Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 cod penal). Decizia 381/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.381/R/2009
Ședința publică din 8 septembrie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 2: Popovici Corina
JUDECĂTOR 3: Pușcaș Mircea
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului penal declarat de condamnatul recurent, fiul lui și, născut la 23 iunie 1968, din Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr.1058/A din 10 noiembrie 1999 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosarul penal nr.3381/1999, decizie care desființează în parte sentința penală nr.3329 din 16.11.1998 pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.288 alin. 1 Cod penal, art. 290 Cod penal, art. 26 raportat la art. 35 alin. 1, 2 din Decretul 328/1966 republicat și art.26 raportat la art. 215 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Ministerul Publiceste reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Constată că judecarea pe fond a recursului a avut loc la data de 1 septembrie 2009, când părțile au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea asupra recursului amânându-se pentru data de 8 septembrie 2009, dată la care s-a pronunțat decizia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 3329 din 16.11.1998, pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art. 288 aliniatul 1 cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod penal a fost condamnat, printre alții, inculpatul la trei pedepse de către: 1 an și 10 luni;
În baza art. 288 aliniatul 1 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 290 cu aplicarea la art. 41 aliniatul 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la două pedepse de 1 an și 8 luni închisoare.
În baza art. 290 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 35 aliniatul 1 din Decretul nr.328/66 cu aplicarea la art. 41 aliniatul 2 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 35 aliniatul 1 din Decretul 328/66 a fost condamnat inculpatul la trei pedepse de câte un an și 4 luni închisoare.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 35 aliniatul 2 din Decretul 328/66 a fost condamnat inculpatul la trei pedepse de câte: 1 an și 10 luni.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 35 aliniatul 2 din Decretul 328/66 cu aplicarea la art. 41 aliniatul 12 Cod penal l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de: 1 an și 10 luni închisoare.
În baza art. 26 raportat la art. la art. 291 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de: 1 an și 4 luni închisoare.
S-a constatat că pedepsele au fost grațiate conform art. 1 din Legea 137/97.
În baza art. 11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera d Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 26 raportat la art. 215 aliniatul 2 cu aplicarea la art. 41 aliniatul 2 Cod penal și a unei infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 215 aliniatul 2 raportat la art. 31 aliniatul 2 cu aplicare art. 41 aliniatul 2 Cod penal.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul lunii septembrie 1996 inculpatul -, a cumpărat din O, un autoturism marca Ford Escort, mai vechi de 8 ani.
În cursul lunii martie 1997, prin intermediul martorului, inculpatul l-a cunoscut pe martorul - care l-a asigurat că poate intermedia înscrierea autoturismului în Austria, scop în care inculpatul i-a înmânat acestuia din urmă actele autoturismului.
Martorul, a luat actele pe care le-a dat inculpatului,acesta întocmind certificat de înmatriculare austriac în fals, pe numele de, o poliță de asigurare internațională o împuternicire notarială prin care se atestă că împuternicește pe inculpatul, să circule pe drumurile publice cu acel autoturism și numere de înmatriculare corespunzătoare actelor.
Inculpatul - împreună cu martorul s-au întâlnit cu martorul -, care era însoțit de inculpatul, care i-a înmânat primul actele sus menționate și l-a asigurat că poate circula cu autoturismul fără probleme, primind în schimb suma de 300 DM. Inculpatul - a condus autoturismul "înmatriculat" în condițiile expuse, până la atelierul "Auto " pe Calea Clujului, din
În același fel au procedat inculpații împreună cu aceeași martori la înmatricularea auto martorei ce HG a cumpărat un autoturism marca VW, plătind suma de 350 DM însă nu a pus autoturismul în circulație, martora aflând de la inculpatul că autoturismul se poate înmatricula în Austria.
În primăvara anului 1996 inculpatul G, a cumpărat autoturismul marca Audi 100 de la cetățeanul domiciliat în Austria fiind mai vechi de 8 ani. Ulterior a vândut autoturismul inculpatului, primul venind cu ideea de a înmatricula autoturismul în Ungaria, apoi pe baza unei procuri, pentru societatea celui de-aliniatul doilea SC SRL O acesta să poată circula pe drumurile publice.
