Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 83/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 83-
Ședința publică din 05 Februarie 2008
Curtea compusă din:
Președinte: dr.G - - vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu dr.- -
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
- procuror
S-au luat în examinare, recursurile penale, declarate de inculpații, domiciliat în comuna, județul V și, domiciliat în R V,-, bloc 86,. E,. 1, județul V, împotriva deciziei penale nr.170 A din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat recurenții inculpați asistat de avocat ales - în baza delegației de la dosar, asistat de avocat ales și pentru intimatul parte vătămată, avocat în baza delegației de la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, potrivit art. 38514Cod procedură penală, s-a procedat la ascultarea inculpatului, răspunsurile fiind consemnate în proces verbal ce s-a atașat la dosar.
Avocat - pentru inculpatul, depune la dosar copie de pe declarațiile date de - și și precizează că nu are de formulat cereri prealabile.
Avocat precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Avocat depune la dosar copie de pe sentința civilă nr.2671/2007, prin care s-a respins acțiunea formulată de inculpatul
prin care solicita să se constate vânzarea imobilului, împotriva căreia nu a exercitat nici-o cale de atac și un bon de cumpărare benzină.
Nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat -, având cuvântul pentru inculpatul, arată că în ziua de 28 decembrie 2002, a avut loc o convorbire telefonică cu partea vătămată, acesta s-a deplasat la RVu nde s-a încheiat actul de vânzare cumpărare sub semnătură privată în contract fiind trecute datele de pe pașaport pentru că partea vătămată nu a avut buletinul.
S-a făcut dovada că în aceeași zi tatăl părții vătămate a achitat niște datorii cu banii primiți din vânzarea imobilului către -.
Prima expertiză a concluzionat că semnătura aparține lui.
Solicită admiterea recursului, casarea cu reținere pentru a fi audiați acești doi martori pentru a face dovada că în ziua respectivă tatăl părții vătămate a achitat o datorie către, iar a vrut să cumpere și el imobilul dar a aflat că pentru acest imobil au drept de habitate și alte persoane.
În subsidiar solicită achitarea inculpatului.
Își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 3859pct. 18 Cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, solicită se constata că, expertizele efectuate în cauză sunt contradictorii, că nu relevă elementele de deosebire ci numai de asemănare. Dacă se urmărea falsificarea semnăturii ar fi copiat-
Tatăl părții vătămate avea datorii ca urmare a unor fapte penale, iar o parte din ele au fost achitate cu banii rezultați din vânzarea imobilului așa cum rezultă din copiile declarațiilor prezentate azi la dosar și s-a urmărit ca alți creditori să nu ia imobilul în contul datoriilor.
Din partea părții vătămate au fost audiați ca martori numai membrii familiei.
Din partea lui au fost audiați martori străini care l-au împrumutat cu bani pentru a cumpăra imobilul.
Dacă partea vătămată nu ar fi prezentat pașaportul nu avea de unde să se scrie în actul de vânzare cumpărare datele de pe acesta.
Solicită admiterea recursului, casarea cu reținere pentru administrare de probe.
Își întemeiază motivele pe dispozițiile art. 3859pct.18 cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul pentru partea vătămată, solicită a se constata că, în raport de temeiul de drept invocat ca motiv de recurs, nu s-a arătat în ce constă eroare de fapt.
Instanța urmează să verifice recursul în raport de probele administrate în cauză.
Împotriva rezoluției dată de procuror prin care s-au aplicat dispozițiile art. 181Cod procedură penală cu amenda administrativă, fiind găsiți vinovați de comiterea faptei, inculpații nu au formulat plângere, deci au fost de acord cu această soluție, acceptând că sunt vinovați. C care a formulat plângere a fost partea vătămată.
Datele de pe pașaport au putut fi luate de la Serviciul Fiscal V unde se afla înregistrat actul de vânzare - cumpărare al părții vătămate, unde inculpatul lucra.
Nu se impune audierea martorilor indicați azi, având în vedere că au trecut mai mult de 6 ani și nu au fost propuși până acum.
