Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 7/2010. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIENr. 7

Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Silviu Anti

JUDECĂTOR 2: Gabriel Crîșmaru

GREFIER- - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU

Reprezentată legal prin procuror

*

La ordine a venit spre soluționare apelul declarat deParchetul de pe lângă Tribunalul Bacău,împotriva sentinței penale nr. 126/D din 19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău.

Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-inculpat, asistat de avocat ales.

Procedura este completă.

S-a expus referatul oral al cauzei, după care:

Instanța pune în vedere domnului avocat să facă dovada lipsei la termenul anterior.

Avocat arată că nu a avut cunoștință că prin încheierea de ședință din data de 15.12.2009, i s-a pus în vedere să facă dovada lipsei și nu a intrat în posesia adresei emisă la Baroul Bacău, astfel că la termenul de azi nu deține asupra sa acte doveditoare în acest sens.

Instanța aduce la cunoștință intimatului-inculpat dispozițiile art.70 al.2 pr.penală Intimatul-inculpat arată că se prevalează de dreptul la tăcere.

Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul susține motivele de apel invocate de parchet privind greșita achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Apreciază că hotărârea pronunțată este netemeinică, întrucât tribunalul a apreciat greșit că fapta nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii. În cauză din probatoriul administrat, calitatea de șef al poliției com., prejudiciu cauzat părților vătămate, ar fi trebuia ca instanța să rețină că fapta prezintă gradul de pericol social al infracțiunii.

Precizează că față de persoana inculpatului, poziția acestuia față de faptă și de recunoaștere a săvârșirii faptei după efectuarea raportului de expertiză grafologică, se impune admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond pe latură penală, aplicarea unei pedepse cu închisoare sau amendă în raport de art.385 pr.penală.

Cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei procurorul arată că își menține concluziile puse prin încheierea de ședință din data de 24.11.2009.

Avocat ales, pentru intimatul-inculpat, solicită respingerea apelului declarat de parchet, menținerea soluției pronunțate ca fiind legală și temeinică în raport de probele administrate. Precizează că infracțiunea reținută nu prezintă un grad ridicat de pericol social, în raport de conduita inculpatului, părțile vătămate nu au fost prejudiciate, astfel că instanța în mod corect a apreciat situația de fapt și a aplicat o sancțiune administrativă.

Cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei pusă în discuție de instanță, precizează că fapta reținută este prevăzută de art.290 penal și nu cele menționate de instanță.

În consecință, solicită menținerea soluției pronunțate ca legală și temeinică.

Intimatul-inculpat în cuvântul său achiesează la concluziile puse de apărător.

CURTEA

-DELIBERÂND-

Prin sentința penală nr. 126/ D/19.03.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacăus -a dispus în temeiul art. 11 punctul 2 lit. "a" raportat la art.10 lit. "b " indice 1 cod procedură penală în referire la art.18 indice 1 cod penal achitarea inculpatului fiul lui și, născut la data de 29-09- 1975, în municipiul B domiciliat în sat, comuna, județul B, fără antecedente penale CNP_- pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.

În temeiul art. 18 indice 1 alin 3 și art. 91 alin. 1 lit. "c" cod penal s-a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 800 lei.

În temeiul art. 14 și 346 cod procedură penală și a art. 998 cod civil s-au respins pretențiile civile solicitate de partea civilă.

S-a luat act că partea civilă a renunțat la pretențiile civile.

În temeiul art. 14 și 348 cod procedură penală s-au anulat înscrisurile falsificate de inculpat respectiv declarațiile de la filele 37 și 38 dosar urmărire penală.

În temeiul art. 192 alin. 1 punctul 1 lit. "d" cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că:

La data de 9.06.2005, din., județul Bad enunțat postului de poliție faptul că la data de 23 aprilie 2004 din locuință, i-au fost sustrase suma de 2.300 lei și un telefon mobil marca Nokia și a solicitat efectuarea de cercetări penale în cauză.

Cu această ocazie denunțătorul a fost audiat de către agentul șef adjunct A, dând detalii și cu privire la posibilul autor al faptei în persoana numitului.

