Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 242/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 242/

Ședința publică de la 23 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ion Avram

JUDECĂTOR 2: Maria Tacea

JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru

Grefier - - -

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Public reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de părțile vătămate și domiciliați în com.,-, jud.V, împotriva deciziei penale nr. 369/7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea.

La apelul nominal au răspuns recurenții- părți vătămate și, asistați de avocat - apărător ales și intimata- inculpată C asistată de avocat ales -.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei

În sensul că prezenta cauză a fost repusă pe rol în vedereea audierii intimatei- inculpate C, după care;

Intimata- inculpată C precizează că își menține în totalitate declarațiile date la instanța de apel și la urmărirea penală care au fost date în faza inițială.

Nemaifiind cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:

Apărătorul părților vătămate, avocat ales, susține oral motivele scrise de recurs depuse la dosar. Apreciază că decizia pronunțată de Tribunalul Vrancea este nelegală și netemeinică, stabilindu-se o situație eronată. concluziile puse la termenul de judecată din 25 martie 2008 susține că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată întrucât co0pia chitanței datată 14.07.2007 este un fals, în cauză existând neconcordanțe și o serie de relativități. Arată că există neconcordanțe sunt cu privire la martorii care au asistat la întocmirea chitanței cum și referitoare la sumele datorate. În prezenta cauză, inculpata solicită o sumă importantă de bani de la părțile vătămate. Nu s-a depus chitanța în original, ci doar o copie indigo, susținând că originalul se află la debitor, însă pe baza acestei chitanțe s-a efectuat o expertiză grafoscopică, fără a se trage o concluzie fermă, existând elemente de deosebire. Dacă se coroborează acest indiciu cu declarațiile inculpatei și ale martorilor, se poate ajunge la concluzia că înscrisul este plăsmuit. Inculpata a solicitat restituirea sumelor de 230.000.000 lei, împrumutată în anul 2003 și 180.000.000 lei, împrumutată în anul 2004. În declarația dată la instanță, inculpata face vorbire de suma de 440.000.000 lei, iar martorii de suma de 400.000.000 lei sau 420.000.000 lei, afirmând că au citit aceste sume de pe chitanță, în condițiile în care pe chitanță este trecută o altă sumă. Există și alte contradicții în ceea ce privește cine a scris chitanța și facă de față au fost prezenți martori, când s-au dat efectiv banii. Solicită admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Vrancea și menținerea hotărârii instanței de fond.

Apărătorul inculpatei, avocat ales -, având cuvântul, susține oral concluziile depuse la termenul anterior la dosar și de asemenea reiterează concluziile puse la termenul de judecată din data de 25 martie 2008. Arată că înscrisul din 14.07.2004 este un înscris recognitiv, prin care se recunosc sumele respective că în anii 2003 și 2004, s-au dat defunctului suma de 410.000.000 lei, pentru a se trata și pentru a se extinde casa și a se construi o discotecă. În prezența martorilor s-a discutat despre conținutul chitanței, iar aceștia au semnat. Martorii semnatari ai chitanțelor au fost audiați la cercetarea penală și au relatat ce s-a întâmplat. Ulterior, după 3 ani, aceștia nu și-au mai amintit amănunte. Sumele au fost date defunctului în calitate de frate. Defunctul era bolnav însă nu lipsit de discernământ. S-a construit și o discotecă, care funcționează și în prezent, aduce venituri, însă nu înțelege să restituie banii împrumutați de 410.000.000 lei. Banii dați pentru tratamente, transporturi la spital nu au fost ceruți de inculpată, astfel că suma solicitată ar fi fost mai mare. S-a mai susținut de către părțile vătămate că dacă la 3.09.2004 a lipsit consimțământul, acest lucru ar fi valabil și pentru 14.07.2004. Să se observe din actele medicale prezentate că nu rezultă că ar fi fost inapt să întocmească un act.

