Falsul intelectual (art. 289 cod penal). Decizia 390/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 390/ DOSAR NR-
Ședința publică din 11 iunie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Manuela Barbu judecător
- C - - judecător
- - judecător
- grefier
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 52/A din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Dezbaterile în fond în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din 29 mai 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 5 iunie 2009 și apoi pentru azi, 11 iunie 2009.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 1582 din 14 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Brașov, în baza art. 25 raportat la art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, b și art. 76 lit. e Cod penal, respectiv în baza art. 291 teza a II a Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a, b și art. 76 lit. e Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedepsele de 3500 lei și 3000 lei, cu aplicarea celei mai grele de 3500 lei amendă penală.
În baza art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998, art. 999 Cod civil, a obligat inculpatul la plata sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale părții civile A, respingând celelalte pretenții, precum și la cheltuieli judiciare către aceasta și către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul este jurist de profesie, asociat la SC SRL B, desfășurând activități de consultanță, management și afaceri și se ocupa, între altele, și de întocmirea actelor privind cesionarea de părți sociale ale unor societăți cu răspundere limitată, de obținerea de dată certă pentru aceste documente, apelând la martorul avocat și depunerea lor la Oficiul Registrului Comerțului
În acest context, în ianuarie 2005, partea civilă a luat legătura cu inculpatul pentru ca acesta să se ocupe de întocmirea actului adițional la statutul și contractul ANTRA- și de contractul de cesiune de părți sociale, prin care aceasta devenea administrator și, în acest scop, s-a prezentat la BNP unde a dat declarație de specimen de semnătură și de onorabilitate comercială, documente ce i-au fost înmânate inculpatului împreună cu copia cărții de identitate. În aceeași perioadă, martorul a luat legătura cu inculpatul, căruia i-a comunicat că intenționează să vândă părțile sociale pe care le deținea la SC SERV SRL, astfel că l-a rugat să-i găsească un cumpărător. Inculpatul a redactat în 4 exemplare actul intitulat "act adițional la actul constitutiv al SC și contractul de cesiune de părți sociale prin care partea civilă devenea asociat unic, apoi l-a chemat pe martorul, care a semnat exemplarele actului adițional la rubrica "cedent" și o împuternicire prin care inculpatul era mandatat să se prezinte la Oficiul Registrului Comerțului B, în vederea depunerii documentației. Inculpatul a prezentat actele actului adițional martorului, care prin încheierea 794/31 mai 2005, înscrisurile respective obțineau dată certă, apoi la Oficiul Registrului Comertului B, a completat cererea de înregistrare a modificărilor survenite la SC Serv SRL B, atașând la aceasta actul adițional și actele autentificate la BNP, pe numele părții civile.
Prin încheierea din 13 iunie 2005 a judecătorului delegat, modificările din cuprinsul actului adițional întocmit de către inculpat au fost operate în registrul comerțului. Partea civilă a fost citată în proces, având ca obiect declararea stării de insolvență a SC SRL B, cu acest prilej aflând că, fără consimțământul său, era asociat unic al acesteia.
Împotriva hotărârii sus menționate, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și inculpatul, solicitând achitarea.
În dezvoltarea motivelor de apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașova arătat că în mod greșit nu s-au aplicat dispozițiile art. 348 Cod procedură penală referitoare la desființarea înscrisurilor falsificate, iar în ceea ce privește latura civilă, aceasta a fost soluționată necorespunzător, după cum și necorespunzătoare a fost stabilită modalitatea de suportare a cheltuielilor judiciare făcute de partea civilă.