Urmează a se avea în vedere și sentința civilă depusă azi în copie, prin care inculpatul solicita să se constate vânzarea imobilului și împotriva căreia nu a exercitat calea de atac, care a fost respinsă.
Solicită respingerea recursurilor cu cheltuieli de judecată.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor, menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca legale și temeinice.
Din probele administrate în cauză, rezultă că la data de 28 decembrie 2002, partea vătămată nu s-a întâlnit cu inculpații și a rămas în apartament pentru că a găsit butucul de la yală schimbat și nu avea cum să plece, deci nu avut cum să semneze contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată.
În legătură cu probele solicitate, acestea nu mai sunt veridice după 6 ani, iar până în prezent nu au fost solicitate.
În C mai rău caz, se poate repune cauza pe rol pentru a se verifica pașaportul.
Inculpatul având ultimul cuvânt potrivit art. 38513al. ultim, menține declarațiile date.
Inculpatul având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat.
CURTEA
Din lucrările și actele dosarului, constată că prin sentința penală nr.333 din 06.04.2007, pronunțată de Judecătoria Râmnicu -V în dosarul nr-, în baza art. 290 cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 28.06.1967, în
comuna, jud. V, la 5 luni închisoare.
În baza art. 81 cod penal și 82 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni.
În baza art. 359 cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d) cod procedură penală a fost achitat inculpatul pentru fapta prev. de art. 260 alin.1 cod penal.
În baza art. 290 cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30.07.1965, în com., jud. V, la 5 luni închisoare.
În baza art. 81, 82 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni.
Au fost puse în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal.
S-a constatat că prin sentința civilă nr.2456 pronunțată de Judecătoria Rm. V la data de 17 mai 2004, în dosarul nr. 4678/2004, rămasă definitivă și irevocabilă, a fost anulat înscrisul sub semnătură privată intitulat contract de vânzare cumpărare pretins a fi fost încheiat la data de 28.12. 2002 între și.
În baza art. 14 cod procedură penală, art. 346 cod procedură penală, rap. la art. 998 și urm. cod civil au fost obligați în solidar inculpații și la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei.
În baza art. 191 cod procedură penală, au fost obligați fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de câte 200 lei.
În baza art. 193 cod procedură penală fiecare dintre inculpați au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către, în cuantum de câte 2600 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit mai întâi cadrul procesual făcând o prezentare cronologică a actelor întocmite de procuror și care au fost supuse controlului în condițiile art. 278 - 2781Cod pr.penală, prima instanță a constatat că este investită cu judecarea inculpatului pentru săvârșirea infr. prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal și 290 Cod penal și a inculpatului pentru săvârșirea infr. prev. de art. 290 Cod penal.
În acest context, s-a reținut că în baza unei înțelegeri prealabile, la data de 28 decembrie 2002, inculpatul a redactat la cererea inculpatului un înscris sub semnătură privată intitulat " contract de vânzare - cumpărare", ce poartă aceeași dată, al cărui obiect era un imobil - și terenul aferent în suprafață de 220. situat în Rm. V,-, județul Inculpatul a
consemnat în cuprinsul actului împrejurări necorespunzătoare adevărului și anume faptul că vinde acest imobil inculpatului în schimbul sumei de 28.000 USD, sumă pe care se pretinde că partea vătămată ar fi primit-o la data perfectării actului, în prezența martorului.
Înscrisul poartă semnătura inculpatului la poziția "martor" și semnătura inculpatului, la rubrica " cumpărător".
În dreptul poziției " vânzător" apare semnătura părții vătămate, executată prin contrafacere.
Se mai reține că cei doi inculpați au recunoscut faptul că înscrisul a fost redactat de inculpatul, fiecare semnând la rubricile " martor " și respectiv " cumpărător". Că aceștia și-au construit o apărare pe parcursul întregului proces în sensul că inculpatul ar fi purtat tratative cu partea vătămată în legătură cu vânzarea unui alt imobil, apartament, situat în - lui, bloc 22,.C,. 13, din mun. Rm. V, în care, pentru o perioadă de timp, au locuit cu chirie inculpatul și fiica acestuia.
