Furtul (art.208 cod penal). Decizia 403/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 403/
Ședința publică din 16 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul T împotriva deciziei penale nr. 54 din 18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent T, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului T, lipsă părțile vătămate, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului.
Procurorul solicită respingerea recursului, decizia tribunalului fiind legală și temeinică, iar pedeapsa corect individualizată.
Inculpatul-recurent T, având ultimul cuvânt, arată că nu solicită nimic
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 25 din 13 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-, în baza art. 334 Cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e,i Cod Penal în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i Cod Penal.
În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. Cod Penal a fost condamnat la 3 ani închisoare inculpatul T, fiul lui și, născut la 21.10.1984 în A, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, fără copii, domiciliat în A, strada - cel, nr. 41, CNP -.
În baza art. 71 Cod Penal i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 literele a, cu excepția dreptului de a alege, și b Cod Penal.
S-a luat act de faptul că părțile vătămate, și și-au retras cererile de despăgubiri formulate în cauză.
În baza art. 118 lit. e Cod Penal s-a dispus confiscarea sumei de 100 lei de la inculpat.
În baza art. 191 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 01.02.2008, în jurul orei 17,00, inculpatul a deschis ușa vestiarului bazei sportive aparținând Romtelecom din A situată în Calea, cu cheia aflată în, apoi a pătruns în interior și a sustras din gențile părților vătămate, și trei telefoane mobile (Sony Eriksson, Nokia 6230 i și LG-B 2100). Inculpatul a vândut telefoanele unor persoane necunoscute pentru suma de 100 lei cheltuită în interes personal.
Inculpatul, audiat atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, aceasta constituind infracțiunea de furt calificat - prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, schimbând încadrarea juridică din rechizitoriu, prin înlăturarea agravantei prevăzute de art. 209 lit. e Cod penal.
La individualizarea pedepsei pe care prima instanța a aplicat- inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 cod penal. Totodată, în favoarea inculpatului au fost reținute lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei, de colaborare cu organele de cercetare penală în vederea aflării adevărului. Aceste împrejurări nu au fost reținute însă ca și circumstanțe atenuante, ci doar ca împrejurări menite să ducă la coborârea pedepsei până la minimul special prevăzut de lege.
Cu privire la latura civilă a cauzei, prima instanță a reținut că părțile vătămate, și și-au retras cererile de despăgubiri formulate în cauză.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel inculpatul, arătând prin motivele formulate în scris că, datorită problemelor financiare a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat. S-a arătat totodată că, infracțiunea nu a fost săvârșită în loc public; vestiarul bazei sportive are un paznic care, fiind în stare de ebrietate, nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, astfel că ușa de la intrarea în vestiar era larg deschisă, astfel că, nu poate fi vorba despre folosirea de către inculpat, a unei chei adevărate ori mincinoase. Martorii audiați în fața primei instanțe au fost martori indirecți, aceștia nu au văzut ca inculpatul să fi comis fapta ci doar au presupus că acesta ar fi autorul. De asemenea, părțile civile nu au formulat pretenții în cauză.
Prin decizia penală nr. 54 din 18.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, a fost respins apelul declarat de inculpatul T împotriva sentinței penale nr. 25 din 13 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr- și a fost obligat apelantul la plata sumei de 220 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Arad, verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, ținând seama și de dispozițiile art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, a constatat ca apelul promovat în cauză este nefondat, întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică de condamnare a inculpatului apelant la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani.
Astfel, tribunalul a apreciat că în mod corect prima instanță a analizat și interpretat probațiunea administrată în cauză și reținut stare de fapt corespunzătoare adevărului, susținută de probatoriul cauzei, atât cel desfășurat în fața instanței, respectiv: declarația inculpatului, declarațiile martorilor C-tin și, declarațiile părților vătămate, și, cât și cel administrat în faza de urmărire penală respectiv: declarația inculpatului, plângerea părților vătămate, proces-verbal de constatare, declarații martori.
S-a considerat că, reținând vinovăția inculpatului, Judecătoria Arada procedat la o justă încadrare juridică a faptei penale, aceasta întrunind toate elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat - prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. Cod penal, procedând corect la schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea agravantei prevăzute de articolul 209 lit. i Cod penal (comiterea faptei în loc public).
Din fișa de cazier a acestuia, s-a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, instanța de apel a apreciat că aceasta este bine dozată, fiind adaptată gravității infracțiunii comise, prima instanță ținând seama la stabilirea sa de dispozițiile art. 72 Cod penal, privitor la criteriile generale de individualizare a pedepselor și de dispozițiile art. 52 Cod penal, privitor la scopul pedepsei, acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.
