Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 cod penal). Decizia 905/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia nr.905
Ședința publică din data de 11 decembrie 2009,
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier: -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul, (fiul lui și, născut la data de 08 august 1950), domiciliat în B, str.-.-,.13,.A,.4, județul B și de partea - civilăASOCIAȚIA DE proprietari PT.2, cu sediul în B, - ( - V),. 13,. A, Județ B, împotriva deciziei penale nr.134/04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-au admis apelurile declarate de către părțile civile B, Cartier - V,. 13,. A,. 4,. 17, Județ B, B, Cartier - V,. 13,. A,. 4,. 17, Județ B, B, Cartier - V,. 13,. A,. 4,. 18, Județ B, B, Cartier - V,. 13,. A,. 4,. 18, Județ B, B, Cartier - V,. 13,. A,. 3,. 16, Județ B, B, Cartier - V,. 13,. A,. 3,. 16, Județ B, - B, Cartier - V,. 13,. A,. 9,. 37, Județ B, G - B, Cartier - V,. 13,. A,. 9,. 37, Județ B, B, Cartier - V,. 13,. A,. 7,. 33, Județ B, și B, Cartier - V,.13,.A,.7,. 33, Județ B, împotriva sentinței penale nr.774/29.10.2008 pronunțata de Judecătoria Buzău in dosarul penal nr-.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 07 decembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru data de 11 decembrie 2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față constată:
Prin sentința penală nr.774/29.10.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău, în baza art. 2151, Cod penal, cu aplicarea art. 41, alin.2, Cod penal inculpatul, fiul lui și, născut la data de 08.08.1950,în com, Jud B, cetățean român, studii Scoala Tehnica de, stagiul militar satisfăcut, pedagog la Liceul Sportiv B,căsătorit, fără copii minori,fără antecedente penale, domiciliat în B str - -, Bl 13, A, 4 B, -, a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de delapidare săvârșită în dauna părții vătămate Asociația de Proprietari PT 2, bloc 13,. A, B, în perioada ianuarie 2003-aprilie 2007.
În baza art. 35 din Legea nr. 22/1969 republicată, cu aplicarea art. 41, alin.2, Cod penal același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de creare de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase săvârșită în dauna părții vătămate Asociația de Proprietari PT 2, bloc 13,.A, B, în perioada ianuarie 2003-aprilie 2007.
În baza art. 288, alin.1, Cod penal inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale săvârșită în dauna părții vătămate Asociația de Proprietari PT 2, bloc 13,.A, B, în data de 1.04.2003.
În baza art. 291, Cod penal, infracțiunea de uz de fals în dauna părții vătămate Asociația de Proprietari PT 2, bloc 13,.A, B, faptă din data de 1.04.2003 inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru.
În baza art. 290, alin.1, Cod penal cu aplicarea art. 41, alin.2, Cod penal același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită în dauna părții vătămate Asociația de Proprietari PT 2, bloc 13,.A, B, în perioada ianuarie 2003-aprilie 2007.
În baza art. 33, lit. a, Cod penal s-a constatat că cele cinci infracțiuni sunt concurente și în baza art. 34, alin. 1, lit. b, Cod penal s-au contopit cele cinci pedepse aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 71, alin. 2, Cod penal i s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64, alin.1, lit. a, teza a II a, lit. b și c, Cod penal.
În baza art. 81, Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani ce constituie termen de încercare pentru inculpat stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art. 71, alin. 5, Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatului, prevăzută de art. 64, alin.1, lit. a, teza a II a, lit. b și c, Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 359, Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 83 și art. 84, Cod penal.
În baza art. 14, alin. 3, lit. b, Cod procedură penala cu referire la art. 998 cod civil inculpatul a fost obligat la 17.669,39 lei despăgubiri civile reprezentând daune materiale, plus dobânda legală calculată până la momentul plății efective către partea vătămată Asociația de Proprietari PT 2, bloc 13,. A, B, constituită parte civilă.
S-au respins acțiunile civile formulate de părțile civile, Pencu, Pencu, G și.
În baza art. 14, alin. 3, lit. a, Cod procedură penala cu referire la art. 348 Cod procedură penală s-a desființat, ca fiind fals, Contractul individual de muncă pentru salariata, înregistrat la ITM B sub nr. /18613 din 07.04.2003.
