Furtul (art.208 cod penal). Decizia 1161/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1161/
Ședința publică din 18 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Florin
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 290/A din 22.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul-recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului T, lipsă partea vătămată-intimat, nereprezentate părțile civile intimate SC"-"SRL, Domnului L, SC" Tehnico-Medicală și "SRL, SC " "SRL și AF "".
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, inculpatul-recurent solicită instanței în probațiune, audierea martorului, precum și emiterea unei adrese la Penitenciarul Timișoara, în dovedirea faptului că nu el este cel care a săvârșit infracțiunea.
Instanța pune în discuție probele solicitate de inculpat.
Procurorul și apărătorul din oficiu al inculpatului nu se opun cererilor de probațiune.
Instanța, în baza art. 3854.p Cod Penal, va respinge cererea privind audierea unui martor formulată de inculpat, precum și cererea privind emiterea unei adrese la Penitenciarul Timișoara, întrucât răspunsul la solicitarea inculpatului reiese din fișa de cazier judiciar a acestuia.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului pentru motivele arătate de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să fie achitat inculpatul în baza art. 10 lit. c Cpp, rap. la art. 11 pct. 2 lit. a
C.P.P.Procurorul arată că în mod judicios s-a constatat că inculpatul a săvârșit toate faptele și solicită respingerea recursului și menținerea stării de arest a acestuia.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat de săvârșirea tuturor faptelor de care este acuzat și solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 230/20.05.2008 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr-, în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 29.11.1979 în, județ T, seria -, nr. -, eliberat de Poliția T, CNP -, domiciliat în comuna, nr. 417, județ T, fără ocupație, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 07.10.1980 în, județ C S, posesor al BI, seria -, nr. -, eliberat de Poliția L, CNP -, domiciliat în comuna, nr. 448, județ T, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a și 41 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la 4 (patru) ani închisoare.
În baza art. 33, 34 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru), ani închisoare.
În baza art. 61 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului, pentru restul de pedeapsă neexecutat de 224 zile din pedeapsa aplicată prin Sentința penală 688/2005 a Judecătoriei Lugoj și s-a contopit acest rest cu pedeapsa rezultantă aplicată pentru infracțiunile deduse judecății.
S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani închisoare.
Au fost aplicate inculpaților dispozițiile art. 64 lit. a-b Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală, a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia timpul reținerii și arestării preventive, începând cu data de 10.01.2008.
S-a constatat că părțile vătămate, SC Selecta SRL, SC Tehnico Medicală și SRL și Ortodoxă " Domnului" nu formulează pretenții civile în cauză.
Au fost obligați inculpații, în solidar, la 1.000 lei despăgubiri civile către partea civilă SC SRL.
A fost obligat inculpatul la 110 lei despăgubiri civile către partea civilă Asociația Familială.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În noaptea de 17/18.10.2007, cei 2 inculpați s-au deplasat pe strada - din din L și, prin efracție, au pătruns într-un magazin ce aparține societății comerciale SRL, de unde au sustras cafea, țigări, băuturi alcoolice, mezeluri și cartele telefonice. O parte din bunuri le-au consumat iar restul le-au vândut martorului, din localitatea, județ C
Partea vătămată SC SRL s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.000 lei.
În noaptea de 03-04.11.2007, inculpatul, a pătruns, prin aceeași modalitate în incinta Ortodox din L, de unde a sustras suma de 100 lei.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În noaptea de 04-05.11.2007, același inculpat, a pătruns într-o curte de pe strada - și apoi, a forțat lacătul de la Tehnico Medicală și SRL de unde a sustras suma de 150 lei.
Inițial, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu 150 lei, apoi, în fața instanței, a arătat că nu mai formulează pretenții civile.
În noaptea de 08-09.11.2007, inculpatul a forțat ușa de acces în centrala termică a Spitalului Municipal L apoi a pătruns în interior, de unde a sustras un televizor color pe care l-a vândut unei persoane necunoscute. a aparținut părții vătămate, care nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În noaptea de 15-16.11.2007, ambii inculpați au pătruns prin efracție (forțând ușa de acces) în incinta localului Societății Comerciale Selecta SRL, situat pe strada - din L și au sustras țigări, băuturi alcoolice, dulciuri și băuturi răcoritoare.
