Furtul (art.208 cod penal). Decizia 144/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 144/
Ședința publică de la 27 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica Costea Grigorescu
Grefier - -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva deciziei penale nr.43 din 6 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1668 din 12 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.208 - 209 cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală la apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.47076/2008, emisă de Baroul C - Cabinet de avocat.
Se constată lipsa intimatului parte vătămată.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că-și menține recursul promovat în cauză.
In conformitate cu disp.art.301 cod pr.penală, părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 cod pr.penală, constată îndeplinite cerințele art.38511cod pr.penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prev. de art.38513cod pr.penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, în opinia sa, susține că, poate pune concluzii asupra recursului. În dosarul cauzei a constatat 3 excepții. Inculpatul nu a fost audiat în legătură cu disp.art.364 cod pr.penală, respectiv motivele care l-au împiedicat pentru a solicita repunerea în termen pentru declararea apelului. În această cauză prioritară a fost divergența dintre completul de judecată și apărătorul care la asistat pe inculpat la acel moment.
Pe data de 12.10.2007 s-a pronunțat hotărârea, aceasta fiind amânată după data de 5.10.2007. La fila 54 înainte de hotărâre este o dovadă de comunicare, comunicată către partea vătămată, iar la ultima filă de la dosarul Judecătoriei Medgidia - fila 65 este o altă dovadă de comunicare tot către partea vătămată. Față de inculpat, deși nu a fost prezent la pronunțare, nu există dovada demersurilor de a i se comunica hotărârea, mai ales că s-a dispus condamnarea dumnealui.
Având în vedere această împrejurare, apreciază că instanța de apel era datoare să verifice dacă inculpatul s-a aflat într-o situație de imposibilitate sau nu, mai ales că nu i s-a comunicat o copie de pe dispozitiv.
Consideră că, soluția care s-ar impune, având în vedere împrejurările antamate în fața instanței de recurs, este de trimitere a cauzei spre rejudecare la instanța de apel pentru a verifica în mod temeinic și a-l audia pe inculpat dacă s-a aflat într-o stare de imposibilitate de a declara apel. La data de 30.10.2007 când a fost ridicat de acasă, tot la această dată are înregistrat și apelul. Nu a fost analizat de către Tribunalul Constanța și nici nu a întrebat măcar inculpatul despre situațiile care l-ar fi pus în imposibilitatea de a formulat apelul în termen.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat. Disp.art.363 alin.2 cod pr.penală exonera instanța de apel să comunice hotărârea părții care a fost prezentă la dezbateri. La data de 5.10.2007 inculpatul a fost prezent la dezbateri, comunicarea hotărârii nu era obligatorie. Practica instanțelor este în sensul analizării motivelor pentru a depista eventual orice eroare pentru a nu priva partea de o cale de atac.
Pe fondul recursului, pune concluzii de respingere pentru că Tribunalul Constanțaa avut în vedere atât prezența inculpatului la dezbateri cât și faptul că termenul de apel expirase la data la care se formulase apelul de către inculpat, este și un referat întocmit de Biroul Executări penale din cadrul Judecătoriei Medgidia, potrivit căruia sentința a rămas definitivă pentru toate părțile, nu numai pentru inculpat prin neapelare la data de 29.10.2007, iar în fața Tribunalului Constanța dincolo de diferendele invite are nu au prejudiciat dreptul la apărare a inculpatului, acesta a acut posibilitatea să aducă la cunoștința instanței că repunerea în termen s-ar datora faptului că a fost informat de apărătorul său că i s-a aplicat o altă pedeapsă de 1 an închisoare și nu de 3 ani închisoare. Cuantumul pedepsei ar fi fost determinant și nu împrejurarea că nu ar fi cunoscut în timp util soluția pronunțată de instanță.
În replică, avocat, susține că, demersurile în vederea repunerii în termen nu le-a făcut apărătorul care a fost angajat în apel, ci le-a făcut inculpatul printr-un memoriu. Consideră că instanța de apel, in virtutea rolului activ avea obligația să-i ia o declarație inculpatului.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, se consideră nevinovat, solicită să fie judecat în stare de libertate.