În baza art. 191, Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 193, Cod procedură penală același inculpat a fost obligat la 1000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă Asociația de Proprietari PT 2, bloc 13,.A,
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Buzăua reținut că inculpatul, în perioada 1999-2002 fost administratorul Asociației de Proprietari, bloc 13, PT 2 - 5, B, iar din anul 2002 și până în anul 2007, după divizarea asociației, a fost administratorul Asociației de Proprietari, bloc 13, scara A, PT 2 - 5,
În această calitate inculpatul avea ca atribuție întocmirea listelor de plată lunare pentru utilitățile de care beneficiau proprietarii de apartamente de pe scara respectivă, primirea facturilor de la furnizori și repartizarea acestor cheltuieli în liste, funcție de numărul de persoane și de suprafața apartamentelor, administrarea spațiilor comune, efectuarea de lucrări de întreținere și reparații și de reprezentare a asociației în raporturile cu terții.
În îndeplinirea respectivelor atribuții, inculpatul nu evidențiat lunar valoarea totală în listele de plată pentru a se putea compara cu valoarea totala a documentelor justificative ce urmează a fi introduse pe cheltuieli, nu a întocmit o balanța a veniturilor și cheltuielilor care să fie corelată cu registrul de casă, a realizat o evidența a obligațiilor de plată pe fișe "personale", iar sumele din aceste fișe nu au fost confruntate cu cele înregistrate în registrul de casă, nu fost întocmită până la data controlului evidența furnizorilor.
În cauză a fost efectuată o expertiză care a avut ca obiect situația financiar contabilă a asociației în perioada 1.01.2003- 30.04.2007.
Din verificarea operațiunilor înregistrate în registrul de casă s-a constatat că din însumarea operațiunilor înregistrate rezulta un sold de 1.342.313 lei la încasări și 35.000 lei la plăți. Din efectuarea diferențelor dintre cele două solduri, rezultă un sold total de 1.307.313 lei, înregistrându-se diminuarea a soldului din registrul de casă, cu suma de 130,73 lei, ca urmare a greșelilor de adiție efectuate de inculpat cu ocazia înregistrărilor, sumă ce nu s-a găsit în numerar în casă.
S-a constata că inculpatul a efectuat înregistrări, în registrul de casa, a unor plăți, fără documente justificative sau sume ce nu se regăsesc la beneficiar, în valoare de 4.615, 48 lei. Astfel au fost înregistrate, în acest fel plăți către B în cuantum de 4380,08 lei, fără ca aceste plăți să se regăsească în evidența B, în condițiile în care expertul, pentru verificare a efectuat o corelare cu fișa contabilă a.
Inculpatul încasa, în plus, lunar, în afara sumei cuprinsă în listele de plata de la fiecare proprietar de apartament 1 leu cu titlul de fond de reparații și elibera chitanță în acest sens. La descărcarea respectivelor chitanțe în registrul de casă, inculpatul diminua suma înregistrată cu un leu. Încasarea respectivă de 1 leu o înregistra într-un registru separat, care prin rubricația folosită de inculpat "debit-credit-sold" nu putea evidenția decât încasarea acestui fond de la debitor (debit 1 leu, credit 1 leu, sold 0), dar prin lipsa altei evidențe nu se putea stabili niciodată soldul acestui fond pe fiecare apartament în parte și nici modul de folosire - cheltuire al acestuia. Astfel prin înregistrarea diminuată a circa 1400 chitanțe s-a înregistrat o diminuare a soldului din registrul de casă, în perioada 10.02.2004-01.06.2007 cu suma de 2064 lei. Suma respectivă, deși a fost folosită pentru plata îngrijitorului de la subsolul blocului, așa cum rezultă din statele de plată de la dosar, în cuantum de 20-30 lei lunar, lunar suma era introdusă și la cheltuielile de întreținere, astfel locatarii suportau aceiași cheltuială de două ori, o dată, separat 1 leu-fond de reparații, dar și introdusă în cheltuielile de întreținere lunare repartizate pe listă unde era inclusă ca o cheltuială gospodărească (mai 2004- 370.000 lei, iunie 2004- 430.000 lei, iulie 2004-200.000 lei, etc.)
Inculpatul la momentul plății întreținerii lunare de către proprietari, a eliberat chitanțe către aceștia pentru sumele achitate, sumele respective au fost operate în fișa personala, dar nu și în Registrul de casă, nedevenind astfel venit pentru asociație. În aceste condiții inculpatul nu a înregistrat un număr de 237 chitanțe în valoare totala de 9.444,55 lei.
La stabilirea cheltuielilor comune ce urmau a fi repartizate pe fiecare apartament, în listele lunare de plată a întreținerii, inculpatul nu însuma corect cheltuielile rezultate din actele doveditoare emise de furnizorii de utilități (facturi, chitanțe, cheltuieli salariale ) suma acestor cheltuieli fiind întotdeauna mai mică decât totalul cheltuielilor de întreținere însumate în listele de plată lunare. Astfel listele de plata au fost încărcate în anii 2003 - 2006 cu suma totală de 9.914,94 lei, ce reprezintă plus în gestiune și însușită de inculpat. Suma respectivă nu a fost găsită ca plus în gestiune, deși a fost înregistrată în registrul de casă, pentru că inculpatul făcea o "reglare" a registrului de casă prin neînregistrarea tuturor chitanțelor de plată a întreținerii, așa cum s-a arătat anterior ( cele 237 chitanțe în valoare totala de 9.444,55 lei).
