Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 cod penal). Decizia 195/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 195
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florin Popescu
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Constantin
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 337/A din 15.12.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul lipsă, avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând, achitarea inculpatului, în baza art.10 lit.e C.P.P. iar în subsidiar aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, hotărârea recurată fiind temeinică și legală, nu se impune achitarea și nici aplicarea unei pedepse cu suspendare, inculpatul fiind recidivist.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2037/10 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr-, în baza art. 334 Cod procedură penală s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice în sensul înlăturării reținerii stării de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal pentru infracțiunile prevăzute de art. 291 al. 1 Cod penal și 86 al. 1 din OUG 195/2002
În baza art. 26 raportat la art. 288 al. 1 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale
În baza art. 291 al. 1 Cod penal inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii uz de fals.
În baza art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
În baza art. 33 lit. a, 34 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În bata art. 71. Penal inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 348 Cod procedură penală s-a dispus anularea permisului de conducere românesc seria - eliberat de către IPJ C pe numele inculpatului.
În baza art. 189 onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei s-a achitat din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel,prima instanțăa reținut în fapt următoarele:
La data de 05.12.2008 inculpatul s-a prezentat la Nădlac pe sensul de intrare în țară la volanul unui autoturism marca VW cu nr. TX 9158 TX ocazie cu care a prezentat organelor de poliție permisul de conducere seria - eliberat pe numele său.
Din verificările efectuate s-a constatat că documentul susmenționat este fals inculpatul neposedând permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisă s-a probat cu proces verbal de constatare, proces verbal de verificare, raport de constatare tehnico științifică. Acesta a precizat în faza de urmărire penală că în luna februarie 2007 luat legătura cu o persoană necunoscută care i-a făcut rost în schimbul sumei de 700 de euro de un permis de conducere falsificat pe numele său.
S-a stabilit că permisul de conducere folosit de inculpat este falsificat prin contrafacere.
Audiat în faza de cercetare judecătorească inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptei însă arată că la data controlului nu știa că permisul său de conducere este fals obținând acel permis de la o persoană necunoscută pentru 700 de euro cu toate că nu a promovat proba scrisă la examenul de conducere.
Prima instanță a arătat că această apărare a sa nu este în măsură să înlăture răspunderea penală câtă vreme este notoriu că doar organele de poliție sunt în măsură a elibera permise de conducere în urma promovării examenului și costul unui astfel de permis nu este așa de mare.
Fapta inculpatului de a da unei persoane necunoscute fotografii personale pentru a falsifica un permis de conducere în care era aplicată fotografia sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 raportat la art. 288. Penal text de lege în baza căruia instanța va condamna inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
Fapta inculpatului de a prezenta cu ocazia unui control permisul de conducere falsificat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii uz de fals prevăzută de art. 291. Penal text de lege în baza căruia va condamna inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
Fapta inculpatului de a conduce un autovehicul fără a poseda permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prevăzută de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 text de lega în baza căruia instanța va condamna inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere criteriile generale de individualizarea prevăzute de art. 72 Cod penal, gradul de pericol social al faptelor care nu este foarte ridicat persoana inculpatului care este cunoscută cu antecedente penale și a avut o atitudine sinceră în procesul penal.
Având în vedere că din fișa de cazier a inculpatului a rezultat că acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare prin SP 1546/2001 a judecătoriei Constanța fiind arestat la 13.05.2001 și eliberat la 11.09.2002 fapta din prezentul săvârșită în luna februarie 2007 ( complicitate la fals material) se află în stare de recidivă post executorie față de pedeapsa susmenționată, infracțiunile săvârșite în data de 05.12.2008 nu sunt săvârșite în această stare fiind împlinit pentru aceste fapte termenul de reabilitare.
Prin urmare prima instanță în baza art. 334 Cod procedură penală a admis cererea de schimbare a încadrării juridice în sensul înlăturării reținerii stării de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b Penal pentru infracțiunile prevăzute de art. 291 al. 1. Penal și 86 al. 1 din OUG 195/2002
Faptele din prezentul dosar fiind săvârșite în concurs real de infracțiuni, pedepsele au fost contopite în baza art. 33 lit. a, 34 Cod penal și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Împotriva sentinței a declarat apel în termen inculpatul care prin motivele depuse în scris și susținute de avocatul din oficiu a solicitat în principal achitarea sa în baza art.11 alin.2 lit.a) Cod procedură penală raportat la art.10 lit.e ) Cod procedură penală necunoscând împrejurarea că permisul de conducere este fals. În subsidiar a solicitat suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate conform art.861Cod procedură penală arătând că fapta pentru care a fost condamnat anterior s-a petrecut cu mult timp în urmă.
Prin DP nr. 337/A din 15.12.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-, în baza art.379 alin.1 pct.1 lit.b) Cod procedură penală a fost respins ca nefondat apelul, declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2037/10.11.2009 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Arad și în consecință menține hotărârea atacată.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, xaminând apelul declarat de inculpat împotriva sentinței primei instanțe, în raport cu motivele invocate, analizate prin prisma art.371 și următoarele Cod procedură penală a apreciat apelul ca fiind nefondat.
Tribunalul a considerat că s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) Cod procedură penală referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că fapta inculpatului, de a conduce un autoturism fără a poseda permis de conducere întrunește atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunii prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG nr.195/2002. De asemenea, fapta inculpatului de a acorda ajutor la falsificare unui act oficial prin înmânarea fotografiilor și furnizarea datelor personale, constituie complicitate la infracțiunea prevăzută de art.288 Cod penal. Fapta inculpatului a folosi un înscris oficial falsificat întrunește atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunii prevăzute de art.291 alin.1 Cod penal.