Inculpatul G a luat actele autoturismului și datele societății prin intermediul martorului a luat legătura cu inculpatul care în schimbul sumei de 300 DM întomite în fals certificate de înmatriculare cu numărul de circulație -992 aparent emis de autoritățile e pe numele de și o procură prin care atestă că proprietarul împuternicește SC SRL O să circule cu acel autoturism inculpatul primind cu actele și două tăblițe cu numere. Cu autoturismul astfel "înmatriculat" inculpatul a circulat în ianuarie 1997 apoi la vândut în martie lui care a fost depistat de lucrătorii poliției. Inculpatul Gap rimit pentru înmatriculare de la inculpatul suma de 400 DM, din care și-a reținut suma de 100 DM.
În primăvara anului 1996 inculpatul Gac umpărat de la același cetățean automobilul Opel mai veche de 8 ani, pe care l-a vândut la și i-a dat inculpatul actele autoturismului pentru a-i rezolva un act de donație de la vechiul proprietar pentru ca să poată fi înmatriculat pe biserică.
Prin martorul inculpatul a remis actele inculpatului care a întocmit în fals un act de donație și autoturismul a fost înmatriculat sub numerele - pentru Penticostală, autoturismul fiind sustras de la plata taxelor vamale în sumă de - lei.
Odată cu actele inculpatul Gap rimit de la martora suma de 150 DM și și-a reținut pentru el suma de 50 DM.
În anul 1996 luna martie a cumpărat un Ford înmatriculat în Austria, de la numitul care a adus mașina până în Ungaria, care l-a împuternicit pe inculpatul G să conducă autoturismul. Pentru ca martorul să poată înmatricula autoturismul prin inculpatul a luat legătura cu inculpatul care a întocmit în fals o împuternicire pe numele martorului și a circulat pe baza acestei împuterniciri inculpatul primind suma de 100 DM.
În luna ianuarie 1997 inculpatul a cumpărat de la din Austria automobilul marca Ford înmatriculat în Austria sub numerele W-33695-C și l-a vândut martorului. Prin martorul inculpatul a luat legătura cu inculpatul care pentru suma de 100 DM a întocmit un act de donație în favoarea Asociației Sportive "" O cu care martorul a obținut liberul de vamă fără să achite taxele vamale, în sumă de - Lei.
În luna martie 1997 inculpatul a intermediat cumpărarea autoturismului VW Transporter de numitul de la autoturismul având o vechime de peste 8 ani, inculpatul a luat legătura cu președintele Fundației "" pentru a accepta înscrierea autoturismului, după care l-a contactat pe, care i-a înmânat actele autoturismului și a fundației inculpatul, acesta întocmind o donație falsă cu care s-a obținut scutire de taxe vamale în sumă de - lei apoi a înmatriculat autoturismul sub numerele -. Inculpatul a primit actele solicitate după o perioadă de 3 zile prin intermediul martorului.
În anul 1996, inculpatul a cumpărat autoturismul marca Ford cu numere de înmatriculare -293 fără actele aparținătoare. Prin A, l-a cunoscut pe inculpatul care i-a promis că-i rezolvă înmatricularea în Ungaria pe numele unui cetățean, el urmând să circule în baza unei împuterniciri, numerele de înmatriculare provenind de la un atelier de dezmembrări din Ungaria inculpatul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și ale sale, acesta solicitând suma de 400 DM apoi s-a întâlnit cu inculpatul care în aceeași zi după câteva ore i-a înmânat inculpatul un certificat de înmatriculare -293 cu polița de asigurare internațională și o procură falsă în care se atesta că poate circula cu acel autoturism.
În cursul lunii decembrie 1996 inculpatul a cumpărat din Germania autoturismul VW-LT-28D care nu putea fi înmatriculat în România decât pe o asociație non profit sau persoană fizică repatriată. La 23 ianuarie 1997 acesta a vândut lui cel din urmă solicitând să fie donat fundației " A fi creștin" al cărui membru era inculpatul primind în xerox actul de constituire a fundației. Prin, G și actele au ajuns la inculpatul care pentru suma de 100 DM a întocmit în fals actul de donație pe baza cărui s-a obținut scutirea de taxele vamale în cuantum de - lei și fiind înmatriculat sub numerele -.
au procedat inculpații pentru automobilul cu numere de înmatriculare - pe seama fundației "" O nefiind plătite taxele vamale în cuantum de - lei inculpatul primind suma de 100 DM.