Inculpatul, în perioada 01.01.2003 - 30.03.2007, mai creat un plus în gestiune de 1.347,37 lei prin încasările de la A reprezentând contravaloare curent electric și de la ceilalți locatari din zonă pentru apă, utilități ce erau furnizate și contorizate la consumul comun pe scara respectivă, dar care nu erau deduse din cheltuielile lunare comune, astfel că aceste costuri pentru utilități erau suportate o dată de către locatari prin listele lunare de plată dar și de către beneficiarii lor care le achitau către asociație. Suma astfel rezultată, neregăsindu-se evidențiată în registrul de casă și nici în numerar în casă rezultă că a fost însușită de către inculpat.
În perioada 01.07.2003 - 30.09.2005 inculpatul a operat în registrul de casă cheltuielile legate de salarii, la capitolul plăți, salariul de încadrare și nu sumele corespunzătoare restului de plată-sume plătite în numerar din casă, prin această înregistrare eronată s-a diminuat nejustificat soldul de casă cu suma de 983,63 lei, sumă care nu s-a găsit în numerar în casă, fiind însușită de inculpat.
De asemenea inculpatul nu a putut justifica suma de 431 lei, sumă ridicată conform extrasului de cont de la Bank și neînregistrată în registrul de casă, sumă care nu s-a găsit în numerar în casă, fiind însușită de inculpat.
În anul 2003, inculpatul i-a propus martorei să se angajeze femeie de serviciu în cadrul asociației și întrucât aceasta a acceptat oferta, i- dat inculpatului actul de identitate. Datorită unor probleme familiare martora nu mai demarat procedurile necesare angajării și de altfel în perioada 2003 - 2005 fost plecata din țară.
La data de 1.04.2003 inculpatul a încheiat pe numele martorei un contract individual de muncă cu timp parțial, pe care l- semnat la ambele rubrici, angajator și salariat și l- înregistrat la ITM Martora a figurat la M și în evidențele asociației (state de plată), ca fiind angajată până la 01. 02. 2005, cu toate că o parte din această perioadă a fost plecată din țară, la fiica sa în Turcia.
În locul martorei, de curățenie s-a ocupat care a și fost retribuită în acest sens direct de către inculpat, fără a semna vreun stat de plată și căreia apoi i s-a întocmit contractul individual de muncă.
Situația de fapt astfel reținută s-a stabilit prin coroborarea declarațiilor inculpatului cu toate celelalte probe administrate în cauză, înscrisurile respective (contractul de muncă) și respectiv declarațiile martorilor și în ceea ce privește contractul de muncă și concluziile raportului de expertiză contabilă din care rezultă cu certitudine modalitățile de săvârșire a faptelor de către inculpat, cu privire la crearea unor plusuri în gestiune, neînregistrarea unor chitanțe și înregistrarea unor cheltuieli fără acte justificative.
Instanța a înlăturat apărările inculpatului conform cărora acesta nu și-a însușit sume din gestiunea asociației pentru că dacă și-ar fi însușit aceste sume ar fi rămas furnizorii neplătiți, apreciind că argumentul inculpatului este nefondat în condițiile în care el în paralel crea, prin metodele arătate mai sus, plusuri în gestiune, pe care și le însușea.
De asemenea au fost înlăturate și apărările inculpatului cu privire la faptul că unele disfuncții și lipsuri în gestiune se datorează faptului că unii locatari au plătit la cealaltă asociație și datorită debitelor mari către, deoarece prejudiciul reținut este argumentat prin expertiză și nu are legătură cu operațiunile invocate de inculpat în apărarea sa.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile civile Pencu Nora, Pencu, G,inculpatul pe care au criticat-o, fiecare în parte, pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea scrisă susținută și oral, la termenele de judecata, părțile civile când au solicitat desființarea sentinței fondului numai in parte si numai cu privire la modul de soluționare și obligarea inculpatului la plata daunelor materiale și morale solicitate și dovedite.
Constatarea instanței fondului referitoare la modalitățile de acoperire a daunelor materiale suferite de fiecare din aceste familii,membre ale Asociației de Proprietari PT 2 Bl.13 Sc A,in sensul ca inculpatul a fost obligat sa plătească asociației despăgubiri si in aceste despăgubiri sunt incluse si pretențiile lor materiale,nu este de natura sa satisfacă natura si izvorul fiecărui prejudiciu. Si constatarea aceleiasi instante referitoare la neacordarea daunelor morale pe care fiecare parte civilă le-a pretins urmare culpei inculpatului in declansarea litigiilor in care au fost nejustificat implicate este neîntemeiata.