Înțelegerea nu a fost materializată, iar la începutul lunii decembrie 2002 i-ar fi propus inculpatului să-i vândă imobilul din-, detaliile în legătură cu modul încheierii contractului de vânzare cumpărare, susține inculpatul s-ar fi purtat telefonic, ocazie cu care s-ar fi înțeles și asupra împrejurării legate de prezența martorilor care să ateste efectuarea tranzacției imobiliare.
S-a mai pretins de către cei doi inculpați că actul a fost încheiat în apartamentul din str. - lui, indicat mai sus, că s-a prezentat singur având asupra sa pașaportul iar actul a fost redactat în două exemplare, original și indigo, copia rămânând în păstrarea inculpatului.
Prima instanță reține că susținerile celor doi inculpați sunt infirmate de probele administrate în cauză, respectiv declarații martori, care se coroborează cu afirmațiile părții vătămate .
În acest sens, s-a constatat că în ziua de 28 decembrie 2002 partea vătămată nu s-a întâlnit cu cei doi inculpați și că acesta nu a părăsit locuința din str. - începând cu orele 16,00. Existența unor contradicții în susținerile inculpaților în ceea ce privește îmbrăcămintea purtată de partea vătămată în aceeași zi, vine să întărească convingerea primei instanțe că întâlnirea dintre inculpat și partea vătămată în vederea perfectării actului nu s-a produs în ziua respectivă.
Referindu-se la ziua de 28 decembrie 2002, prima instanță a constatat, pe baza probelor administrate că, în jurul orelor 15,00 partea vătămată, însoțită de martorii, și a încercat să intre în apartamentul părinților săi din str. - lui, bloc 22,.C,. 13 pentru a-și lua un curs necesar la facultate precum și un obiect de mobilier pe care urma să-l transporte în imobilul din str. -, însă constatând că butucul yalei fusese schimbat la anunțat pe tatăl său despre acest fapt, după care împreună cu acesta s-a deplasat spre apartamentul respectiv.
Singura discuție telefonică pe care a purtat-o cu inculpatul, în jurul orelor 16,00, a fost legată de acest aspect cerându-i inculpatului să-i lase cheia apartamentului pentru a-și ridica obiectele de care avea nevoie, prilej cu care inculpatul a convins-o pe partea vătămată că este în localitatea H și că nu poate să vină în Rm.
Pe baza expertizelor criminalistice întocmite în cauză, prima instanță a constatat că semnătura de la rubrica vânzător care redă numele este exclus a fi realizată de partea vătămată.
De asemenea, experții arată că semnătura în discuție reprezintă o încercare de imitare a semnăturii lui și că nu prezintă elemente grafice specifice autorului.
Astfel, prima instanță a reținut că prin concluziile formulate de experți este exclusă posibilitatea prezentată de expertul observator, ca semnătura să fi fost autofalsificată.
Tot prin concluziile lucrărilor criminalistice s-a precizat că nu se poate stabili dacă semnătura contrafăcută de la rubrica vânzător a fost executată de vreunul dintre inculpați.
Prima instanță a apreciat că acest aspect nu exclude faptul că înscrisul în discuție este contrafăcut și că acesta conține în cuprinsul său împrejurări necorespunzătoare adevărului precum și faptul că înscrisul falsificat a fost încredințat de inculpatul celuilalt inculpat care l-a folosit în cadrul unui proces civil, solicitând pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare în dosarul nr. 5487/2003 al Judecătoriei Rm.
Față de toate cele reținute, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului de a semna la poziția " cumpărător " înscrisul datat la 28 decembrie 2002, în care se atestă împrejurări nereale cunoscând că semnătura de la poziția vânzător nu este executată de precum și de a folosi înscrisul respectiv în instanță întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de fals în înscrisul sub semnătură privată prev. de art. 290 cod penal.
Referitor la inculpatul, prima instanță a apreciat că activitatea infracțională a acestuia care a redactat înscrisul în litigiu consemnând împrejurări nereale și a semnat la rubrica " martor " deși cunoștea faptul că semnătura de la poziția " cumpărător " nu este executată de partea vătămată, înscris ce a fost încredințat inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal.