Față de această situație, apreciază hotărârea dată de Tribunalul Vrancea ca fiind legală și temeinică și în conformitate cu disp.art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, solicită respingerea recursului ca nefondat. Depune la dosar concluzii scrise și solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că recursul formulat este întemeiat, hotărârea pronunțată de instanța de apel este nelegală cu privire la temeiul sub care s-a dispus achitarea, corect era ca achitarea inculpatei să se dispună în baza disp.art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit. d Cod pr.penală. Apreciază că este irelevant dacă înscrisul este adevărat sau fals, fiind o copie a unui înscris original, instanța de judecată neputând analiza realitatea și corespondența dintre copie și original și de altfel nici instanța civilă nu poate aprecia. Apreciază de asemenea că instanța nu se poate pronunța asupra oportunității anulării acestui act.

Solicită admitere recursului în sensul de a se dispune achitarea inculpatei în baza art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit. d Cod pr.penală.

Recurenții - părți civile având cuvântul, solicită ca instanța să aibă în vedere susținerile apărătorului ales.

Intimata inculpată constanța, având cuvântul, arată că nu este vinovată de săvârșirea infracțiunii de fals.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele;

Prin sentința penală nr.1235/08.06.2007 Judecătoria Focșania dispus condamnarea inculpatei C la 1.000 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.290 cod penal.

Împotriva sentinței penale a declarat apel C pentru nelegalitatea și netemeinicia sentinței deoarece nu au fost analizate și apreciate corect probele administrate, s-a stabilit o situație de fapt neconformă cu realitatea, nejustificat au fost respinse cereri privind administrarea de noi probe. A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea sa fiind nevinovată.

În contradictoriu față de motivele de apel invocate reclamanții și au solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Examinând motivele de apel față de lucrările dosarului și dispozițiile art.370-373 cod procedură penală Tribunalul reține următoarele:

C i-a chemat în judecată civilă pe, fii și respectiv soția fratelui decedat al reclamantei pentru restituirea sumei de 410.000.000 ROL despre care reclamanta susține că i-a împrumutat în timpul vieții fratelui.

Despre acest împrumut reclamanta Cas usținut că a fost acordat în mai multe tranșe la cererea familiei pentru ca aceștia să construiască/amenajeze o discotecă și pentru cheltuielile ocazionate de îmbolnăvirea, spitalizarea îngrijirea fratelui. Deoarece nu s-au încheiat acte privind aceste împrumuturi pentru a garanta restituirea sumei a susținut C că fratele ei a fost de acord să se încheie o, chitanță" cu puțin timp înaintea decesului. Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Focșani sub nr.5280/2005.

Ca dovadă a susținerilor sale la judecarea acestei cauze Cad epus la dosar în copie xerox o, chitanță" despre care a precizat că a fost scrisă de reclamantă în prezența fratelui, a martorilor - și semnată atât de frate cât și de martori. La cererea instanței de a depune originalul acestei, chitanțe" reclamanta a susținut că aceasta a rămas la defunct.

Pârâții au contestat susținerile reclamantei și au solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani cercetarea reclamantei pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.290 cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată"

Prin Rezoluția din 23.03.2006 Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșania dispus neînceperea urmăririi penale față de C cu motivația că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Prin Rezoluția din 17.05.2006 plângerea formulată de și împotriva Rezoluției nr.436/P/2006 din 20.03.2006 a fost respinsă ca neîntemeiată.

În baza art.2781cod procedură penală petenții, au formulat plângere împotriva Rezoluției nr.436/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani și împotriva Rezoluției nr.753/II/2/2006 a Prim procurorului de pe lângă Judecătoria Focșani, adresată Judecătoriei Focșani care a înregistrat-o sub nr-.

Judecătoria Focșani prin, Încheierea" din 23.11.2006 a desființat rezoluțiile, a reținut cauza spre rejudecare dispunându-se punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatei C pentru comiterea infracțiunii prev.de art.290 cod penal.