Au solicitat admiterea apelurilor desființarea sentinței in latura civila si obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale si morale pe care fiecare in parte le-a suportat si dovedit.
In motivarea apelului sau, partea civila Asociația de Proprietari PT 2 a solicitat menținerea sentinței fondului referitoare la condamnarea inculpatului,care corect a fost considerat vinovat si condamnat pentru infracțiunile pe care le-a comis, in raport de toate dovezile din dosar si in latura civila desființarea sentinței deoarece eronat s-a admis numai in parte acțiunea sa.
In apelul sau inculpatul a susținut ca împotriva probelor din dosar a fost condamnat. Este nevinovat in raport de toate acuzațiile penale pentru care a fost judecat si condamnat iar obligarea sa la plata unor despăgubiri civile trebuie înlăturată.
În principal a solicitat admiterea apelului desființarea in totalitate a sentinței si achitarea sa pentru infracțiunile imputate prin rechizitoriu sau in subsidiar in raport de actele din dosar sa se seama de datele concrete din care rezulta ca faptele au fost comise si pedeapsa sa fie redusa până la minimul special.
A solicitat si respingerea apelurilor părților civile deoarece cheltuielile de judecata pe care le pretind nu au fost efectuate si nici nu sunt dovezi în acest sens.
A mai susținut că cererea referitoare la obligarea sa de a plăti daune morale, este întemeiata pe reaua credința a acestora care au avut și au litigii determinate de restantele înregistrate la întreținere fără ca acestea sa le provoace disconfort social, psihic sau familial.
I s-au reținut in sarcina infracțiunile prevăzute si pedepsite de art.35 din Legea nr.22/69 si art.2151cod penal care sunt infracțiuni de rezultat, fără a exista o dovada certa a prejudiciului sau a sumelor inclusiv în prejudiciul sau a sumelor create plus.
A susținut că o expertiză nouă, în care insista si care ar avea ca obiective si solicitările sale ar răspunde si obiecțiunilor justificate si întemeiate pe care le-a făcut expertizei si care au rămas fară un rezultat concret.
Aceasta expertiza nu este un mijloc de proba deoarece nu justifica suma de 17.666,39 lei reprezentând daune materiale. Concluziile expertizei nu sunt întemeiate pe toate documentele contabile ale asociației și nici nu dovedesc ce sume au fost încasate in plus.
Prin decizia penală nr. 134 din data de 04 Iunie 2009, Tribunalul Buzăua admis apelurile declarate de către părțile civile împotriva sentinței penale nr.774/29.10.2008 pronunțata de Judecătoria Buzăua desființat în parte, în latura civilă sentința și l-a obligat pe inculpatul, la câte 500 lei daune morale către fiecare dintre părțile civile Pencu Nora, Pencu, G, și, la 1500 lei către partea civilă G și la 1604,80 lei către partea civilă reprezentând contravaloare expertiză contabilă în dosarul de urmărire penală nr. 3108/P/2006.
S-a respins cererea formulată de către inculpatul cu privire la efectuarea unei expertize contabile.
S-au respins ca nefondate apelurile declarate de către inculpatul, fiul lui și, născut la 08.08.1950, domiciliat în B, str. -. -,.13, ac.A,.4, județul B și părțile civile ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI PT 2, B, -. -,.13,.A, județul
S-a dispus scutirea de amendă în cuantum de 1000 lei aplicată avocatului prin încheierea de ședință din 24.03.2009.
Apelantul a fost obligat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat iar Asociația de Proprietari PT.2,.13,.A, B la 150 lei cu același titlu.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Buzău că în mod justificat pe baza mijloacelor de proba administrate, instanța fondului a reținut ca inculpatul in perioada 1999-2002 a fost administratorul Asociației de Proprietari Bl.13 PT 2 - 5 B iar din anul 2002 pana in anul 2007,după divizarea asociației a fost administratorul asociației de Proprietari Bl.13 Sc A Pt 2 - 5
.-si atribuțiile care îi confereau calitatea de gestionar si-a însușit pe nedrept in perioada ianuarie 2003- aprilie 2007, în baza aceleiași rezoluții unice suma de 17.669,29 lei,a creat plusuri in gestiune prin creșterea nejustificata a cheltuielilor repartizate pe apartament in suma de 9914,94 lei,a întocmit in fals contractul individual de munca pe numele,a înregistrat contractul de munca încheiat in fals la ITM B si a înscris sume nereale in chitanțe si liste lunare de plata altele decit cele rezultate din însumarea cheltuielilor cu utilitățile.