În ceea ce privește infr. prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal, pentru care inculpatul fost trimis în judecată prin rechizitoriu, prima instanță a apreciat că nu sunt realizate elementele constitutive ale acestei infracțiuni deoarece calitatea de martor trebuie menținută pe toată durata procesului penal. Cum a fost mai întâi ascultat ca martor iar apoi a fost trimis în judecată ca inculpat s-a apreciat că acesta nu mai poate avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. V și inculpații și.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. V critică sentința pentru nelegalitate deoarece în mod greșit prima instanță a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 260 alin. 1 cod penal.
În acest sens, procurorul susține că a făcut afirmații nereale cu ocazia audierii sale în calitate de martor ( și nu de învinuit) într-un alt dosar, respectiv nr. 2738/P/2003 pentru infracțiunea prev. de art. 260 Cod penal având astfel calitatea de subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă, infracțiune care se consumă instantaneu, la momentul declarării aspectelor nereale, fără a avea relevanță calitatea acestuia de învinuit sau inculpat într-o altă cauză, chiar și aflată în legătură de conexitate cu cea în care a fost cercetat pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Cei doi inculpați și, prin apelurile formulate au criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanții susțin că nu există dovezi certe care să conducă la concluzia că au săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În acest sens, se susține că declarațiile martorilor, și, nu sunt concludente întrucât aceștia recunosc prezența părții vătămate în data de 28 decembrie 2000 la apartamentul părinților acestei din str.- lui unde locuia cu chirie, însă faptul că partea vătămată a intrat în apartament unde se aflau cei doi inculpați.
Referindu-se la expertizele criminalistice efectuate, apelanții - inculpați susțin că acestea nu au stabilit dacă există și asemănări între elementele grafologice din înscrisurile prezentate ca documente comparative și semnătura de la rubrica " vânzător " din înscrisul sub semnătură privată din 28 decembrie 2002 intitulat" contract de vânzare cumpărare".
Prin motivele de apel, inculpații susțin că se impune refacerea sau completarea raportului de expertiză nr. 55 din 27.02.2007 deoarece nu s-a răspuns la obiectivul nr. 3 referindu-se doar la situația în care hârtia copiativă acoperea întreaga suprafață pe care se realizează înscrierea și în aceste condiții s-a concluzionat faptul că nu are importanță poziția hârtiei copiative.
Mai susțin apelanții că la efectuarea unei asemenea expertize era necesar în mod obligatoriu ca documente comparative și înscrisul sub semnătură privată sau documente oficiale semnate de partea vătămată anterior datei de 28 decembrie 2002 când s-a realizat înscrisul în discuție.
Prin decizia penală nr.170/A din 10 octombrie 2007, Tribunalul Vâlceaa admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu - V, a desființat sentința, în parte, în sensul că:
A înlăturat achitarea inculpatului, sub aspectul infracțiunii prevăzute de art.260 cod penal.
În baza art.260 cod penal, a dispus condamnarea inculpatului la 1 an închisoare.
A fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 5 luni închisoare.
În baza art.33, 34 cod penal, s-au contopit cele două pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe termenul de încercare de 3 ani.
A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 cod penal.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Au fost respinse apelurile declarate de inculpații și.
S-a dispus obligarea fiecărui inculpat la câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat și câte 500 lei, cheltuieli judiciare către intimatul.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Vâlceaa reținut că rima p. instanță a făcut o evaluare judicioasă a probelor administrate în cauză din care rezultă fără dubiu că în ziua de 28 decembrie 2002 partea vătămată nu s-a întâlnit cu cei doi inculpați.
Declarațiile martorilor, și, la care inculpații fac trimitere prin motivele de apel nu contrazic în nici un fel declarațiile celorlalți martori și nici celelalte probe administrate în cauză.
Astfel cei trei martori susmenționați arată că în ziua de 28 decembrie 2002 în jurul orelor 15,00 se aflau împreună cu partea vătămată care a încercat să intre în apartamentul părinților săi din Rm. V, str. calea lui, bloc 22,.C, apartament 13, pentru a-și lua un curs necesar la facultate precum și un obiect de mobilier pe care urma să-l transporte la casa din str. -. Când a încercat să descuie ușa a constatat că butucul yalei fusese schimbat.