A,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1668/12.10.2007 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr-, în baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal:
A fost condamnat inculpatul, CNP -, fiul lui și, născut la data de 30.03.1960 în sat, comuna, jud. C, domiciliat în Mun. M,-,. 3 Tineret,. A,. 3, Ap. 20, Jud. C, cetățean român, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, recidivist postcondamnatoriu, la o pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din data de 27.03.2007.
În baza art. 61 cod penal s- revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 92 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 10 luni închisoare, aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 407/01.09.2006 a Judecătoriei Medgidia, pe care îl contopește cu pedeapsa nou aplicată.
Astfel, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c cod penal pe durata executării pedepsei.
S-a luat act partea vătămată nu s-a constituit parte civilă prejudiciul fiind integral recuperat.
În baza art. 191 cod pr.penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat de 300 lei.
În baza art. 189 cod pr.penală onorariul apărător oficiu de 100 lei, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul C, în favoarea avocat conf. deleg. nr. 23679/2007.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 27.03.2007, partea vătămată se deplasa pe strada - din municipiul M, în dreptul restaurantului -, se aflau cca. 5-6 persoane, printre care și inculpatul. La un moment dat, inculpatul, s-a ridicat de pe bordură și s-a îndreptat către partea vătămată pe care a întrebat-o cine l-a bătut pe copilul lui, timp în care l-a apucat de cu o mână și cu cealaltă i-a sustras din buzunarul de la spate suma de 700 euro și 270 lei pe care tocmai îi împrumutase de la martorul, finul său, și cu care se îndrepta spre casă. În același moment, un alt, din cei de pe bordură, s-a ridicat, a fugit repede pe lângă inculpat luând astfel banii cu care a fugit.
În acest moment, partea vătămată a strigat "hoții", moment în care, inculpatul a fugit după celălalt, partea vătămată rămânând pe loc și strigând "hoții".
Astfel, inculpatul s-a întors și i-a restituit părții vătămate suma de 500 euro și 170 lei, spunându-i că i-a găsit. Partea vătămată i-a spus că îi mai trebuie bani respectiv 200 euro și 100 lei, și inculpatul i-a spus că merge să-i caute însă nu s-a mai întors.
Astfel, partea vătămată a mers la finul său cu care a mers la organele de poliție.
După ce partea vătămată a sesizat organele de poliție, inculpatul a trimis-o pe concubina sa, martora, la organele de poliție pentru a-i restitui părții vătămate restul de bani.
Astfel, prejudiciul a fost recuperat integral.
Partea vătămată, audiată și în instanță a descris modalitatea de săvârșire a faptei, așa cum a fost reținută mai sus, arătând că îl cunoaște pe inculpatul care, cu un an înainte, în aceeași modalitate, i-a sustras suma de 350 lei,și la acea dată a făcut plângere la organele de poliție. Aceasta a mai arătat că a simțit când inculpatul i-a introdus mâna în buzunar și i-a luat banii și nu el l-a trimis pe inculpat după celălalt.
Inculpatul, audiat atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, a arătat că de fapt el a încercat să o ajutate pe partea vătămată alergând după persoanele care i-au furat banii, aceștia au aruncat banii pe jos, el i-a luat dar nu pe toți, pentru că i-a împrăștiat vântul, partea vătămată i-a spus că nu sunt toți banii, s-a dus și a mai căutat și a mai găsit 50 euro. Acesta a mai arătat că, concubina lui i-a dat banii părții vătămate, fără ca el să știe.
Martorul a declarat că în prima parte a zilei i-a dat părții vătămate suma de 700 euro și după cca. o oră, aceasta a venit la el și i-a povestit că inculpatul i-a luat banii și că acesta i-a mai luat și altă dată banii. Astfel au mers la organele de poliție.
Martora a declarat că venea de la serviciu când a fost oprită de organele de poliție și i-au spus că inculpatul, concubinul său a furat niște bani. A doua zi i-au spus să ducă la poliție suma de 200 euro și 100 lei. Astfel, a doua zi a dus banii la poliție fără ca inculpatul să știe. Banii i-a împrumutat de la fratele martorului Metin.
Martorul Metin a declarat că soția inculpatului l-a rugat să meargă cu ea la fratele său pentru a împrumuta niște bani pe care trebuie să-i dea la poliție pentru că s-au furat niște bani.