Faptele expuse, dovedite prin toate mijloacele de proba administrate,au fost corect considerate si încadrate in dispozițiile art.2151cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal ce incriminează si pedepsește infracțiunea continuata de delapidare;-art.35 din legea nr.22/69 republicata cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal ce incriminează si sancționează infracțiunea de creare de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase continuata;-art.288 alin.1 cod penal ce incriminează si sancționează infracțiunea de fals material in înscrisuri oficiale;-art.291 cod penal ce incriminează si sancționează infracțiunea de uz de fals si art.290 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal ce incriminează si sancționează infracțiunea de fals material in înscrisuri sub semnătura privata continuata.
In raport de dispozițiile art.72 din codul penal inculpatul apreciat ca vinovat pentru savirsirea acestor infracțiuni,cu respectarea acestor dispoziții a fost condamnat pentru fiecare dintre infracțiunile enumerate.
Instanța fondului a reținut corect ca infracțiunile au fost comise in condițiile ce fac incidente disp.art.33 lit.a din codul penal ce reglementează concursul de infracțiuni,a făcut aceasta incidenta reținând ca inculpatul a comis toate aceste infracțiuni, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele si in condițiile si cu aplicarea art.34 lit.b din codul penal a dispus tot in condițiile si cu respectarea legii ca inculpatul sa execute dintre pedepsele aplicate pedeapsa cea mai grea -2 ani închisoare.
Tot justificat, reținând ca inculpatul este infractor primar, instanța fondului a concluzionat ca scopul acestei pedepse poate fi atins si fără privarea sa de libertate si in condițiile art.81 din codul penal,îndeplinite in cazul inculpatului a dispus suspendarea executării pedepsei pentru un termen de încercare de 4 ani.
Suma de 17.669,39 lei este suma delapidata de inculpat, iar suma de 9914,94 lei suma plus in gestiune creata prin creșterea nejustificata a cheltuielilor repartizate pe apartamente.
Contractul individual de munca pe numele este urmarea unui fals material in înscrisuri oficiale pe care inculpatul nu-l contestat, dar îl justifica fără temei, iar înregistrarea acestui contract fals la ITM o operațiune care justifica uzul de fals comis de inculpat.
Înscrierea în balanțe și liste lunare a unor sume nereale, altele decât cele rezultate din însumarea cheltuielilor cu utilitățile este neîndoios rodul activității elaborate a inculpatului.
S-a apreciat că în contextul datelor, al dovezilor administrate, modul de rezolvare al laturii penale este unul temeinic si legal, iar motivele de apel referitoare la activitățile materiale ale inculpatului, doveditoare infracțiuni și încadrate in dispozițiile enumerate, nu se regăsesc printre motivele, cazurile de natura a afecta temeinicia sentinței si legalitatea acesteia.
Instanța fondului printr-o interpretare atenta si responsabila a mijloacelor de proba referitoare la faptele infracționale ale inculpatului si la consecințele acestor fapte, in condițiile art.14 alin.3 lit.b cod pr.penală, văzând si interpretând dispozițiile OG 85/2000, neincidente in speță, a reținut ca prejudiciul efectiv produs de inculpat prin însușirea unor bani îl reprezintă suma de 17.669,39 lei și nu suma de 34.183,38 lei stabilita prin concluziile expertizei judiciare contabile, că în aceasta suma sunt incluse si sumele pretinse de părțile civile soții, Pencu si prin încărcarea listelor de plăti si plata cheltuielilor de întreținere, dar si de asociația de proprietari PT 2 Bl.13 Sc A B cu același suport-încărcarea listelor de plata a cheltuielilor de întreținere.
In acest context,motivele de apel invocate de părțile civile si de Asociatia de Proprietari referitoare la modul de soluționare al răspunderii inculpatului pentru prejudiciile certe cauzate se regăsesc in soluția instanței fondului doar in parte si numai cu privire la neobligarea inculpatului la plata sumei de 3104,80 lei către părțile civile si reprezentând contravaloarea expertizei contabile.
Din toate actele si lucrările dosarului, rezultă că instanța fondului a hotărât nejustificat, împotriva unor dovezi evidente ca inculpatul, prin activitatea sa infracționala nu a prejudiciat moral interesele părților civile, membrii ai asociației pe care a administrat-
Împotriva hotărârilor pronunțate de către judecătorie și tribunal au declarat recurs inculpatul și partea civilă Asociția de Proprietari Pt. 2, Bl. 13, Sc. B criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul recurent a criticat hotărârile, invocând în esență că în urma aprecierii eronate a probelor administrate instanțele au dispus condamnarea sa pentru comiterea infracțiunilor ce fac obiectul actului de sesizare. Astfel, precizează acesta că în cauză sunt incidente prevederile art.3859pct.18 pr.pen. deoarece nu există la dosarul cauzei probe din care să rezulte faptul că și-ar fi însușit sume de bani pe care le-ar fi avut în gestiune. De asemenea, consideră că suma reținută de către instanțe ca fiind însușită de inculpat nu își găsește acoperirea în actele și lucrările dosarului.