Plângerea a fost înregistrată la 27.06.2005 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău sub numărul unic 3246/P/2005, iar pentru faptul că presupusul autor al faptei era deținut în Penitenciarul Bacău, s-a dispus trecerea cauzei la formațiunea specializată respectiv Biroul Poliției Rurale din cadrul Poliției mun. B, prin rezoluția din 29.03.2006dată de procuror. Cauza a fost preluată de subcoms. din cadrul instituției menționate mai sus și acesta la rândul său a transmis către postul de poliție, solicitarea de a proceda la desfășurarea de activități specifice de căutare și citare a numitului, urmând ca relațiile privitoare la acesta să fie preluate de la (notă telefonică - fl.36). Inițial cauza a fost instrumentată de agentul care i-a spus părții vătămate că nu este convins că autorul faptei este. Ulterior, cercetările nu au demonstrat că autorul faptei era persoana bănuită de partea vătămată. Ulterior agentul a fost transferat de la, iar cauza a rămas în continuare în curs de cercetare, această obligație revenindu-i în continuare inculpatului, numit agent șef adjunct în cadrul postului de poliție. Acesta a constatat că furtul a fost reclamat după circa un an și 2 luni de la dat comiterii împrejurare în care după cum rezultă din declarația părții vătămate a discutat cu partea vătămată. Astfel, după cum rezultă și din declarația dată de partea vătămată la cercetarea judecătorească de la aceasta inculpatul a aflat că partea vătămată a constatat că banii au dispărut din locuință la 23 aprilie când împreună cu soția a fost plecat o vreme lăsând ușa deschisă la dormitorul unde ținea banii ascunși. În declarația sa partea vătămată a arătat că la început au bănuit că rudele au încercat să facă o glumă ori că acestea au comis furtul dar că în cele din urmă vor pune banii înapoi în cutie cea ce nu s-a întâmplat. Din această cauză părțile au reclamat furtul mai târziu. Având în vedere timpul îndelung scurs de la data faptei cât și conduita tergiversantă a părților vătămate, inculpatul a tras concluzia că s-ar putea ca fapta să nu fi fost comisă în realitate și că oricum în aceste împrejurări cercetările vor fi anevoioase. Constatând că părțile vătămate nu s-au mai interesat de cauză, în contextul dat,inculpatul a utilizat o metodă mai simplă de soluționare a cauzei, aceea prin care partea vătămată, invocând găsirea bunurilor pe care le-a crezut sustrase și pe care le-ar fi găsit, revine asupra plângerii inițiale.

În aceste condiții, din proprie inițiativă, la data de 25.11.2006, inculpatul, a conceput în manieră olografă declarațiile părților vătămate și în care a consemnat, necorespunzător cu adevărul, faptul că, acestea după sesizare, și-au găsit suma de bani uitată într-un abecedar, uitând să anunțe acest fapt organelor de poliție.

În raport de această situație, în declarația concepută în numele lui, învinuitul a precizat următoarele: "îmi retrag plângerea făcută și nu mai am pretenții civile sau materiale față de ".

Semnătura aplicată pe declarația ce a executat-o în numele lui a fost contrafăcută de către inculpat, prin imitație liberă iar în cazul, inculpatul i-a falsificat semnătura printr-una fictivă. Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.9852/23.04.2008 întocmit de către serviciul criminalistic din cadrul B, s-a concluzionat că înscrisurile cât și semnăturile aplicate pe cele două înscrisuri au fost executate de către învinuitul ( 18-29).

Inculpatul a recunoscut fapta arătând că dorind să soluționeze mai repede cazul, a apelat la soluția falsificării declarațiilor părților vătămate din dosarul nr.3246/P/2005, context în care a conceput conținutul declarațiilor acestora și le-a falsificat semnăturile, fie prin imitație liberă, fie fictiv.

În baza declarațiilor astfel falsificate de către inculpat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacăua dispus neînceperea urmăririi penale în cauză pe temeiul inexistenței faptei sesizate, producându-se astfel consecințele juridice prevăzute pentru existența conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art.290C.pen. Soluția ce s-a dispus în dosarul nr.3246/P/2005 a fost comunicată părții vătămate, context în care, aceasta, constatând denaturarea adevărului, a depus plângere, astfel încât în prezent cercetările pentru depistarea autorului faptei au fost reluate. În prezenta cauză inculpatul a regretat permanent metoda utilizată pentru închiderea dosarului și a căutat să diminueze efectele negative încercate de persoanele vătămate prin aceia că le-a plătit încă din anul 2006 sumele de bani despre care acestea au susținut că le-au fost furate din locuință și în plus le-a mai dat și un telefon mobil în locul celui sustras. Părțile vătămate au declarat că astfel inculpatul le-a despăgubit pentru bunurile reclamate ca fiind furate.