Martorii și, audiați la propunerea inculpatului, au arătat că se aflau pe strada - cu inculpatul când au văzut două persoane care s-au dus la un cetățean care a început să strige hoții și cei doi au luat-o la fugă. În acel moment inculpatul a luat-o la fugă după cei doi și la cca. 30- 40 metri l-a văzut luând ceva de jos și înmânând părții vătămate.
Instanța, nu a reținut declarațiile celor doi martori și, întrucât acestea au fost nesincere în raport cu declarațiile părții vătămate, care, îl cunoaște pe inculpat care, în același mod i-a mai sustras bani, și care l-a recunoscut când l-a apucat de și i-a sustras banii din buzunar. De altfel, pe tot parcursul urmăririi penale, nici un moment inculpatul nu i-a propus ca martori pe cei doi.
Din sentințele penale depuse la dosar de procuror, rezultă că inculpatul a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 407/2006 a Judecătoriei Călărași pentru o faptă de furt în care a folosit același mod de operare, respectiv a apucat partea vătămată de și i-a sustras banii din buzunar. De asemenea inculpatul a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 1386/1998 a Judecătoriei Medgidia tot pentru fapte de furt din buzunare.
Astfel,instanța nu a reținut apărarea inculpatului conform căreia el a ajutat de fapt pe partea vătămată, aceasta fiind nesinceră și contrazisă de celelalte probe de la dosar.
Instanța, coroborând plângerea și declarațiile părții vătămate cu dovada de restituire a banilor de către concubina inculpatului, cu declarația martorilor, Metin a reținut situația de fapt expusă și vinovăția inculpatului la săvârșirea faptei.
Reținând dovedită săvârșirea faptei și vinovăția inculpatului, prima instanță i- aplicat acestuia pedeapsa cu închisoarea, cu executare în regim de deținere.
Prin decizia penală nr.43 din 6 februarie 2008, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art. 379 pct. 1 lit. a cod pr. penală, a respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul.
In baza art. 192 alin. 2 cod pr. penală, apelantul inculpat a fost obligat la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu, către Baroul C, pentru avocat, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției ( delegație nr. 2222/2007).
În termen legal, împotriva deciziei Tribunalului Constanța, recurentul inculpat a formulat recurs, criticând-o sub aspectul nelegalității și a netemeiniciei.
Apărătorul inculpatului a susținut că, se impune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Constanța, întrucât recurentul inculpat nu a fost audiat în legătură cu " cauzele care l-au împiedicat pentru declararea în termen a apelului ".
Un al doilea motiv de recurs a vizat împrejurarea că, instanța de apel nu a manifestat rol activ în a stabili declararea în termen a apelului, astfel că, în mod greșit apelul a fost respins ca tardiv.
Examinând legalitatea și temeinicia deciziei recurate în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, curtea constată că recursul declarat în cauză este nefondat.
Astfel, instanța de fond, așa cum rezultă din încheierea de ședință din 12.10.2008, când procedura legal îndeplinită cu părțile din proces ( inculpatul prezent și asistat de avocat din oficiu) s-au pus concluzii pe fondul cauzei.
Având nevoie de timp pentru deliberare, instanța a dispus amânarea pronunțării la data de 12.10.2007, când de altfel s-a și pronunțat decizia sentința penală apelată de inculpat.
In aceste condiții, inculpatul avea la dispoziție 10 zile pentru declararea apelului, însă acesta a fost declarat cu mult peste termenul legal, respectiv la data de 30.10.2007.
În mod corect, instanța de apel a constat tardivitatea declarării acestui apel.
Acesta nu a făcut dovada existenței vreunei împrejurări care l-ar fi împiedicat să formuleze apelul în termenul stabilit de lege.
In aceste condiții, recursul apare ca nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală, cu obligarea inculpatului la plata sumei de 70 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală,
Respinge recursul formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva deciziei penale nr.43 din 6 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1668 din 12 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.192 cod pr.penală,
Obligă la plata sumei de 70 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
Ptr.jud.- - -
semnează cf.art.312 cod.pr.penală
Președinte de complet,
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -
Jud.apel - /
Red.dec.jud. - -
Tehnodact.gref. -
2 ex./3.04.2008
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Zoița Frangu, Viorica Costea Grigorescu