Indică recurentul că a fost condamnat și pentru faptul că a creat plusuri în gestiune, prin creșterea nejustificată a cheltuielilor repartizate pe apartamente în sumă de 9914,94 lei, plus în gestiune pe care l-a însușit, fără a se arăta probatoriul în baza căruia s-a reținut această situație.
Precizează acesta că așa cum rezultă din actele contabile depuse la dosarul cauzei, existau situații când plata la furnizori se făcea pentru anumite sume, iar în urma înregistrărilor efective se constata diferențe de sume neachitate și care ulterior erau consemnate ca fiind plătite de asociație.
O altă critică vizează faptul că instanțele de fond și apel nu au analizat corespunzător cererea pe care a formulat-o de refacere a expertizei contabile existente în cauză, expertiză care să aibă în vedere toate susținerile și obiecțiunile sale referitoare la analizarea tuturor documentelor contabile ale asociației de proprietari și nu numai a registrului de casă. Expertul nu a avut în vedere la întocmirea lucrării și registrele de reparații, de întreținere, precum și toate chitanțierele ce au fost predate lucrătorilor de poliție, documente care sunt acte de evidență contabilă, expertul desemnat în cauză nefăcând decât să verifice registrul de casă, iar pe diferențele pe care le-a constatat a concluzionat că există aspecte ce creează prejudiciul asociației.
În privința infracțiunilor prev. de art.288 alin.1 pen. și art.291 pen. în sensul că a întocmit în fals un contract individual de muncă pe numele, pe care l-a înregistrat la B, consideră recurentul că situația de fapt este greșit reținută de instanța de fond deoarece din actele existente la dosar rezultă că asociația a încheiat un contract de muncă cu numita, care însă și-a întocmit dosarul necesar pentru angajare, documente ce există la fila 63 - 71, 78-79, 81-2 și 84 din dosar.
Apreciază acesta că probele existente la dosar constituie suport probator din care rezultă că inculpatul nu a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat.
Consideră recurentul că decizia pronunțată de tribunal este criticabilă nu numai în latură penală, ci și în latură civilă în condițiile în care pe lângă obligarea la daune morale inculpatul este obligat către părțile vătămate și la contravaloarea onorariului de expertiză contabilă efectuat în faza de urmărire penală. S-au încălcat dispoziții legale în sensul că acordarea daunelor morale pentru pretinsul stres la care au fost supuși datorită proceselor penale și civile nu au suport legal și nici probator.
A mai susținut că asociația de proprietari este o organizație a cărei venituri rezultă din încasări de la locatari, iar cheltuielile asociației se efectuează din aceste încasări. La data la care inculpatul a fost eliberat din funcție, asociația nu mai avea niciun fel de datorie la furnizori și deținea un plus în casă conform procesului verbal încheiat la data predării de 7109,11 lei existenți la data de 31 iulie 22007, conform listelor individuale de întreținere și totodată suma de 70.839.580 lei ROL pe care prin sentința nr.1187/2006 a Tribunalului Buzău, B trebuia să o restituie prin stornare asociații în urma rectificării evidenței sale contabile.
În consecință solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și pe fond trimiterea cauzei la instanța de fond pentru efectuarea unei noi expertize contabile care să răspundă obiectivelor stabilite deja, dar având în vedere întreaga documentație financiar contabilă a asociație și nu numai registrul de casă.
În subsidiar, în situația în care se va aprecia că vinovăția inculpatului poate fi analizată prin prisma actelor existente la dosar, din care în opinia sa rezultă că acesta nu și-a însușit suma de bani din gestiunea asociației, nu a creat plusuri în gestiune și nici nu a întocmit documente false în perioada cât a îndeplinit funcție de administrator al asociației, solicită pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului pentru cele cinci infracțiuni în temeiul disp. art.11 lit.a teza a II-a combinat cu art.10 lit.a pr.penală.