Din mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, respectiv procesul verbal de constatare, permis de conducere fals, raport de constatare tehnico-științifică, proces verbal de verificare, a rezultat fără dubiu că la data de 15.12.2008, inculpatul a prezentat un permis de conducere fals, conducând un autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere.
Fapta de conducere fără a poseda permis de conducere a rezultat atât subiectiv cât și obiectiv din probele administrate, respectiv procesul verbal de verificare 30 dosar urmărire penală.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare au fost evaluate în mod temeinic, în contextul cauzei, criteriile generale prevăzute în art. 72 Cod penal, ținându-se cont de gradul de pericol social în concret al faptelor comise, de natura infracțiunii, de circumstanțele reale ale săvârșirii, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.
Tribunalul a considerat că prin cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare faptă, orientate spre minimul special prevăzut de lege, în mod just s-a apreciat că acestea sunt singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor pedepsei, cel de exemplaritate, dar și cel educativ, în vederea asigurării prevenției generale și speciale.
Totodată, tribunalul a constatat că în stabilirea pedepsei aplicată inculpatului, în mod legal s-a avut în vedere și persoana inculpatului cunoscut cu antecedente penale, infracțiunile deduse judecății fiind comise în stare de recidivă postexecutorie.
În raport cu cele menționate, tribunalul a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunile săvârșite reflectă toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, acestea fiind evaluate, în mod plural, dându-se relevanță și principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului, așa încât nu se impune coborârea pedepsei.
În ce privește susținerea inculpatului că nu a cunoscut că permisul este fals, tribunalul a constatat că este neîntemeiată. de conducere poate fi eliberat doar de autoritățile unui stat și numai după promovarea unui examen. În condițiile în care inculpatul cunoștea că nu a participat la examinarea sa precum și împrejurarea că a cumpărat acest permis de la o persoană necunoscută, susținerea sa că nu a cunoscut că permisul este fals nu poate fi primită.
Cu privire la solicitarea inculpatului de a se face aplicarea art.861Cod procedură penală tribunalul a constatat că potrivit alin.1 lit.b a articolului 861Cod penal suspendarea sub supraveghere poate fi dispusă numai dacă infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an. În cauză inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa de 4 ani închisoare și pedeapsa de 2 ani închisoare astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile privitoarea la suspendarea sub supraveghere.
Față de cele arătate, tribunalul în baza art.379 alin.1 pct.1 lit.b) Cod procedură penală a respins ca nefondat apelul în termen, declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2037/10.11.2009 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Arad și în consecință a menținut hotărârea atacată.
Împotriva deciziei penale nr. 337/A din 15.12.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr- a declarat recurs inculpatul recurent înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 08.01.2010, sub nr-.
În motivarea recursului inculpatul a solicitat în principal achitarea sa, deoarece a fost în eroare de fapt, necunoscând împrejurarea că permisul respectiv nu este unul real, iar în subsidiar a solicitat reducerea pedepsei și aplicarea prevederilor art. 861.Cod Penal având în vedere faptul că a colaborat cu organele de urmărire penală și cu instanța, fiind absent doar la unul din termenele de judecată datorită distanței față de localitatea de domiciliu.
Din analiza deciziei recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizate din oficiu, potrivit art.3859al.3 Curtea C.P.P. reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 51.Cod Penal nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, când făptuitorul, în momentul săvârșirii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații sau împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.
Nu constituie o circumstanță agravantă împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii.
Dispozițiile alin. 1 și 2 se aplică și faptelor săvârșite din culpă pe care legea penală le pedepsește, numai dacă necunoașterea stării, situației sau împrejurării respective nu este ea însăși rezultatul culpei.
Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii penale nu înlătură caracterul penal al faptei.
În cauză aceste prevederi legale nu sunt aplicabile, deoarece inculpatul nu s-a aflat în eroare cu privire la împrejurarea că permisul de conducere nu este real, întrucât a recunoscut prin declarația dată în fața instanței faptul că nu a promovat examenul de conducere.
Critica adusă de către inculpat hotărârii recurate sub aspectul reducerii pedepsei aplicate și a modalității de executare este nefondată.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 cod penal: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.
În cauză, în mod corect nu au fost reținute circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. 74.Cod Penal, deoarece inculpatul a comis una dintre infracțiuni în stare de recidivă post executorie și chiar dacă inculpatul a recunoscut fapta, aplicarea circumstanțelor nu este obligatorie.
De altfel, individualizarea pedepsei a fost motivată detailat de către instanța de fond, iar aspectele de circumstanțiere au fost avute în vedere la individualizarea pedepsei prin orientarea acesteia spre minimul special prevăzut de lege.
În ceea ce privește modalitatea de executare, Curtea constată că în cauză nu sunt întrunite 861.Cod Penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, având în vedere starea de recidivă.
Astfel, raportat la gradul de pericol social al faptei, rezultat din modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acesteia, menținerea cuantumului pedepsei și a modalității de executare este justificată, raportat la dispozițiile art.72 și 52.
Cod PenalAvând în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 337/A din 15.12.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul recurent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, iar suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 337/A din 15.12.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul recurent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, iar suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER
RED: /22.02.10
Dact: 2 exempl/24 Februarie 2010
Primă instanță: Judecătoria Arad
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu, Codrina Iosana Martin, Constantin