Potrivit adresei nr. 12903/28.08.2007, emisă de B - serviciul management resurse umane, inculpatul, șef post poliție face parte din structurile poliției judiciare (41). Situația de fapt reținută rezultă din declarațiile părților vătămate și,raportul de constatare tehnico-științifică nr.9852/23.04.2008,rezoluția nr.3246/P/2005 din 5.04.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău (40) și declarațiile inculpatului. Referitor la persoana și conduita inculpatului instanța reține că acesta a recunoscut și regretat comiterea faptei și a depus stăruință pentru a înlătura consecințele negative pecuniare încercate de părțile vătămate. Este agent șef adjunct, șef post poliție iar anterior nu a comis abateri, nu a fost sancționat și a avut o conduită bună în familie și comunitate, este un element tânăr cu reale posibilități de îndreptare. Potrivit art. 18 indice 1 cod penal nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii.

În speță infracțiunea săvârșită prezintă o periculozitate redusă, având în vedere natura și gravitatea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit.

În raport de persoana infractorului, de conduitei avute anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii precum și a posibilităților sale de îndreptare, rezultă că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună și ar avea asupra persoanei acestuia consecințe nefaste.

Având în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite,repararea pagubei materiale produse și stăruința pentru repararea acesteia și pentru înlăturarea urmărilor și efectelor negative ale faptei, starea de pericol social deosebit de diminuată pentru valoarea socială ocrotită,lipsa oricărui profit de pe urma comiterii faptei conduita anterioară comiterii faptei și după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și atitudinea față de infracțiunea comisă și față de părțile vătămate, personalitatea, nivelul de educație, vârsta și situația familială și socială a inculpatului instanța apreciază că în speță s-a produs o atingere minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii, aspect ce atrage incidența dispozițiilor art. 18 indice 1 cod penal.

Pentru considerentele expuse mai sus, constatând că faptele sus arătate nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, instanța în temeiul art 11 punctul 2 lit."a" raportat la art. 10 lit. "b indice 1" cod procedură penală în referire la art 18 indice 1 cod penal a dispus achitarea inculpatului. În temeiul art. 18 indice 1 alin 3 în referire la art. 91 lit. "c" cod procedură penală instanța a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în limită legală.În latura civilă a cauzei s-a constatat că partea civilă a renunțat la pretențiile civile iar partea civilă s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei RON daune morale. În circumstanțele cauzei, s-a constatat însă că stăruințele depuse de inculpat pentru a înlătura efectele negative ale faptei sale au contribuit la repararea prejudiciului material și la înlăturarea posibilităților de apariție a unui prejudiciu moral. Prin urmare instanța a respins cererea de acordare daune morale. În temeiul art. 14 și 348 cod procedură penală instanța a anulat înscrisurile falsificate de inculpat respectiv declarațiile de la filele 37 și 38 dosar urmărire penală.

În cauză a formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău,în termen legal, în care se susține că:

În cauză s- dispus efectuarea unei expertize tehnico- științifice (grafologice) care atestă că scrisul - conținutul și semnăturile de pe cele două declarații ale părților vătămate au fost executate de inculpat (fi. 18-29 dos.

În urma prezentării acestei probe, inculpatul a revenit asupra declarațiilor inițiale și a recunoscut faptul că a dorit să dea o soluționare mai rapidă dosarului, astfel încât a scris din proprie inițiativă cele două declara părților vătămate, în numele lor, declarații pe care le-a și semnat (fi. dos. up).

Având în vedere faptele săvârșite și urmările produse, poziția proces a inculpatului, care inițial a încercat ascunderea adevărului, calitatea acestuia de agent șef adj. șef post Poliția, care în exercițiul atribuțiilor de serviciu avea obligația de a-și îndeplini conștiincios și în spiritul legii atribuțiilor de serviciu, parchetul a constat că sancțiunea administrativă aplicată de instanță este blândă și nu se justifică în cauză aplicarea art. 181.pen.

Instanța nu a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 pct. 1.pen, și anume gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmările produse, mijloacele frauduloase folosite de inculpat, falsificarea unor înscrisuri sub semnătură privată și faptul că aceste falsuri au fost comise de către o autoritate de stat - respectiv agent șef de poliție, care avea o pregătire profesională în sensul respectării legii și nu încălcării acesteia.