Articolul 348 Cod procedură penală impune instanței de judecată să se pronunțe chiar atunci când nu există constituire de parte civilă cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris atunci când acesta cuprinde mențiuni necorespunzătoare adevărului. Constatând că inculpatul se face vinovat de infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, instanța trebuia să dispună desființarea în totalitate a actului adițional în două exemplare la care sunt atașate încheierile de dată certă nr. 794 din 31 mai 2005, deoarece sunt false. În mod greși, instanța de judecată a admis pretențiile civile formulate de partea civilă, deoarece la infracțiunile de pericol - cum este cazul în speța de față - nu se fac referiri în conținutul lor cu privire la rezultat, de aceea sunt incompatibile cu existența laturii civile, întrucât lipsește prejudiciul material concret care să fie reparat. Constatând că inculpatul a săvârșit infracțiuni încadrabile în ceea ce se desemnează prin conceptul de infracțiuni de pericol, instanța de judecată trebuia să respingă pretențiile civile formulate de partea civilă, dar și solicitarea acesteia privind suportarea de către inculpat a cheltuielilor judiciare făcute în cursul procesului penal.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașova criticat hotărârea instanței de fond și sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, aceasta fiind neîndestulătoare față de fapte, împrejurările în care au fost săvârșite, circumstanțele reale și personale incidente în cauză.
Inculpatul a criticat soluția instanței de fond sub aspectul legalității și temeiniciei, deoarece este pronunțată prin raportare la un material probatoriu insuficient, astfel că se impune achitarea în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală, în principal, iar în subsidiar, în temeiul art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală.
Prin decizia penală nr. 52/A din 25 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Brașova admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva sentinței penale menționată, pe care a desființat-o numai sub aspectul omisiunii aplicării dispozițiilor art. 348 Cod procedură penală, respectiv a dispus anularea înscrisurilor falsificate (încheierea de dată certă nr. 749 din 30 mai 2005 emisă de avocat în două exemplare și actul adițional la actul constitutiv al SC Serv SRL în două exemplare, datat 20 ianuarie 2005 și întocmit de același avocat.
A fost respins apelul formulat de inculpat împotriva aceleiași sentințe, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Starea de fapt se circumscrie materialului probator administrat în cauză care a relevat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus cercetarea sa, încadrarea juridică a faptelor reținute fiind legală, neimpunându-se achitarea inculpatului.
Cu referire la individualizarea judiciară a pedepselor, a constatat că instanța de fond a făcut o justă apreciere a dispozițiilor art. 72 Cod penal prin raportare la pericolul social concret al faptelor comise, inculpatul fiind la primul contact cu legea penală, are un comportament pro-social, a fost de acord cu despăgubirea părții civile și înlăturarea nelegalităților în ceea ce privește actele încheiate la solicitarea sa. Instanța de fond însă a omis a face aplicarea dispozițiilor art. 348 Cod procedură penală cu privire la anularea înscrisurilor falsificate.
În ceea ce privește critica sentinței cu privire la greșita acordare a pretențiilor solicitate de către partea civilă, tribunalul a apreciat că este neîntemeiată. Infracțiunea prevăzută de art. 291 Cod penal este o infracțiune de pericol care produce sau poate produce modificări ale realității, în cazul de față a produs consecințe juridice în sensul că părțile sociale fiind cedate în mod fraudulos au condus la schimbarea administratorului societății care s-a văzut ulterior chemat în judecată pentru datoriile altei societăți, creîndu-se astfel un prejudiciu moral al părții civile care este îndreptățită în a primi daune morale.
Împotriva hotărârii sus-menționate au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașova criticat decizia pentru nelegalitate sub aspectul soluționării laturii civile și pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate. Infracțiunile de fals și uz de fals nu pot genera prin ele însele un prejudiciu de nici un fel de natură, prin urmare, obligarea inculpatului la daune morale este nelegală și respingând pretențiile civile formulate de, trebuie respinsă și solicitarea acesteia privind suportarea de către inculpat a cheltuielilor judiciare făcute în cursul procesului. De asemenea, pedepsele aplicate de instanța de fond și menținute în apel nu sunt de natură a-și atinge scopul preventiv-educati, în sensul de a crea certitudinea că pe viitor inculpatul nu se va mai deda la astfel de fapte.
Inculpatul a solicitat, în principal achitarea, în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală, întrucât din declarațiile date atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței nu a avut cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni, iar în subsidiar, achitarea în temeiul art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală, prin activitatea sa a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de lege.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma cazurilor de casare invocate, precum și a celor care se iau în considerare din oficiu, Curtea constată că recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov este fondat sub aspectul soluționării laturii civile și al cheltuielilor judiciare.