În luna decembrie 1996 inculpatul a cumpărat automobilul marca Opel ale cărui date prin intermediul lui și au ajuns la inculpatul și pe baza actului de donație fals a fost înmatriculat autoturismul pe fundația ""sub numerele - neplătindu-se taxa vamală de - lei, pentru fals inculpatul primind suma de 50 DM.
În perioada ianuarie - martie 1997 inculpatul a întocmit în fals pentru șapte autoturisme (pct.5,6,7,10,11 din rechizitoriul dosarului inițial 12482/97) acte de donație, fără ca proprietarii autoturismelor să cunoască această împrejurare, unele fiind folosite pentru punerea în circulație a autoturismelor altele nu, inculpatul primind sumele de bani cuprinse între 100Dm și 250DM.
În luna august 1996 inculpatul a cumpărat de la un cetățean din O, autoturismul marca VW Golf I mai vechi de 8 ani neînscris în circulație. Inculpatul a apelat la, care în schimbul sumei de 125 DM a întocmit în fals un certificat de înmatriculare prin care se atestă că autoturismul este înscris în Ungaria sub numerele de circulație -098 și o poliță de asigurare, aceste acte fiind aparent emise de autoritățile e, pentru care a primit suma de 120 DM act care de fapt era înscris în circulație un autoturism Skoda. Cu ocazia cercetărilor s-a constatat că permisul de conducere prezentat de inculpatul, a fost întocmit în fals de o persoană necunoscută în Ungaria, inculpatul înmânându-i acelei persoane datele sale de identitate și poza el nedeținând carnet de conducere nici în România și nici în Ungaria.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, parte civilă DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR, precum și inculpații,.
Prin decizia penală nr.1058/A din 10 noiembrie 1999, Tribunalul Bihor a admis apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și partea civilă DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR, împotriva sentinței penale nr.3329 din 16.11.1998, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în sensul că, printre altele, înlăturat dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art.10 lit. d Cod de procedură penală privind pe inculpatul.
În baza art. 215 al. 2 raportat la art. 31 alin. 2 și 41 al. 2 Cod penal l-a condamnat pe inculpat la 4 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 26 raportat la art. 215 al. 2 cu 41 al. 2 Cod penal condamnă pe inculpat la două pedepse de câte 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 34 Cod penal contopește pedepsele, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare la care adaugă un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare, execută pedeapsa rezultantă de: 5 ani închisoare cu 71 și 64 Cod penal.
Toate pedepsele au fost grațiate integral în baza art. 1 din 137/97.
În baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 15.04.1997 la 12.07.1997 pentru inculpatul și durata reținerii pentru inculpatul G și.
În baza art. 14 Cod de procedură penală și 998 cod civil au fost obligați inculpatul G în solidar cu inculpatul la - lei, - lei, -lei, despăgubiri în favoarea Direcția Generală a Vămilor, pe inculpatul în solidar cu inculpatul la plata sumelor de - lei și - lei despăgubiri în favoarea Direcția Generală a Vămilor, pe inculpatul în solidar cu la plata sumei de - lei despăgubiri în favoarea Direcția Generală a Vămilor pe inculpatul la plata sumelor de - lei+- lei despăgubiri în favoarea Direcția Generală a Vămilor.
A făcut aplicarea art. 445 Cod de procedură penală asupra înscrisurilor false.
A respins ca nefondate apelurile inculpaților, și.
A obligat pe inculpații G, și la plata a câte - lei, cheltuieli judiciare la instanța de fond.
A obligat pe inculpații apelanți să plătească statului suma de câte - lei, cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a decide în acest mod instanța de apel a reținut următoarele:
Cu privire la apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradeas -a observat că este întemeiat și a fost admis, potrivit art. 379 punctul 2 litera a Cod de procedură penală, deoarece soluția de achitare a inculpaților, G, este nelegală și netemeinică, potrivit probelor de la dosar rezultând că fiecare din aceștia a cunoscut că inculpatul nu era persoană autorizată să le dea în schimbul unor sume de bani actele necesare, pentru a pune în circulație autoturismele care au fost introduse din străinătate fără plata taxelor vamale datorate.
Cu privire la acest aspect, mai este de subliniat faptul că marea majoritate inculpaților, au introdus mai multe autoturisme în mod fraudulos, astfel că nu poate fi luată în considerare apărarea formulată de aceștia că nu cunoșteau faptul că încalcă lege fiind induși în eroare de inculpatul.