Partea vătămată, prin reprezentantul său, s-a constituit inițial, parte civilă cu suma de 1.900 lei, dar în faza de judecată a renunțat la pretențiile solicitate.
În noaptea de 02-03.12.2007, inculpatul, a spart geamul unui chioșc amplasat in parcul Copiilor din L, ce aparține și a sustras 10 pachete de țigări.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 110 lei, contravaloarea țigărilor sustrase.
Deși inculpatul nu a recunoscut decât 2 fapte pe care le-a săvârșit împreună cu inculpatul, există probe care infirmă susținerea acestuia.
Astfel, din planșele foto, a reieșit faptul că inculpatul a arătat modul de operare la toate faptele reținute în sarcina sa.
La fel a declarat și martorul, care a asistat la reconstituirea faptelor săvârșite de inculpat, printre care și la cele nerecunoscute.
Acest martor a relatat că inculpatul nu a fost forțat sau influențat în vreun fel de organele de poliție, ci a arătat modalitatea în care a operat.
De altfel, s-a reținut că în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele săvârșite. În fața instanței nu a mai recunoscut aceste fapte, dar nu a dat o explicație în legătură cu prima declarație. A susținut însă că va formula probe în acest sens, însă nu a făcut-
Prin urmare, s-a apreciat că faptele inculpatului, așa cum au fost săvârșite, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, pentru care instanța de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 3 (trei ) ani și 6 (șase) luni închisoare.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere pericolul social ridicat al faptelor, împrejurările în care au fost săvârșite, cât și persoana inculpatului care este recidivist, dar a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale și al judecății.
Prima instanța a considerat că faptele inculpatului, așa cum au fost reținute, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209, 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și 37 lit. a Cod penal (2 infracțiuni) pentru care a fost condamnat de către instanța de fond la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și art. 208 alin. 1, 209, alin. 1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 37 lit. a Cod penal (4 infracțiuni), pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare, făcându-se și aplicarea art. 33, 34 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere pericolul social ridicat al faptelor, împrejurările în care au fost săvârșite, dar și persoana inculpatului, care este recidivist și a avut o atitudine parțial sinceră.
S-a reținut că la data săvârșirii faptei, inculpatul era liberat condiționat cu un rest de pedeapsă neexecutat de 224 zile, din pedeapsa aplicată de Judecătoria Lugoj prin Sentința penală nr. 688/2005, astfel că instanța de fond a făcut, față de acest inculpat, și aplicarea art. 61 Cod penal, în sensul că a revocat liberarea condiționată a inculpatului.
Față de ambii inculpați s-a făcut aplicarea art. 64, lit. a-b Cod penal.
De asemenea, instanța de fond a reținut că inculpatul a fost reținut și apoi arestat preventiv, începând cu data de 10.01.2008, astfel că s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive.
Cât privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a apreciată că pretențiile solicitate de părțile vătămate care au formulat pretenții civile (SC SRL și ), sunt justificate și i-a obligat pe inculpați la plata acestora.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpatul apelant, apel nemotivat în scris.
La termenul de judecată din 22.10.2008, inculpatul apelant a susținut că pedeapsa aplicată este prea mare deoarece el a săvârșit doar 2 fapte și nu toate cele reținute de prima instanță în sarcina sa.
Apărătorul din oficiu a solicitat instanței să procedeze la o nouă individualizarea pedepsei deoarece cea aplicată este exagerat de mare, iar modalitatea de executare a acesteia nu este cea mai potrivită și a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81.
Cod PenalPrin decizia penală nr. 290/A din 22.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. b a C.P.P. fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul apelant împotriva sentinței penale nr. 230 din 20.05.2008 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr-.
În baza art. 381.C.P.P. s-a dedus în continuare durata arestului preventiv de la data pronunțării sentinței apelată - 20.05.2008 - la zi și menține în continuare starea de arest preventiv a inculpatului.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma criticilor aduse acesteia oral, precum și din oficiu în limitele prevăzute de art.371 alin.2 C.P.P. Tribunalul Timișa reținut următoarele faptul că prima instanță, analizând probele administrate în cauză, a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului, iar pedeapsa aplicată a fost individualizată cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72.C.P.P. respectiv gradul de pericol social mare al faptelor și modalitatea de săvârșire a acestora, fiind reținute în sarcina inculpatului 2 infracțiuni continuate de furt calificat, la data săvârșirii aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, dovedind perseverența sa infracțională.
