Furtul (art.208 cod penal). Decizia 255/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ operator 2711

DECIZIE PENALĂ Nr. 255

Ședința publică de la 12 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 3: Florin

GREFIER:

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 163/A/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 11.06.2008.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații intimați, asistați de avocat oficiu G, părțile responsabil civilmente G și, lipsă inculpatul intimat, reprezentat de avocat oficiu G, lipsă partea civilă recurentă și părțile civile intimate.

Procedura de citare îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se constată depus la dosar procesul verbal întocmit de Poliția, din care rezultă motivul neexecutării mandatului de aducere emis pe seama inculpatului, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat de partea civilă, întrucât motivele invocate nu se încadrează în niciunul din cazurile de casare prev. de art 385 ind. 9.p Cod Penal, facturile la care face referire poartă alte date celei comiterii infracțiunilor.

Apărătorul din oficiu pentru inculpații intimați solicită respingerea recursului părții civile.

Părțile responsabil civilmente au lăsat la aprecierea instanței soluția.

Inculpații intimați și, având pe rând ultimul cuvânt au lăsat la aprecierea instanței soluționarea cauzei.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.331 din 27.09.2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Caransebeș, baza art.208 al.1, art.209 al.1 lit.a, g, i Cod penal, al.3 lit.h Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2, art.75 lit.c Cod penal și cu aplicarea art.74 și 76 Cod penal, a condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare. In baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de patru ani și a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 Cod penal.

In baza art.208 al.1, art.209 al. l lit. a, g, i, al.3 lit.h Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2, art.99, 100 și 109 Cod penal și cu aplicarea art.74 și 76 Cod penal, a condamnat inculpatul minor, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare. In baza art.81 și 110 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de doi ani și a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.

In baza art.208 al.1, art.209 al.1 lit. a, g, i și al.3 lit.h Cod penal, cu aplicarea art.41 al. 2, art.99, 100 și 109 Cod penal și art.74 și 76 Cod penal, a condamnat inculpatul minor, la pedeapsa de 1(un) an închisoare. In baza art.81 și 110 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de doi ani și a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.

In baza art.14 și art. 346 Cod procedură penală, combinat cu art.998 -999 Cod civil, a obligat inculpații în solidar (inculpații minori în solidar și cu părțile responsabile civilmente G, și ) la 120 RON despăgubiri civile către partea civilă B, 80 RON către partea civilă, 80 RON către partea civilă ( ), 40 RON către partea civilă Radio Comunicații

In baza acelorași texte de lege, a obligat în solidar inculpații și (acesta în solidar cu părțile responsabile civilmente și ) la 24 RON către și la 24 RON către.

A respins ca nedovedite celelalte pretenții ale părților civile.

In baza art.118 lit.b Cod penal, a confiscat de la inculpați levierul, cheia și lanternele folosite la comiterea faptelor.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș, din data de 15 ianuarie 2006, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații: ( major), pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a,g,i Cod penal, al.3 lit.h Cod penal cu aplicare art.41 al.2 Cod penal și art.75 lit.c Cod penal și și ( minori) pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. și ped. de art.208 al.1, 209 al.1 lit. a,g,i, Cod penal, al.3 lit.h Cod penal cu aaplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art.99 și următoarele Cod penal.S-a reținut că la data de 26 septembrie 2006, în baza unei înțelegeri prealabile cei trei inculpați, s-au deplasat la releele de telecomunicații de pe raza localității, fiind transportați cu autoturismul unei alte persoane, care nu avea cunoștință despre intențiile inculpaților; odată ajunși la releul aparținând O SA, au escaladat gardul împrejmuitor, au forțat ușa de acces de la intrarea în container, cu o metalică pe care o aveau asupra lor, au smuls cablurile ce asigurau împământarea instalațiilor și au pus platbanda sustrasă în niște saci pe care îi aveau asupra lor, după care au părăsit zona, fiind transportați de aceiași persoană care de altfel le-a și cumpărat inculpaților cupru sustras.S-a mai reținut că la data de 28 septembrie 2006, cei trei inculpați s-au deplasat la releele de telecomunicații aparținând și de pe raza localității, de unde au sustras prin smulgere platbanda din cupru ce asigura împământarea releelor după care au pus platbanda sustrasă în bluzele de trening cu care erau îmbrăcați și au părăsit locul faptei, iar ulterior au vândut cuprul rezultat din furt în cantitate de aproximativ 4 kg. numitului pentru suma de 80 Ron pe care a împărțit-o între ei și fără a-i spune numitului de unde provine cuprul sustras; la data de 5 octombrie 2006, inculpații și au hotărât să sustragă platbanda de cupru de la releele de telecomunicații ale și ( ) de pe raza localității, au sustras platbanda de cupru pe care a demontat-o cu o cheie fixă pe care o aveau asupra lor, platbanda fiind fixată în șuruburi. Inculpații au sustras cantitatea de 6 kg. cupru pe care au vândut-o aceluiași pentru suma de 48 Ron, bani pe care cei doi inculpați i-au împărțit între ei și i-au cheltuit în scopuri personale.