Conduita bună în familie și societate inculpatului pot constitui circumstanțe atenuante, dar nu elemente de natură să stabilească că fapta săvârșită este lipsită în mod vădit de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii sesizate.

Pentru motivele expuse, în cauză se impune aplicarea unei pedepse în baza art. 53 pct. 1 lit. b sau lit. c pen. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. 1 cu aplic, art.41 alin.2 pen. și chiar prin reținerea de circumstanțe atenuante a se aplica suspendarea executării acesteia.

În temeiul art. 378, art. 379 pct. 2 lit. a, art. 381.pr.pen. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe - 126/D/2009 pronunțată de Tribunalul Bacău; reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond solicităm condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2.pen.

În fața instanței de apel, la termenul din data de 13.10.2009, din oficiu s-a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice în infracțiunile prevăzute de art.209 al.1, cu aplicarea art.41, alin.2 penal, 246.penal, art.264 alin.1 penal și art.31, alin.2 penal, raportat la art.289 alin.1 penal.

Analizând actele și lucrările dosarului și hotărârea apelată, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea de Apel reține următoarele:

Prima instanță a apreciat în mod corect probele administrate legal în cauză, în baza cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului.

De altfel, Tribunalul Bacău nu face decât să confirme descrierea faptelor așa cum au fost reținute în rechizitoriu, fiind de acord și în ceea ce privește încadrarea juridică pe care a făcut-o procurorul.

Instanța de apel, în virtutea caracterului devolutiv a căii de atac prezente, apreciază că activitatea infracțională a inculpatului prezintă relevanță penală sub aspectul comiterii mai multor infracțiuni prevăzute de legea penală română, raportat la calitatea de care s-a folosit și care-i impuneau obligații legale precise în instrumentarea cauzei penale în care era cercetat numitul, precum și la celelalte împrejurări concrete în care au fost contrafăcute declarațiile părților vătămate și.

Este cert că cele 2 declarații aflate în copie la filele 37 și 38 din dosarul de urmărire penală au fost scrise și subscrise de inculpat, deși ele au aparența legală că emană de la părțile vătămate, reprezentând voința lor, asumată prin semnătură. Întrucât au fost atașate la lucrarea penală privindu-l pe, latura obiectivă a infracțiunii de fals și înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 alin.1 penal, a fost realizată pe deplin, ulterior producându-se și consecințele juridice urmărite.

Tot până la acest moment s-au realizat și conținuturile constitutive al infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului, prevăzute de art. 246.penal și art.264, alin.1 penal, prima constând în încălcarea obligației legale de a efectua acte de cercetare penală care să exprime adevărul și care să ajute la lămurirea cauzei sub toate aspectele, iar cea de-a doua concretizându-se în denaturarea poziției procesuale și față de realitatea faptelor reclamate, a celor 2 părți vătămate, aspecte ce au fost de natură și au făcut posibilă adoptarea unei soluții de neurmărire penală față de pentru motive inventate de inculpat.

Din proprie inițiativă și fără a avea vreun indiciu în acest sens redactează în fals 2 declarații ce ar fi trebuit să emane de la părțile vătămate, prin care acestea anunță că își retrag plângerea penală formulată împotriva făptuitorului, întrucât suma de bani, de care-l acuzau că le-a fost sustrasă de acesta, a fost găsită ulterior în locuință. Pentru o credibilitate sporită a acestei versiuni inculpatul justifică situația creată prin sesizarea penală inițială, prin aceea că a ascuns banii în locuință, nu i-a spus soțului, dar a și uitat unde i-a pus, ulterior găsindu-i în acel loc.

Având în vedere calitatea de polițist a inculpatului, un astfel de demers infracțional nu numai că este contra obligațiilor sale de serviciu, ci, în mod evident, exprimă intenția directă cu care a fost făcut, urmărind înlăturarea unei eventuale răspunderi penale față de.

Justificarea pe care acesta o oferă în cursul urmăririi penale, în fața instanțelor de judecată acesta alegând să nu facă declarații, cum că a încercat să soluționeze dosarul cât mai repede deoarece ar fi auzit prin sat că părțile s-au împăcat, nu schimbă cu nimic situația de fapt și consecințele juridice evidente ale faptelor sale. Este vorba doar de o explicație conjuncturală, extrinsecă a elementelor constitutive ale infracțiunilor menționate și neveridică prin raportare la celelalte elemente factuale ale cauzei.