S-a reținut că inculpatul a invocat în fața primei instanțe împrejurarea că nu a săvârșit decât două fapte împreună cu inculpatul, fără a da o explicație plauzibilă de ce în faza de urmărire penală a recunoscut săvârșirea tuturor faptelor pentru care a fost trimis în judecată, reținând corect atitudinea parțial sinceră a inculpatului care a sprijinit organele de urmărire penală pentru aflarea adevărului, participând la reconstituirea faptelor și indicând singur și nesilit de nimeni modalitatea de operare, aspect confirmat de martorii asistenți la aceasta și doar în timpul judecății a revenit asupra atitudinii sale, recunoscând săvârșirea doar a 2 acte materiale și negând participarea sa la restul activității infracționale.
Tribunalul a constatat că susținerile inculpatului din fața instanței au fost contrazise de probele administrate în cauză, iar acesta nu a propus administrarea altor probe care să-i dovedească susținerile.
În aceste condiții, s-a apreciat că pedepsele aplicate spre minimul special sunt corect individualizate, iar la pedeapsa rezultată din contopirea celor două pedepse nu s-a mai aplicat nici un spor.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a reținut că este determinată de revocarea beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă neexecutat de 224 zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 688/2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj, iar cuantumul pedepsei totale de 4 ani închisoare este rezultatul contopirii acestui rest cu pedeapsa rezultantă, fără aplicarea unui spor, astfel că pedeapsa totală de executat este de 4 ani și sunt consecința aplicării art. 61.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind corect individualizată și pedeapsa accesorie aplicată, respectiv interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a și lit b.
Cod PenalAstfel, avându-se în vedere cele reținute și apreciind legală și temeinică sentința apelată, în baza art. 379 pct. 1 lit. b tribunalul C.P.P. a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul apelant împotriva sentinței penale nr. 230 din 20.05.2008 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr- și văzând că inculpatul se află în stare de arest preventiv, în baza art. 381.C.P.P. a dedus în continuare durata arestului preventiv de la data pronunțării sentinței apelată - 20.05.2008 - la zi și va menține în continuare starea de arest preventiv a inculpatului.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs în termenul legal inculpatul -, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr- din 24.11.2008.
În motivarea recursului, inculpatul a arătat că nu a comis patru dintre faptele pentru care a fost condamnat și că prin audierea numitului dorește să arate că în perioada comiterii furturilor se afla cu dânsul la pădure; de asemenea, se observă din raportul de constatare că partea vătămată de la Tehnică Medicală și a indicat că s-a intrat pe fereastră, iar în așa-zisa lui declarație apare că a pătruns pe ușă (fila 9).
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu, Curtea constată că motivele recursului inculpatului - sunt neîntemeiate, însă recursul este fondat pentru alte considerente.
Din probatoriul administrat rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul recurent - a comis toate actele materiale ale infracțiunii continuate de furt calificat reținută în sarcina sa.
Deși inculpatul recurent arată în susținerea recursului că partea vătămată de la Tehnică Medicală și a indicat că s-a intrat pe fereastră iar în așa-zisa lui declarație apare că a pătruns pe ușă, Curtea observă că, în declarațiile date în faza de urmărire penală, acest inculpat arată că a forțat un lacăt de la un grilaj metalic cu o și printr-o ușă deschisă a intrat într-o farmacie, a spart un perete lateral din carton aflat într-o ușă nefuncțională, iar apoi a intrat într-un corp de farmacie de unde a luat suma de 150 lei ( 47 pct. 3 și 44 dosar de urmărire penală). Aceste declarații se coroborează cu planșele foto ( 146-155 dosar de urmărire penală) și cu declarațiile martorilor și ( 139-142 dosar de urmărire penală). În faza de judecată, inculpatul recurent nu a mai recunoscut săvârșirea acestei fapte ( 33, 48 dosar prima instanță).