Tribunalul a reținut că inculpatul a recunoscut că a sustras bunurile aparținând părților vătămate, dar a afirmat că la momentul în care a intrat în vestiarul bazei sportive, ușa acestuia era larg deschisă, iar nu încuiată cu vreo cheie. Prin urmare, inculpatul apreciază că nu trebuia reținută agravanta săvârșirii faptei - prevăzută de art. 209 lit. i Cod penal.
Instanța de apel nu a putut însă reține această apărare a inculpatului, având în vedere chiar prima declarație dată de acesta și scrisă personal, declarație prin care menționează că a deschis ușa vestiarului cu o cheie (fila 23 urmărire penală); în plus, faptul că ușa era încuiată cu o cheie, ce fusese lăsată în, rezultă și din depozițiile date în faza de urmărire penală de martorii, și
Așadar, ținând seama ca inculpatul nu este recidivist, s-a considerat că în mod justificat i-a fost aplicată o pedeapsă de 3 ani închisoare.
De asemenea, tribunalul a apreciat că în mod corect a reținut Judecătoria Arad și faptul că, părțile vătămate, și și-au retras cererile privind pretențiile civile.
Față de cele expuse anterior, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală Tribunalul Arada respins apelul inculpatului, menținând hotărârea atacată.
Împotriva deciziei penale nr.54/A/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul T, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 16.03.3009.
Recursul nu a fost motivat în scris, fiind susținut oral conform mențiunilor din prezenta decizie.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că decizia atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale și în faza de judecată.
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă fiind rezultatul evaluării probelor administrate în faza de urmărire penală, respectiv procesele verbale de cercetare la fața locului, depozițiile inculpatului, ale martorilor, planșe foto care se coroborează cu plângerea părții vătămate din care reiese că inculpatul recurent a comis un act material de sustragere a trei telefoane mobile pe care le-a luat din vestiarul bazei sportive Romtelecom din A, unde a pătruns din deschiderea ușii de acces cu cheia aflată în săvârșind infracțiunea de furt calificat, în dauna părților vătămate, și. Raportat la starea de fapt reținută, instanța de fond a făcut o corectă încadrare juridică a faptei comise de inculpat, respectiv infracțiunea de furt calificat în varianta reglementată de art.208 al.1, 209 lit. i pen. forma de vinovăție fiind intenția directă în sensul reprezentării că bunurile sustrase, aparțin altuia, bunuri pe care și le însușește fără consimțământul proprietarilor, dorind să comită fapta știind că astfel îi pune pe proprietarii bunurilor în imposibilitatea de a-și exercita drepturile asupra acelor bunuri, cauzându-le astfel o pagubă. Inculpatul recurent a manifestat o conduită corectă, recunoscând comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cu precizarea însă că ușa de acces în vestiar era larg deschisă și nu era încuiată cu cheia. Această poziție procesuală nu se coroborează cu depoziția inculpatului din prima declarație în care acesta arată că ușa era închisă și a deschis-o cu cheia, stare de fapt relatată și de părțile vătămate și martorii audiați.
În conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora.
Analizând și fișa de cazier judiciar a inculpatului recurent din care se desprinde multitudinea faptelor comise de acesta ceea ce denotă perseverența infracțională și aplecarea acestuia spre o conduită neconformă cu apărarea valorilor sociale și în disprețul acestora, pedeapsa aplicată în condițiile art.72 pen este bine dozată și individualizată în măsură să asigure atingerea scopului prevăzut de art.52 pen. Ca măsură de constrângere și mijloc de reeducarea pedeapsa aplicată de prima instanța și confirmată de instanța de apel este just stabilită față de modul de săvârșire al faptei, personalitatea inculpatului și întreaga modalitate de organizare a activității ilicite recunoscute de altfel de acesta.
Față de cele de mai sus, soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești în cele două grade de jurisdicție, fond și apel, fiind legale și temeinice, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T împotriva deciziei penale nr. 54 din 18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar -.
Va constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 192 alin. 2.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuielile judiciare către stat.
Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr. pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T împotriva deciziei penale nr. 54 din 18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar -.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 192 alin. 2.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuielile judiciare către stat.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din16.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./17.04.2009
Tehnored. 23.04.2009-2 ex.
Primă instanță: jud. - Judecătoria Arad
Instanța de apel: jud., - Tribunalul Arad
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Florin Popescu, Anca