Recurenta partea civilă Asociția de Proprietari Pt. 2, Bl. 13, Sc. Bac riticat hotărârile doar sub aspectul laturii civile, invocând faptul că prejudiciul total nu este cel reținut de cele două instanțe, ci suma de 34883 lei ce reprezintă penalizări ce se regăsesc în raportul de expertiză contabilă, în listele de plată și somații. De altfel cuantumul debitului se regăsește în rechizitoriul întocmit. Consideră că s-a dat o interpretare greșită dispozițiilor art.14, art.999 - 998 civil, în sensul că s-a admis numai în parte acțiunea civilă, deși în cauză se impunea obligarea inculpatului și la plata sumei de 14.537,49 lei.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, în sensul obligării inculpatului și la plata sumei de 14.537,49 lei.
Examinând hotărârile atacate în raport de criticile invocate prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859pct. 18 pr.pen. și din oficiu, în limitele prev. de art.3859alin.3 și 4.p Cod Penal, C constată că recursurile declarate de inculpat și partea civilă sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Starea de fapt reținută de către primele instanțe corespunde realității, din probele administrate în cauză rezultând indubitabil faptul că încâlcindu-si atribuțiile ce îi reveneau în calitate administrator al Asociației de Proprietari Bl.13 Sc A Pt 2 - 5 B și care îi confereau calitatea de gestionar si-a însușit pe nedrept in perioada ianuarie 2003 - aprilie 2007, în baza aceleiași rezoluții unice suma de 17.669,29 lei, a creat plusuri in gestiune prin creșterea nejustificata a cheltuielilor repartizate pe apartament in suma de 9914,94 lei, a întocmit in fals contractul individual de munca pe numele pe care la înregistrat la ITM B si a înscris sume nereale in chitanțe si liste lunare de plata altele decât cele rezultate din însumarea cheltuielilor cu utilitățile.
Curtea va analiza în primul rând cea de-a doua critică formulată de către recurentul inculpat, vizând modul de efectuare a expertizei contabile în cauză și concluziile acesteia, deoarece consideră că modul în care a fost administrată această probă, precum și concluziile formulate prin intermediul mijlocului de probă, prezintă o importanță covârșitoare cu privire la soluția cauzei. Apreciază aceasta că expertiza tehnică contabilă efectuată îndeplinește toate condițiile de legalitate prevăzute de art. 116 și urm. pr.pen. fiind de asemenea, concludentă, pertinentă și utilă cauzei.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă faptul că în cursul urmăririi penale expertul Gae fectuat un prim raport de expertiză contabilă, aflat la filele 50 - 59, prin care acesta a concluzionat că prin activitatea sa inculpatul a cauzat un prejudiciu de 17669,39 lei asociației de proprietari al cărui administrator a fost, prejudiciu la care a calculat expertul penalizări în cuantum de 14537,49 lei.
Inculpatul a formulat obiecțiuni cu privire la modul de desemnare a expertului, modul de stabilire a obiectivelor, precum și cu privire la concluziile raportului de expertiză, obiecțiuni cu privire la care expertul desemnat a răspuns la 04.09.2007 (filele 93 - 96 dosar )
În cauză, la solicitarea inculpatul a fost desemnat și un expert care a depus la dosarul cauzei un raport de expertiză contabilă, opinie separată (filele 122 - 127), prin care se stabilește doar un alt cuantum al prejudiciului cauzat de activitatea inculpatului, cuantum mai redus, respectiv în sumă de 15489,95 lei.
Prin ordonanța din 21.11.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău au fost admise obiecțiunile formulate de către inculpat cu privire la modul în care expertul a răspuns la primele obiecțiuni. În consecință, expertul a formulat un nou răspuns (filele 144 - 147 dosar de ) referitor la aceste obiecțiuni.
Ulterior, organul de urmărire penală pentru deplina clarificare a stării de fapt a dispus în baza prevederilor art. 124 alin. 2 pr.pen. ascultarea ambilor experți pentru ca aceștia să ofere explicații cu privire la modul de întocmire a expertizei (filele 156 - 159).
De asemenea, instanța de apel a procedat la audierea expertului G, care în declarația sa (fila 158) a explicat modul în care a fost efectuată expertiza contabilă, documentele pe care le-a avut în vedere, precum și modul în care inculpatul, în opinia sa, a acționat.
În aceste condiții, din punct de vedere a legalității modului de administrare a probei, Curtea consideră că nu pot fi identificate încălcări ale prevederilor legale inițial amintite, pe de o parte, iar pe de altă parte a dreptului la apărare a inculpatului, drept consacrat prin prevederile art. 6 pr. pen.
Cu privire la aspectele invocate de către recurent, vizând modul de întocmire efectivă a expertizei, la documentele pe care expertul le-a avut în vedere, Curtea reține că expertul a analizat toate documentele asociației de proprietari, inclusiv documentele invocate de către inculpat, respectiv registrul de reparații, precum și toate chitanțierele ce au fost predate lucrătorilor de poliție și din coroborarea acestora a reținut prejudiciul cauzat de către activitatea inculpatului recurent. Acest lucru rezultă din analiza tuturor înscrisurilor ce emană de la expert, toate rapoartele de expertiză și răspunsurile la obiecțiuni, coroborat cu explicațiile pe care acesta le-a dat în fața organului de urmărire penală și instanței de apel.