Această eroare a instanței de fond, aprecierea probelor aflate la dosarul cauzei a fost corectată de instanța de apel modificând sentința atacată, în sensul înlăturării dispozițiilor art. 11 punctul 2 litera a raportat la art.10 litera d Cod de procedură penală privind pe inculpatul și în temeiul art. 215 aliniatul 2 raportat la art. 31 aliniatul 2, și 41 aliniatul 2 Cod penal l- condamnat pe acesta la 4 ani si 6 luni de închisoare.
Același inculpat în baza art. 26 raportat la art. 215 aliniatul 2cu 41 aliniatul 2 Cod penal a fost condamnat la două pedepse de câte 4 ani și 6 luni închisoare.
Procedându-se la contopirea tuturor pedepselor aplicate către inculpatul, instanța de apel a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare sporită cu 6 luni de închisoare urmând ca în final să execute 5 ani si 6 luni închisoare în condițiile art. 71 - 64 Cod penal.
Potrivit apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, instanța de fond a omis să deducă din pedepsele aplicate inculpaților durata arestului preventiv, lucru care a fost corectat de către instanța de fond deducându-se arestul preventiv de la 15.04.1997-12.07.1997 pentru inculpatul precum și durata reținerii pentru inculpatul și.
Modul în care instanța de fond a soluționat latura civilă a procesului penal în sensul respingerii pretențiilor formulate de Direcția Generală a Vămilor, a fost criticat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea cât și de partea civilă apelantă Direcția Regională a Vămilor.
Ca urmare a condamnării inculpatului și pentru infracțiunea de înșelăciune, prin mijloace frauduloase sub forma autoratului sau complicității în temeiul art. 14 Cod de procedură penală, art. 998 Cod Civil în urma admiteri apelului declarat de către Direcția Generală a Vămilor inculpații au fost obligați la plata unor sume de bani constând în taxe vamale calculate pentru fiecare autoturism ce a fost introdus în mod fraudulos în tară, potrivit dispozitivului sentinței atacate.
Chiar dacă partea civilă Direcția Generală a Vămilor a solicitat o sumă mai mică decât cea stabilită de către instanță, avându-se și în vedere apelul Parchetului precum și faptul că sumele sunt datorate statului se pot acorda despăgubiri peste limita pretinsă avându-se în vedere calculele efectuate în faza de urmărire penală pentru fiecare autoturism introdus în mod fraudulos în țară.
De asemenea, s-a apreciat ca întemeiată susținerea cuprinsă în apelul parchetului, că s-a omis de către instanță să fie anulate actele false utilizate pentru fiecare autoturism introdus ilegal în tară, și în consecință această omisiune a fost corectată de către instanța de apel, care a făcut aplicarea prevederilor art. 445 Cod de procedură penală.
Datorită motivelor expuse anterior care au stat la baza condamnării inculpaților menționați, instanța de apel a respins ca nefondate căile de atac exercitate de către inculpații, și, pe care i-a obligat totodată la plata a câte - lei cheltuieli judiciare în favoarea statului la instanța de apel.
Drept consecință a condamnării inculpatul G, și vor fi obligați l plata a câte - lei cheltuieli judiciare la instanța de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și trimiterea dosarului primei instanțe pentru rejudecarea în fond pentru motivul prevăzut de art. 385/9 pct. 21 Cod de procedură penală, deoarece în acest moment numai există o sentință de fond care poate fi judecată în cale de atac a apelului de instanță a cărei decizie se atacă. Apreciază că motivele de recurs pe fondul său se circumscriu motivelor prevăzute de art. 385/9 pct. 21 Cod de procedură penală și sunt legate de lipsa citării corecte a inculpatului recurent pe tot parcursul cercetării judecătorești în toate căile de atac promovate și judecate în dosar, motiv pentru care acest recurs este admisibil atât formal cât și pe fond, pentru a fi judecat în mod corect condamnatul recurent.