Prin sentința penală nr.1235/08.06.2007 Judecătoria Focșania condamnat-o pe C la 1.000 lei amendă penală, pentru comiterea infracțiunii prev.de art.290 cod penal.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a înlăturat ca neverisimile declarațiile martorilor - și V cu motivația indirectă - că aceștia au diferite interese față de inculpată, unul lucrând pentru aceasta celălalt fiind,cumnată și vecină" și directă privind inexactitățile din declarațiile martorilor. În raționamentul la care a ajuns, chiar și în lipsa unor date certe oferite de o expertiză tehnică" instanța de fond nu a precizat care dintre probele administrate au format convingerea că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Probele chiar enumerate generic, declarațiile părților și declarațiile martorilor coroborate cu aspectele reținute în expertiză" raportate la probele administrate în dosar - denotă însă o interpretare incompletă total subiectivă încălcându-se dispozițiile art.63 pct.2 cod procedură penală.

Astfel în dovedirea susținerilor sale privind sumele datorate inculpata a înțeles să folosească proba cu acte, chitanță în copie", martori - declarațiile lui - și V.

Părțile vătămate care au combătut susținerile inculpatei aveau obligația să propună probe în dovedirea susținerilor lor și pentru infirmarea susținerilor inculpatei.

Ori analizând toate dosarele atașate rezultă că părțile vătămate nu au combătut susținerile inculpatei decât solicitând o expertiză grafologică vizând forma actului depus de inculpată. În nici unul dintre dosare părțile vătămate nu dovedesc că susținerile inculpatei privind destinația banilor împrumutați sunt nereale: construcția edificată, veniturile insuficiente ale părților pentru a ridica acea construcție, starea de boală și cheltuielile ocazionate.

Însăși expertiza grafologică dispusă în cauză - singura probă solicitată de părțile vătămate nu susține afirmațiile acestora respectiv contrafacerea actului și nu poate întemeia raționamentul instanței de fond în stabilirea caracterului, fals" al actului.

Este adevărat că declarațiile martorilor audiați - singurii de altfel - - și V prezintă neconcordanțe care speculativ interpretare pot denatura conținutul esențial al acestora și că ambii martori, la solicitarea inculpatei, au mers acasă la.

2. în prezența martorilor s-a încheiat o chitanță scrisă de inculpată și semnată de toți cei prezenți.

3. în prezența martorilor s-a discutat și a recunoscut ajutorul financiar provenit de la inculpată.

4. în prezența martorilor, a consimțit, pentru a garanta recuperarea, ca inculpata să scrie acel act, chitanță" pe care apoi l-a semnat.

În chiar expertiza tehnică judiciară se precizează că există elemente de asemănare în semnătura lui și nu se înlătură în totalitate acel act.

Împrejurările precizate de instanța de fond în,considerente" ca argumente pentru infirmarea declarațiilor martorilor, câtă vreme nu s-a dovedit că aceștia sunt martori mincinoși nu pot fi considerate argumente juridice solide care să infirme prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpata în procesul penal.

Invocarea de către părțile vătămate a dispozițiilor art.139 cod procedură civilă privind obligația inculpatei de a depune înscrisul în original sunt în contradicție evidentă cu dispozițiile art.66 cod procedură penală privind prezumția de nevinovăție și obligativitatea administrării probelor în dovedirea vinovăției inculpatei precum și mențiunea din actul scris privind rămânerea în posesia lui a originalului actului.

Instanța de fond avea obligația să evidențieze clar probele de necontestat în baza cărora a constatat și nu a apreciat subiectiv că inculpata a prezentat ca fiind real un înscris falsificat în formă și conținut.

Concluzionând instanța de fond fără suport probator a interpretat și înlăturat subiectiv probele certe prin care inculpata și-a dovedit nevinovăția pronunțând o hotărâre netemeinică și nelegală.

Urmează ca în baza art.379 pct.2 lit.b cod procedură penală să fie admis apelul declarat de inculpată, să fie desființată sentința și cauza să fie rejudecată.

Din probele administrate respectiv declarațiile martorilor - și V precum și expertiza tehnică judiciară care constată câteva elemente de asemănare cu scrisul lui Tribunalul constată că inculpata nu a comis infracțiunea prev.de art.290 cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată".