Totodată părțile vătămate, soții, au fost lezați în dreptul lor legal de a-și obține repararea pagubei prin cursul firesc al cauzei penale pe care au declanșat-o, cu atât mai evident cu cât în fața primei instanțe au declarat că inculpatul a fost cel care i-a despăgubit, iar nu persoana care a comis fapta reclamată.

În ceea ce privește favorizarea infractorului, nu numai că s- produs o stare de pericol pentru relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, cele două declarații chiar au condus la întocmirea referatului nr. 3246/P/2005 a Poliției Municipiului B (fl.39d.), cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală față de numitul și a rezoluției care confirmă propunerea (fl. 40 ), Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău dispunând soluția de neurmărire penală.

Cele două acte procesuale rețin drept temei al soluției adoptate exact declarațiile falsificate de inculpat și atașate la dosar.

Datorită datelor nereale pe care le conțin, înscrisurile oficiale menționate sunt false, în modalitatea descrisă în art. 289, în sensul că au fost întocmite prin înserarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, rezultând un fals intelectual.

Atât ofițerul de poliție, cât și procurorul, au reținut ca adevărate declarațiile contrafăcute de inculpat în numele părților vătămate, fără cunoaște că nu provin de la acestea.

Inculpatul, în virtutea calității sale și a atribuțiilor ce- reveneau, înțeles că, odată ce au fost cuprinse în actele premergătoare efectuate în cauză, cele două declarații vor determina întocmirea propunerii și a rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, acesta recunoscând în cursul urmăririi din prezenta cauză că scopul era închiderea dosarului, justificându-se printr-un mobil infracțional fără nicio relevanță asupra existenței infracțiunilor.

În consecință, prin activitatea sa inculpatul determinat cu intenție, cunoscând caracterul fals al celor două declarații, precum și mențiunilor pe care acestea le cuprind întocmirea în fals a celor două înscrisuri oficiale, acte procesuale cu efecte juridice importante, din care ultimul de dispoziție, de către doi funcționari aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fără ca aceștia să cunoască împrejurările necorespunzătoare adevărului pe care le-au inserat în ele.

Realizându-se faptă consumată de fals intelectual, activitatea inculpatului de circumscrie participației penale sub forma instigării improprii, prevăzută de art.31 alin. 2, raportat la art. 289, alin. 1

Toate faptele arătate în prezenta decizie sunt descrise în rechizitoriu, ce constituie actul de sesizare al instanței, fac parte din obiectul judecății, nereprezentând acte materiale suplimentare sau fapte noi cu privire la care s-ar fi impus extinderea procesului penal.

Instanța penală nu va face decât să dea relevanță penală completă activității infracționale a inculpatului cu care a fost investit Tribunalul Bacău, prin reținerea unei încadrări juridice corespunzătoare faptelor sesizate și calității deținute de la data lor.

Că, este așa admite implicit și prima instanță care, deși reține săvârșirea doar a unei infracțiuni de pericol, prevăzută de art. 290 alin. 1, admite existența în cauză părților vătămate și analizează pe fond acțiunea civilă accesorie.

Pentru aceste considerente, în baza art. 379, pct.2, lit. a C.P.P. se va desființa în totalitate sentința penală atacată, iar cauza va fi rejudecată pe fond în apel.

Curtea a pus în discuția părților noua încadrare juridică încă din data de 13.10.2009, la redactarea încheierii cu acea ocazie strecurându-se o eroare materială.

Pentru verifica acest lucru s-a audiat înregistrarea ședinței de judecată de la acea dată și s-a constatat că, în loc de infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291, instanța a făcut referire la infracțiunea de instigare la fals intelectual în forma participației improprii, prevăzută de art. 31 alin. 2 raportat la art. 289 alin. 1c.p., motiv pentru care, în baza art. 195 C.P.P. se va îndrepta eroarea materială arătată.

În baza art. 334 seC.P.P. va schimba încadrarea juridică din infracțiunea arătată în actul de inculpare în infracțiunile enumerate mai sus, pentru care inculpatul va fi și condamnat.

La individualizarea juridică pedepselor se vor avea în vedere dispozițiile art. 72 cod penal, respectiv, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, motiv pentru care va fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74, lit. a calitatea de polițist a acestuia care-i impune o atitudine de conformare cu legea mult mai exigentă, faptul că a despăgubit părțile vătămate, precum și consecințele infracțiunilor săvârșite, constând în emiterea unei soluții nelegale de către procuror și împiedicarea tragerii la răspundere penală presupusului făptuitor al infracțiunii de furt calificat.