În susținerea motivelor sale de recurs condamnatul arată că i-au fost aplicate mai multe pedepse cu închisoare, iar ulterior, s-a dispus expulzarea sa din România. Prin decizia penală nr.1058/A/1999 Tribunalul Bihora admis apelul parchetului și a aplicat inculpatului o pedeapsă de 5 ani închisoare pe care o execută în prezent, începând cu data de 2 august 2008. Această decizie însă a fost casată de Curtea de Apel Oradea prin decizia penală 289/R/2000, instanța de recurs menținând ca legală și temeinică sentința Judecătoriei Oradea prin care inculpatul a fost achitat de acuzele aduse. În data de 21 martie 2003, fosta C Supremă de Justiție admite recursul în anulare formulat de procurorul general al României și casează sentința penală nr. 3329/1998 a Judecătoriei Oradea, precum și decizia penală a Curții de Apel Oradea, menținând doar decizia penală nr.1058/A/1999 a Tribunalului Bihor, prin care s-a aplicat inculpatului pedepse privative de libertate. Prin urmare, susține, câtă vreme s-a menținut doar decizia penală Tribunalului Bihor în apel, iar decizia Curții de Apel Oradeaa fost anulată, în prezent există posibilitatea legală pentru promovarea căii de atac ordinare a recursului.
Există premisele repunerii în termenul de recurs, susține condamnatul, câtă vreme în prezent, decizia Curții de Apel Oradeaa fost anulată, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu a fost prezent nici cu ocazia dezbaterilor și nici cu ocazia pronunțării în faza procesuală a apelului.
Un alt motiv care ar legitima promovarea căii de atac a recursului și se circumscrie cazurilor prevăzute de art. 385/9 Cod de procedură penală este acela al nelegalei citări pe tot parcursul desfășurării procesului penal.
Recurentul arată că nu a fost citat corect la nici unul din termenele de judecată, în special cu ocazia desfășurării procedurilor în apel, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare și la un proces echitabil, garantate atât de normele interne cât și de cele internaționale.
În esență, susține recurentul, indicând și modul în care procedura de citare a fost nelegal îndeplinită prin prezentarea unor exemple în acest sens, se impune admiterea recursului și pronunțarea unor hotărâri legale și temeinice.
Examinând hotărârile atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, pe baza lucrărilor și a materialului de la dosarul cauzei, Curtea apreciază că în actuală fază procesuală calea de atac promovată de condamnat este inadmisibilă.
Potrivit dispozițiilor art.417 alin.1 lit. a Cod de procedură penală, hotărârea instanței de recurs rămân definitivă la data pronunțării acesteia când recursul a fost admis și procesul a luat sfârșit în fața instanței de recurs fără rejudecare. Este evident, în speța de față, că recurentul a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, ceea ce este inadmisibil, de vreme ce numai hotărârile judecătorești care nu au un caracter definitiv pot face obiectul atacării lor în gradele de jurisdicție corespunzătoare.
Susținerea condamnatului în sensul că, prin casarea deciziei Curții de Apel Oradea, ca urmare a promovării recursului în anulare, a rămas în vigoare doar decizia instanței de apel, care ar putea fi oricând atacă cu recurs este nefondată.
Chiar dacă în prezent calea de atac a recursului în anulare nu mai există dispozițiile legale fiind abrogate, legea procesului penal nu poate retroactiva dând posibilitatea atacării cu recurs a unor hotărâri judecătorești anulate. Consecința firească și efectele deciziei pronunțate de Curtea Supremă în urma soluționării recursului în anulare a fost investirea cu caracter definitiv a deciziei Tribunalului Bihor. Această hotărâre judecătorească însă, pronunțată de Tribunalul Bihor în apel, a căpătat un caracter definitiv, ca urmare a soluționării recursului în anulare de către Curtea Supremă și nu deschide posibilitatea individualizării sale ca fiind o decizie rămasă în al doilea grad de jurisdicție și implicit a atacării cu o cale ordinară de atac.
Prin urmare,constatând că recursul declarat de către condamnat vizează o hotărâre judecătorească definitivă, pentru considerentele ce preced, Curtea îl va respinge ca fiind inadmisibil obligându-l la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit. a Cod de procedură penală,
RESPINGE ca inadmisibil recursul penal declarat de condamnatul recurent, împotriva deciziei penale nr.1058/A din 10 noiembrie 1999, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședința publică azi, 8 septembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
Red.decizie./21.09.2009
Jud. apel -
Jud. fond
Tehnored. /21.09.2009
2 ex.
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Popovici Corina, Pușcaș Mircea