Inculpatul este condamnat pentru infracțiunile de instigare la fals intelectual prev. de art. 25 Cod penal, raportat la art. 289 Cod penal și uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal, infracțiuni de pericol care în continutul lor nu fac referiri cu privire la rezultat, căci constau într-o stare contrară celei existente anterior în care este afectată încrederea publică pe care trebuie să o inspire un înscris.
De altfel, infracțiunile de pericol sunt incompatibile cu existența laturii civile, întrucât lipsește prejudiciul care să fie reparat. Ca atare, sunt nelegale dispozițiile instanțelor de fond privitoare la obligarea inculpatului la plata daunelor morale către partea civilă.
Potrivit art. 193 alin. 1 Cod procedură penală,inculpatul este obligat să plătească părții civile, căreia i s-a admis acțiunea civilă, cheltuielile judiciare făcute de aceasta. Cum în speță, inculpatul nu va putea fi obligat la daune morale către partea civilă, nu va suporta nici cheltuielile judiciare făcute de aceasta, conform dispozițiilor legale sus menționate.
Pe cale de consecință, în baza art. 385 ind. 15 alin. 1 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, va casa, respectiv va desființa hotărârile instanțelor de fond sub aspectul obligării inculpatului la plata daunelor morale și a cheltuielilor judiciare către partea civilă, menținând restul dispozițiilor.
Analizând recursul formulat de inculpat și implicit modalitatea de sancționare a acestuia, invocată de către parchet, Curtea constată că sunt nefondate. Instanțele de fond au reținut corect starea de fapt, căreia i-au dat o încadrare juridică corectă și un tratament sancționator corespunzător inculpatului. Astfel, inculpatul a relatat, contrar realității, că partea vătămată a semnat actul adițional la actul constitutiv al SC Serv SRL și contractul de cesiune părți sociale în fața sa, determinându-l cu intenție pe - avocat - să elibereze încheierea de dată certă pentru actul adițional în care a menționat că și partea vătămată s-au prezentat în fața sa, atestând o împrejurare necorespunzătoare adevărului, ulterior folosind actul știind că este fals, pentru a fi operate modificări la Oficiul Registrului Comerțului Forma de vinovăție cu care a acționat este intenția directă, fiind în cunoștință de cauză cu acțiunile sale și efectul acestora.
Cuantumul pedepsei aplicată inculpatului a fost stabilit prin valorificarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal, dar și al circumstanțelor judiciare reținute în mod temeinic în favoarea inculpatului.
Conduita anterioară bună a acestuia, care este integrat din punct de vedere social și familial, vârsta sa, lipsa antecedentelor penale, atitudinea după comiterea infracțiunilor, constând în acceptul în a despăgubi partea civilă și a înlătura efectele actelor încheiate la solicitarea acestuia, sunt criteriile în funcție de care s-au aplicat pedepse judicios individualizate, săvârșirea faptelor apărând ca un accident în viața acestuia.
Ca atare, nu poate fi primită critica parchetului privitoare la individualizarea judiciară și, pe cale de consecință, faptele inculpatului nu pot fi apreciate ca neprezentând gradul de pericol social al unor infracțiuni, sens în care recursul declarat de acesta va fi respins ca nefondat, potrivit art. 385 ind. 15 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Cheltuielile judiciare către stat vor fi suportate conform art. 192 alin. 2 și art. 193 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, împotriva deciziei penale nr. 52/A din 25 februarie 2009 a Tribunalului Brașov, pe care o casează în ceea ce privește obligarea inculpatului la plata daunelor morale și a cheltuielilor judiciare către partea civilă, desființând în aceleași limite și sentința penală nr. 1582/2008 a Judecătoriei Brașov.
Rejudecând în aceste limite, înlătură dispozițiile privind obligarea inculpatului la plata sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale și 1080 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Respinge recursul formulat de inculpat împotriva aceleiași decizii.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în favoarea Baroului de Avocați B și se include în cheltuielile judiciare.
Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 2: Alina Constanța Mandu
C
GREFIER,
Red. 25.06.2009
Dact. 26.06.2009
3 ex.
Jud apel -
Jud fond
Președinte:Manuela BarbuJudecători:Manuela Barbu, Alina Constanța Mandu, Aurelia