Infracțiunile comise sunt concurente, iar pedepsele stabilite vor fi contopite în cea mai grea.

Pentru aceleași motive arătate mai sus, în baza art. 81 se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante.

Se va face aplicarea art. 82 și 83

Vor fi desființate desființate declarațiile falsificate, în baza art.348 pr.pen. și se va lua act că nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.

Întrucât plângerea penală inițială a părții civile a fost finalizată într-un mod nelegal, datorită acțiunii ilicite a inculpatului, instanța va admite în parte pretențiile morale ale acestuia, pentru a compensa disconfortul psihic creat la aflarea soluției procurorului, a motivului reținut și de noile demersuri întreprinse până la primirea telefonului și a sumei sustrase, de la inculpat.

În consecință, în baza art. 14 și 346 raportatC.P.P. la art. 998 și 999 civ. va obliga inculpatul la plata 5oo lei daune morale.

Daunele materiale solicitate nu se justifică, soția sa declarând că a fost despăgubită, aspect asupra căruia prima instanță nu l- întrebat pe .

Văzând și dispozițiile art. 191 alin. 1 și art. 192 alin. 3 pr. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

-DECIDE -

În baza art.379, pct.2, lit.a pr.pen. admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, împotriva sentinței penale nr.126/D/2009 a Tribunalului Bacău, pronunțată în dosarul nr-.

Desființează sentința penală apelată în totalitate.

Reține cauza spre rejudecare și în fond.

În baza art. 195 pr.pen. dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea pronunțată la data de 13.10.2009, în sensul că schimbarea încadrării juridice s-a pus în discuție pentru săvârșirea infracțiunii de " instigare la fals intelectual în forma participației improprii, prevăzută de art. 31, alin.2 pen. raportat la art.289, alin.1 pen. ", în loc de infracțiunea de " uz de fals, prevăzută de art.291, pen. ", cum greșit s-a trecut.

În baza art.334 pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 pen. cu aplicarea art.41, alin.2 pen. în infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului și instigare la fals intelectual în forma participației improprii, prevăzute de art.290, alin.1 pen. cu aplicarea art.41, alin.2 pen. art.246 pen. art.264, alin.1 pen. și art.31, alin.2 pen. raportat la art.289, alin.1 pen.

În baza art.290, alin.1 pen. cu aplicarea art.41, alin.2 pen. art.74, lit.a și 76, lit.e pen. condamnă inculpatul, cu datele de stare civilă cunoscute, la pedeapsa închisorii de 2 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.246 pen, cu aplicarea art.74, lit.a și 76, lit.e pen. condamnă același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

În baza art.264, alin.1 pen. cu aplicarea art.74, lit.a și 76, lit.e pen. condamnă același inculpat la pedeapsa închisorii de 2 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

În baza art. 31, alin.2 pen. raportat la art.289, alin.1 pen. cu aplicarea art.74, lit.a și 76, lit.e pen. condamnă același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual în forma participației improprii.

În baza art.33, lit.a cod penal și art.34, lit.b cod penal, contopește pedepsele aplicate în pedeapsa rezultantă cea mai grea de de 4 luni închisoare.

Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64, lit.a, teza a-II-a și b pen. în condițiile și pe durata prevăzută de art.71, alin.2 pen.

În baza art.81 cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În baza art.82 cod penal, stabilește termen de încercare pe o perioadă de 2 ani și 4 luni.

În baza art.359, alin.1 pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal.

În baza art.71, alin.5 cod penal, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art.348 cod procedură penală, desființează înscrisurile reprezentând declarațiile falsificate de inculpat aflate la filele 37 și 38 din dosarul de urmărire penală.

În baza art.15 și 346 cod procedură penală, ia act că partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă.

În baza art.14 și 346 cod procedură penală, raportat la art.998 și 999 civ. obligă inculpatul la plata a 500 lei, daune morale, către partea civilă.

Constată că inculpatul a fost reprezentat de apărător ales.

În baza art.191, alin.1 pr.pen. obligă inculpatul la plata a 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat la prima instanță.

În baza art.192, alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Red.

Red.

Tehnored. / 12.02.2010.

3 ex.

Președinte:Silviu Anti
Judecători:Silviu Anti, Gabriel Crîșmaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 7/2010. Curtea de Apel Bacau