Mai mult este de remarcat faptul că expertul recomandat de către inculpat să asiste la efectuarea expertizei a ajuns la concluzii similare cu cele ale expertului, singura diferență fiind reprezentată de cuantumul prejudiciului. Curtea nu poate reține acest prejudiciu diminuat, nu substanțial, deoarece din analiza punctului de vedere a expertului parte nu rezultă condițiile în care acesta a reținut prejudiciul menționat, înscrisurile avute în vedere.
Pentru aceste elemente, Curtea consideră că această critică formulată este nefondată, instanțele fondului în mod justificat respingând cererea inculpatului recurent de efectuare a unei noi expertize contabile în cauză, expertiza efectuată de către expertul G fiind pe de o parte legal administrată, iar de pe alta răspunzând pe deplin necesităților cauzei, în vederea justei soluționări a acesteia și pentru aflarea adevărului.
Revenind la prima critică adusă hotărârilor pronunțate de instanțele fondului de către inculpat, Curtea consideră că aceasta este nefondată, atât judecătoria, cât și tribunalul analizând corespunzător materialul probator administrat în cauză și reținând o corectă situație de fapt rezultată din coroborarea probelor aflate la dosar. Această stare de fapt a rezultat în primul rând, în privința infracțiunilor prevăzute de art. 2151pen. cu aplicarea art. 41 pen. și art. 35 din Legea nr. 22/1969, din analiza raportului de expertiză întocmit în cauză, a răspunsurilor la obiecțiuni, coroborate cu declarațiile expertului, date atât în fața organului de urmărire penală, cât și în fața instanței de apel. În ceea ce privește infracțiunile prevăzute de către art. 288 alin. 1, 290 alin. 1 și 291 pen. starea de fapt a fost, de asemenea, corect reținută, din coroborarea declarațiilor martorei cu înscrisurile, contract individual de muncă înregistrat la ITM
Acestei situații de fapt i s-a dat o corectă încadrare juridică, fiind analizate toate susținerile inculpatului referitoare la existența unor împrejurări care să conducă la pronunțarea unei hotărâri de achitare pentru infracțiunile ce i-au fost reținute în sarcină.
În aceste condiții și această critică a recurentului urmează a fi privită ca fiind nefondată.
În privința criticilor vizând obligarea recurentului la plata onorariului de expertiză suportat de către părțile civile G și, Curtea consideră că acestea sunt nefondate deoarece în conformitate cu prevederile art. 193 pr.pen. inculpatul în caz de condamnare, situația din prezenta cauză, este obligat să plătească părților civile cheltuielile efectuate în cauză.
De asemenea, critica vizând obligarea recurentului la plata daunelor morale către părțile civile este nefondată în condițiile în care prin atitudinea sa acesta a creat părților civile menționate în decizia instanței de apel un intens stres care se impunea compensat într-o modalitate pecuniară.
În privința recursului formulat de către partea civilă Asociația de Proprietari Pt. 2, Bl. 13, Sc. B, Curtea apreciază că aspectul criticat prin intermediul acestuia este nefondat deoarece în mod corect instanțele fondului au reținut în mod corect cuantumul prejudiciului cauzat prin intermediul acțiunilor inculpatului. în cauză a prevederilor OG 9/2000 ca temei al stabilirii penalităților în conformitate cu prevederile OG 85/2001 nu poate fi acceptată, deoarece nu este îndeplinită situația premisă, respectiv existența unei convenții între părți, prejudiciul imputat inculpatului fiind rezultatul unei activități infracționale.
Concluzionând, Curtea constată că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice sub toate aspectele, motiv pentru care recursurile declarate de recurentul-inculpat și partea civilă Asociația de Proprietari PT.2 B, apar ca nefondate și vor fi respinse în consecință conform prev. art. 38515pct.1 lit.b pr.pen.
Văzând și disp. art. 192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul-inculpat, domiciliat în B, str.-.-,.13,.A,.4, județul B și partea civilă Asociația de Proprietari PT.2 B împotriva sentinței penale nr.774/2008 pronunțată de Judecătoria Buzău și a deciziei penale nr.134/2009 pronunțată de Tribunalul Buzău.
Obligă recurenții la cheltuieli judiciare astfel, fiecare câte 100 lei către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.12.2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
2 ex./28.12.2009
Dosar apel nr- Trib.
Judec. apel /G
Dosar fond nr- Jud.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Cristina Georgescu, Gabriela