Aceasta deoarece înscrisul intitulat, Chitanță" a fost confirmat de martori ca fiind scris de inculpată, semnat de martori, inculpată și de iar conținutul acestuia reflectă înțelegerea dintre inculpată și privind garantarea restituirii unui ajutor financiar.

Față de aceste considerente Tribunalul Vrancea prin decizia penală nr. 369/2007 admite apelul declarat de inculpata C și în rejudecare achită pe inculpată în baza disp.art. 11 pct. 2 lit.a în ref. la art. 10 lit.a Cod pr.penală pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 290 cod penal.

Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs, în termen legal părțile vătămate și care apreciază hotărârea Tribunalului Vrancea ca fiind nelegală sub aspectul greșitei achitări a inculpatei, solicitând menținerea hotărârii instanței de fond.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:

În mod judicios instanța de apel, având în vedere probele administrate în cauză, și în special raportul de expertiză criminalistică din care rezultă că nu se poate stabili dacă semnătura sub numele de pe chitanță a fost sau nu executată de acesta, constatând existența unui dubiu care profită inculpatei, a dispus achitarea acesteia considerând că fapta nu există.

Totuși, analizând probele administrate în cauză, Curtea constată următoarele:

Înscrisul despre care se face referire și pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată este o copie la indigo de care inculpata se folosește ca mijloc de probă într-un proces civil de partaj succesoral.

Din declarațiile acesteia rezultă că înscrisul original a rămas în posesia defunctului și nu a mai putut fi găsit, inculpata primind doar copia acelui înscris sub semnătură privată.

Conform art. 290 alin.1 Cod penal pentru existența infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pe latura sa subiectivă, se cere ca acel înscris să producă consecințe juridice.

În cazul în speță pentru a avea infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată este necesar ca înscrisul folosit ca mijloc de probă de către inculpată să producă consecințe juridice în cadrul procesului de partaj succesoral.

Conform art. 1176 cod civil actele sub semnătură privată care cuprind convenții sinalagmatice nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea exemplare originale câte părți sunt cu interes contrar.

De asemenea conform art. 1177 Cod civil actul sub semnătură privată prin care o parte se obligă către alta a-i plăti o sumă de bani trebuie să fie scris în întregul lui de acela care l-a subscris sau cel puțin acesta înainte de a subsemna să adauge la finele actului cuvintele bun și aprobat arătând întotdeauna suma.

Față de aceste prevederi legale în ceea ce privește forma înscrisului sub semnătură privată prevăzută în codul civil, Curtea constată că înscrisul în litigiu, care reprezintă o copie la indigo a înscrisului original care nu poate fi depus la instanța civilă și folosit de inculpată în cadrul procesului civil nu poate produce nici o consecință juridică în cadrul acestui proces deoarece nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege.

Pe cale de consecință nu poate subzista infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată chiar dacă acest înscris este folosit în cadrul unui proces civil deoarece acesta nu poate produce consecințe juridice.

Față de aceste considerente urmează a se admite recursurile declarate de părțile vătămate și în rejudecare se va schimba temeiul achitării inculpatei C din art. 10 lit.a în art. 10 lit. d Cod pr.penală.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE recursurile declarate de părțile vătămate și domiciliați în com.,-, jud.V, împotriva deciziei penale nr. 369/7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea ( sentința penală nr. 1235 din 8.06.2007 pronunțată de Judecătoria Focșani ).

Casează decizia penală nr. 369/7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea și sentința penală nr. 1235/8.06.2007 a Judecătoriei Focșani și în rejudecare:

Achită pe inculpata C (fiica lui - și, născută la data de 25.03.1949 în comuna Păunești, jud.V, CNP - -) domiciliată în com.-, în baza disp.art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod pr.penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red./08.05.2008

Tehnored./2 ex./16.05.2008

Fond:

Apel: -

Președinte:Ion Avram
Judecători:Ion Avram, Maria Tacea, Petruș Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 242/2008. Curtea de Apel Galati