În privința celorlalte 3 fapte asupra cărora inculpatul recurent a revenit și nu le-a mai recunoscut, se observă că acesta nu a oferit o explicație plauzibilă referitoare la noua sa poziție adoptată în proces, iar probele administrate confirmă împrejurarea că a participat la săvârșirea tuturor actelor materiale reținute. Inculpatul recurent a participat la reconstituirea unor fapte, de bunăvoie și nesilit de nimeni, așa cum reiese și din declarațiile martorilor asistenți la reconstituire, care arată că acest inculpat a colaborat cu organele de urmărire penală fără să fie forțat în vreun fel.
În privința sancțiunilor, se observă că acestea au fost corect individualizate, pedepsele fiind aplicate în cuantumuri orientate spre minimul prevăzut de lege, în condițiile în care au fost reținute două infracțiuni în formă continuată (una cu două acte materiale, iar cealaltă cu patru), inculpatul recurent se află în stare de recidivă postcondamnatorie (după ce a suferit mai multe condamnări pentru infracțiuni de aceeași natură - 36 dosar ) și nu a fost aplicat vreun spor nici la cu ocazia contopirii pedepselor pentru infracțiuni concurente (în baza art. 34.Cod Penal) și nici cu ocazia contopirii pedepselor ca urmare a revocării liberării condiționate (în baza art. 61.Cod Penal).
În mod corect au fost soluționate și acțiunile civile, constatându-se că unele părți vătămate nu s-au constituit părți civile iar în privința părților vătămate care s-au constituit părți civile s-a constatat că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului și că pretențiile formulate sunt întemeiate.
Recursul inculpatului - este fondat însă sub aspectul aplicării de către prima instanță a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prev. de art. 64 lit. a teza a II-a
Cod PenalÎn cauza Hirst contra Marii Britanii din 30 martie 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o interdicție absolută de a vota impusă tuturor deținuților nu intră în marja de apreciere a statului, fiind violat art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției, întrucât nu există o legătură între interdicția votului și prevenirea infracțiunilor sau scopul reinserției sociale a infractorilor. Dreptul la vot garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției nu este absolut și poate face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie. Această marjă de aprecierea nu este nelimitată. Restricțiile și limitările în materia dreptului la vot trebuie apreciate de o instanță independentă în fiecare caz în parte. O restricție generală, automată și nediferențiată, la un drept consacrat de Convenție și care are o importanță crucială, trece peste o marjă de apreciere acceptabilă oricât de largă ar fi ea și este incompatibilă cu art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției.
Referitor la cauza de față, instanța de recurs consideră că față de infracțiunile contra patrimoniului săvârșite de inculpat (furt calificat) nu se impune a se aplica acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. d pr. pen. va fi admis recursul declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 290/A/22.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 20.06.2008, vor fi casate decizia penală recurată și sentința penală nr. 230/20.05.2008 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr- din 28.02.2008 cu privire la pedeapsa accesorie și, rejudecând cauza, înlătură interzicerea dreptului de a alege prev. de art. 64 lit. a teza a II-a
Cod PenalVor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În baza art. 350 alin. 1 rap. la art. 160 alin. 3.C.P.P. va fi menținută starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 88 alin. 1.Cod Penal, se va scădea în continuare, din cuantumul pedepsei închisorii pronunțate, durata arestului preventiv de la data pronunțării deciziei penale recurate la zi.
Văzând și disp. art. 192 alin. 3 și ale art. 189 alin. 1.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 38515alin. 1, pct. 2 lit. d Cpp, admite recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 290/A/22.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.
Casează decizia penală recurată și sentința penală nr. 230/20.05.2008 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr- cu privire la pedeapsa accesorie și rejudecând cauza, înlătură interzicerea exercițiului dreptului de "a alege", prevăzut de art. 64 lit. a, teza a II-a
Cod PenalMenține nemodificate celelalte dispoziții ale sentinței penale recurată.
În temeiul prevederilor art. 350.C.P.P. menține în continuare prin raportare la art. 160 C.P.P. starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88.Cod Penal, deduce în continuare din durata pedepsei arestul preventiv al inculpatului de la data pronunțării deciziei penale recurată la zi.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare în recurs ră,mân în sarcina statului și dispune plata din contul Ministerului Justiției, în contul Baroului Tas umei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. /23.12.2008
Dact. 2.ex./30.12.208
Prima inst. - Jud. - Judecătoria Lugoj
Inst. Apel - Tribunalul Timiș - jud.
- jud.
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Ion Dincă, Florin