În acel moment partea vătămată l-a anunțat pe tatăl său.
Martorii, și, arată că în ziua de 28 decembrie 2002 începând cu orele 16,00 partea vătămată nu a părăsit locuința din-, din Rm.
Inculpații și au declarat că partea vătămată ar fi venit și s-ar fi întâlnit cu ei în apartamentul din str. - lui, bloc 22,.C,. 13, în ziua de 28 decembrie 2007, în jurul orelor 19,30.
Astfel, susținerile inculpaților în sensul că s-ar fi întâlnit cu partea vătămată la data și ora precizată sunt infirmate prin probele evocate mai sus.
apelanților inculpați privind conținutul expertizelor efectuate în cauză sunt lipsite de relevanță în opinia tribunalului.
Partea vătămată nu putea să-și autofalsifice semnătura de pe un înscris redactat de în condițiile în care nu s-a întâlnit în acea zi cu cei doi inculpați așa cum pretind aceștia.
Față de toate cele reținute mai sus, tribunalul a admis apelul parchetului și a desființat în parte sentința în sensul că a înlăturat achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 260 Cod penal, pentru aceleași considerente fiind respinse apelurile declarate de ambii inculpați.
Decizia a fost atacată cu recurs de către inculpați care au adus critici sub aspectul motivului de casare prevăzut de art.385/9 pct.18 Cod procedură penală, susținut de altfel și în cadrul apelului în legătură cu interpretarea eronată a probelor de către instanțe, fapt ce a condus la pronunțarea unor hotărâri greșite de condamnare.
Inculpații arată că probele administrate în cauză nu sunt concludente și nu conduc cu certitudine la o concluzie de vinovăție a
inculpaților, arătând că în data de 28 decembrie 2000, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpații, perfectând actul sub semnătură privată, de vânzare-cumpărare a imobilului situat în R V, pe-.
Curtea apreciază nefondate recursurile inculpaților.
În acest sens, curtea observă din declarațiile martorilor, și, care se coroborează cu expertiza grafoscopică efectuată în cauză, cât și cu depozițiile martorilor, și că este exclus ca în ziua de 28 decembrie 2000, ca partea vătămată să se fi întâlnit cu inculpații în apartamentul din R V, strada - lui, bloc 22,.C,.13.
Date fiind circumstanțele ce rezultă din probe fără nici un fel de echivoc, este exclusă și posibilitatea ca partea vătămată să fi fost semnatara acelui înscris sub semnătură privată în discuție, aspect ce reiese în mod evident și din expertiza de specialitate, care a concluzionat în acest sens.
Până și atitudinea inculpaților este oarecum favorabilă ideii de acceptare a vinovăției în condițiile în care au fost sancționați de către procuror cu amendă administrativă, soluție ce presupune existența faptei și a vinovăției și care nu a fost contestată nici un moment de către inculpați.
Prin urmare, curtea apreciază corecte constatările instanțelor de fond și apel, atât în legătură cu reținerea faptelor și a vinovăției inculpaților, iar sancțiunile aplicate acestora sub aspectul naturii lor, al cuantumului și modalității de executare, se circumscriu cerințelor unei juste individualizări încadrându-se în reperele stabilite de art.72 și art.52 cod penal.
Pentru că din oficiu nu s-au constatat aspecte care să determine nulitatea hotărârilor atacate, în conformitate cu dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, curtea va respinge recursurile inculpaților, urmând ca potrivit art.192 Cod procedură penală să-i oblige pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat în recurs.
De asemenea, conform art.193 Cod procedură penală, inculpații vor suporta cheltuielile judiciare efectuate de partea vătămată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații fiul lui și, născut la data de 30.07.1965, în com., jud. și, fiul lui și, născut la data de 28.06.1967, în comuna împotriva deciziei penale nr.170/A din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Obligă pe inculpați la câte 524, 85 lei către partea civilă cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Dr.Gh. dr.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
Jud.apel: G
20.02.2008.
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Andreescu, Marius Gabriel Săndulescu
