisă în casă. Banii pe care i-a împrumutat de la BRD au fost folosiți de și de fiicele lui și. Reținând vinovăția inculpatei și ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 respectiv de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatei ce se află la primul conflict cu legea penală, instanța a aplicat inculpatei pentru fiecare faptă săvârșită câte o pedeapsă cu închisoarea, îndreptată către minimul special.

Cum faptele au fost săvârșite în concurs real, instanța în temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. a contopit pedepsele aplicate, astfel că inculpata are de executat pedeapsa cea mai grea.

Instanța apreciind că scopul pedepsei prev. de art. 52 poate fi atins chiar fără executarea acesteia, în temeiul art. 81 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 5 ani ce constituie termen de încercare.

Apelul declarat de inculpată împotriva acestei sentințe penale a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr.124/A/01.10.2009 a Tribunalului Călărași - Secția Penală, cu obligarea inculpatei la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Critica apelantei inculpate s-a referit la greșita individualizare a pedepsei solicitând o reducere a cuantumului acesteia.

Instanța de apel a motivat netemeinicia apelului prin aceea că, pe de o parte, toate infracțiunile concurente deduse judecății au fost comise în condițiile aplicării art. 41 alin. 2 Cod penal, aspect ce denotă persistență infracțională, și, pe de altă parte, circumstanțele personale favorabile ale apelantei nu sunt de natură a anula periculozitatea rezultată din modul concret de comitere a faptelor. Reducerea sancțiunii nu ar mai fi în măsură să realizeze scopul punitiv al acesteia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata criticând-o pentru nelegalitate și invocând cazul de casare prev. de art. 3859pct. 21 Cod procedură penală motivat de faptul că judecarea apelului a avut loc în lipsa inculpatei, care a fost în imposibilitate de a se prezenta la instanță, datorită unui accident.

Prin motivele de recurs depuse în scris inculpata menționează și alte cazuri de casare, respectiv cele prevăzute de art. 3859pct. 5,10,14,17 Cod procedură penală, fără a face o susținere a criticilor circumscrise fiecărui caz de casare.

Inculpata susține că nu este autorul infracțiunii de înșelăciune, că numitul ar fi întocmit actele false și s-ar fi folosit singur de banii obținuți.

Mai susține că în mod eronat a fost obligată la plata întregii sume drept despăgubire, ci trebuia să fie antrenată și răspunderea numitului.

Mai susține că și încadrarea juridică a faptei este greșită, pentru că forma de participație ce putea fi reținută, este cea de complicitate, iar nu a autoratului.

Curtea, examinând, potrivit art. 3856alin. 1 și 2 Cod procedură penală recursul inculpatei, prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate (în scris și cele susținute oral) constată că acesta nu este întemeiat.

Analizând lucrările dosarului și procedura judiciară desfășurată în apel prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859pct. 21 și 10 Cod procedură penală se constată că susținerile inculpatei nu sunt fondate și nu au niciun corespondent în cauză.

Apelul inculpatei este primit la 13.07.2009 și a avut termen de judecată la 01.10.2009, de altfel singurul termen al cauzei. Inculpata a fost citată la adresa din comuna, județul C, regăsită și în actele dosarului, inclusiv în declarația de la instanța de fond (fila 32).

La termenul fixat pentru judecată (01.10.2009) la dosar a fost depusă dovada de îndeplinire a procedurii de citare pentru inculpată (fila 7), însă la termen nu s-a prezentat inculpata, dar nici nu a depus vreun înscris din care să rezulte imposibilitatea sa de prezentare la judecată. De altfel, inculpata arată că a fost legal citată, dar a fost în imposibilitatea de a se prezenta, ceea ce nu rezultă din dosar.

De asemenea, în cauză nu rezultă că inculpata a formulat o cerere esențială pentru apărarea sa și asupra căreia instanța nu s-a pronunțat, vătămându-i drepturile procesuale.

Inculpatei i-a fost desemnat un avocat din oficiu, iar la dosar nu există nicio altă cerere a inculpatei, în afara cererii de apel (fila 4), după cum avocatul din oficiu nu a formulat nicio altă cerere asupra căreia instanța trebuia să se pronunțe.

Astfel, că nu sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 10 și 21 ale art. 3859Cod procedură penală.

Invocându-se cazul de casare prev. de art. 3859pct. 5 Cod procedură penală, inculpata ignoră faptul că în cauză, aceasta nu s-a aflat în situația în care judecata nu se putea face legal, decât în prezența sa, ipoteză reglementată de art. 314 Cod procedură penală care prevede că:"judecata nu poate avea loc decât în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de deținere".

Astfel că nici acest caz de casare nu este incident în cauză.

În privința cazului de casare invocat și prevăzut de art. 3859pct. 17 Cod procedură penală se constată că nici acesta nu este întemeiat, încadrarea juridică dată faptelor este în concordanță cu împrejurările faptice ale cauzei, dovezile produse dar și cu poziția procesuală a inculpatei, care a recunoscut comiterea faptelor, chiar și la instanța de fond (fila 32).

De asemenea, solicitarea nu a fost făcută de inculpată pe parcursul procesului, iar invocarea calității de autor a numitului nu poate fi examinată în lipsa calității acestuia de subiect activ al infracțiunii și a dovezilor produse. Cu privire la această persoană menționată, prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmării penale pentru infracțiunile prev. de art. 189 alin.1 și 2 Cod penal și art. 208 alin.1- 209 alin. 2 lit. Cod penal.

Referitor la critica privind greșita individualizare a pedepsei se constată că nici aceasta nu este întemeiată, instanțele făcând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 72 Cod penal, aplicând inculpatei o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu executare în regimul suspendării condiționate.

Împrejurările comiterii faptei - prin depunerea la bănci a unor înscrisuri false, forma continuată a activității infracționale, prejudiciul important cauzat băncilor, justifică aplicarea pedepsei menționate, nefiind motive pentru reducerea acesteia, ceea ce ar fi în contradicție cu cerințele art. 52 Cod penal.

Pentru toate aceste considerente urmează a fi respins ca nefondat recursul inculpatei, potrivit art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, cu obligarea acesteia la 200 lei cheltuieli judiciare către stat potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 124/A/01.10.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală, în dosarul nr-.

Obligă pe recurentă la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.

Dact./02.12.2009

2 ex.

Red. - Tribunalul Călărași - Secția Penală

Red. - Judecătoria Oltenția - Secția Penală

Președinte:Damian Dolache
Judecători:Damian Dolache, Niculae Stan, Vasile Băjan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 1636/2009. Curtea de Apel Bucuresti