La data de 8 octombrie 2006, în urma unei înțelegeri prealabile, cei trei inculpați s-au deplasat pe raza localității la releele de telecomunicație aparținând, și și cu aceeași metalică, inculpatul a forțat ușile de acces la containere de unde prin smulgere au sustras platbanda din cupru care asigura împământarea instalațiilor după care au pus bucățile de platbandă într-un sac pe care îl aveau asupra lor și au părăsit zona, vânzând ulterior cuprul sustras numitului pentru suma de 240 Ron, bani pe care i-au împărțit între ei în mod egal.La data de 10 octombrie 2006 inculpații și s-au deplasat pe raza localității și au fost surprinși de organele de poliție în timp ce sustrăgeau de la releele de pe raza localității aparținând, și ( ), platbanda din cupru care asigura împământarea instalațiilor.

Pentru faptele comise inculpații au fost condamnați la pedepsele mai sus menționate.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a apreciat, în lipsa altor dovezi, prejudiciile stabilite prin rechizitoriu Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș, inculpații fiind obligați în raport de participarea lor la infracțiuni, la plata acestor despăgubiri către părțile civile, inculpații minori în solidar și cu părțile responsabile civilmente.

Împotriva acestei sentințe au declarat, în termenul legal, părțile civile SN SA - Sucursala T și SC SA B, criticând sentința ca fiind netemeinică și nelegală.

Prin decizia penală nr.169/2007, Tribunalul C-S a admis apelul declarat de apelanta parte civilă SN SA - Sucursala T, a desființat sentința penală atacată, pe care a desființat-o, în parte, în latură civilă și, în baza art.14, 346 al.1 Cod procedură penală, art.998-999 Cod civil, a obligat inculpatul în solidar cu inculpatul: (în solidar cu părțile responsabile civilmente, ) și cu inculpatul (în solidar cu părțile responsabile civilmente, G) și la plata sumei de 235,55 lei (RON) despăgubiri civile față de partea civilă - Sucursala A menținut celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe.

În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta parte civilă B împotriva aceleiași sentințe.

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs partea civilă SA B, solicitând desființarea parțială a deciziei penale recurate, în sensul obligării în solidar a inculpaților și a părților responsabile civilmente, la plata sumei totale de 15.645,89 lei, reprezentând prejudiciul material suferit de către partea civilă prin fapta inculpaților.

Curtea a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.385/9 pct.10 Cod procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unor probe cu înscrisuri, depuse la dosar de către apelanta SA B (filele 9-19, dosar tribunal), probe noi raportate la dosarul Judecătoriei Caransebeș, dar și față de probele administrate în cursul urmăririi penale, înscrisuri cu care partea civilă a apreciat că poate proba prejudiciul produs, prin fapta inculpaților, probe care puteau influența soluția procesului sub aspectul laturii civile a cauzei.

De asemenea, instanța de apel, dacă nu se va edifica asupra legăturii de cauzalitate între prejudiciul produs părții civile SA B, cu faptele inculpaților pe baza acestor probe cu înscrisuri, respectiv celelalte probe existente la dosarul cauzei, are posibilitatea să ordone o expertiză de specialitate sau administrarea altor probe pe carte le consideră utile cauzei, în vederea soluționării juste a laturii civile a cauzei.

Tribunalul C S,rejudecând după casarea cu trimitere, a constatat că apelul declarat de partea civilă SC SA B este nefondat, motiv pentru care, prin decizia penală nr. 163/A din 18.11.2008 a dispus respingerea apelului.

Instanța de apel, având în vedere considerentele deciziei de casare nr.422/R din 14.04.2008, a formulat adresă către partea civilă pentru a-i pune în vedere ă pună la dispoziția instanței, în dovedirea pretențiilor solicitate, alte înscrisuri (în afara celor existente), precum și dacă solicită efectuarea vreunei expertize (în același sens) - fila 40, dosar.

Conform răspunsului părții civile, de la fila 49 dosar, aceasta nu a solicitat efectuarea de expertiză în cauză și nici nu a depus vreun înscris.

Analizând înscrisurile existente (deja) la dosarul cauzei, pentru dovedirea prejudiciului solicitat de partea civilă SC SA B, tribunalul a constatat că acestea nu fac dovada pretențiilor formulate, existând contradicții clare între înscrisurile existente în faza de urmărire penală (fila 61) și cele depuse la instanță (filele 9-19, dosar judecătorie).

Astfel, s-a observat că potrivit adresei de la fila 61 dos. facturile indicate în tabel, conform cărora s-au efectuat lucrări de refacere a site-urilor din (CS 172), (CS 177), Sadova (CS 174) și (CS 175) poartă datele de 18.10.2006, 7.11.2006, 6.07.2006, 20.04.2006 și 10.05.2006, iar conform înscrisurilor din faza cercetării judecătorești facturile sunt din 22.11.2006 (pentru site CS 172), 24.10.2006 (pentru site CS 174 și CS 175) și 22.11.2006 (pentru site CS 177). Mai mult, aceste ultime înscrisuri se referă și la alte site-uri.

Întrucât partea civilă apelantă nu a depus alte înscrisuri care să facă dovada certă a prejudiciului efectiv suferit și nici nu a solicitat efectuarea vreunei expertize, tribunalul a apreciat ca nedovedite pretențiile acesteia, iar pe cale de consecință a respins ca nefondat, apelul declarat.

Împotriva deciziei penale nr. 163/A/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 11.06.2008 a declarat recurs în termenul legal (la data de 15.12.2008 - data depunerii la poștă, comunicarea fiind la 05.12.2008) partea civilă, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr- din 20.01.2009, solicitând desființarea în parte a deciziei și a sentinței penale nr. 331/2007 a Judecătoriei Caransebeș în sensul obligării în solidar a inculpaților și a părților responsabile civilmente la plata sumei totale de 15.645,89 lei.

În motivarea recursului, partea civilă arată că în mod greșit instanța de apel a considerat că cererea sa ar fi nefondată, din moment ce la data de 14.11.2006 au fost depuse la dosarul de urmărire penală, o dată cu cererea de apel și pe parcursul judecății înscrisuri (facturi și ordine de plată) care sunt suficiente pentru evaluarea prejudiciului; în cazul în care instanța nu era lămurită, în virtutea rolului activ aceasta avea îndatorirea să dispună efectuarea unei expertize. În drept, au fost invocate disp. art. 3851și urm. pr.pen. (filele 4-5).

Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu conform art. 3859alin. 3.pr.pen. Curtea constată că recursul părții civile este nefondat pentru considerentele ce urmează.

În primul rând, instanța de recurs observă că motivul invocat (greșita admitere în parte a acțiunii civile) nu se numără printre cazurile în care se poate face recurs, expres și limitativ arătate în art. 3859alin. 1.pr.pen.

În al doilea rând, susținerile recurentei sunt neîntemeiate.

Existența faptei, a făptuitorilor și a vinovăției nu pot face obiectul vreunei analize, sub aceste aspecte soluția dată acțiunii penale fiind definitivă, întrucât prima instanță și instanța de apel au reținut aceste trei elemente, inculpații nu au declarat apel, iar recursul vizează doar despăgubirilor.

Referitor la acțiunea civilă exercitată în prezenta cauză penală de către partea civilă, Curtea constată că prima instanță a procedat în mod just prin admiterea în parte a acțiunii civile, considerându-se că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpaților și că pretențiile formulate sunt întemeiate parțial, precum și prin obligarea în solidar a inculpaților, a celor minori în solidar și cu părțile responsabile civilmente, la plata despăgubirilor în sumă de 80 lei.

Curtea înlătură susținerea recurentei potrivit căreia instanța de apel ar fi considerat greșit că cererea sa ar fi nefondată, deoarece a depus înscrisuri (facturi și ordine de plată) care sunt suficiente pentru evaluarea prejudiciului. Existența prejudiciului este doar una din condițiile angajării răspunderii civile. În cauză nu a fost dovedit raportul de cauzalitate dintre fapta inculpaților și prejudiciul ce rezultă din înscrisurile depuse de recurentă. Întrucât condițiile angajării răspunderii civile trebuie să fie întrunite cumulativ, lipsa uneia dintre ele duce la neangajarea acestei răspunderi.

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. b pr. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 163/A/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 11.06.2008.

În temeiul art. 192 alin. 2.pr.pen. partea civilă recurentă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

Văzând și disp. art. 189 alin. 1.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515pct. 1 lit. b pr. pen. respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 163/A/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 11.06.2008.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă partea civilă recurentă la plata sumei de 1.000 lei cheltuielile judiciare către stat în recurs.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 900 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.03.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

Grefier

Red /16.03.2009

Dact 2.ex./23.03.09

Prima instanță - Judecătoria Caransebeș - jud.

Inst. apel - Tribunalul C- - jud.

- jud.

23 Martie 2009

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Codrina Iosana Martin, Florin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 255/2009. Curtea de Apel Timisoara