Furtul (art.208 cod penal). Decizia 475/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 475/

Ședința publică din 07 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 2: Ion Dincă

JUDECĂTOR 3: Anca

GREFIER:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpații și, împotriva deciziei penale nr.80/A din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații recurenți și, în stare de deținere, asistați de avocat din oficiu din cadrul Baroului T, lipsă fiind partea vătămată-intimat și părțile civile-intimate și.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, inculpatul-recurent depune la dosar un memoriu.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 385¹³Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul din oficiu al inculpaților recurenți, avocat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și reducerea pedepselor aplicate celor doi inculpați.

Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, hotărârea atacată fiind temeinică și legală, iar pedepsele corect individualizate.

Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și reducerea pedepsei.

Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, arătând că este nevinovat, neexistând probe concrete care să-i demonstreze vinovăția.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara dat în dosarul penal nr. 10910/P/2008 la data de 17.10.2008, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzute de art. 208 al. 1 și 4.Cod Penal, art. 209 al. 1 lit a, e, g, i și Cod Penal conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. totul cu aplicarea art. 33 lit. a și Cod Penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzute de art. 208 al. 1 și 4.Cod Penal, art. 209 al. 1 lit a, e, g, i cu Cod Penal aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal și cu aplic. art. 37 lit. a și Cod Penal conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a

Cod Penal

În fapt, s-a reținut că în data de 09.10.2008 organele de poliție au fost sesizate de către partea vătămată care a reclamat că, după ce și-a parcat autoturismul marca 1300 cu nr. de înmatriculare - în fața imobilului nr. 701 din localitatea, în jurul orelor 22,00 constatat că autoturismul nu se mai afla în locul în care îl parcase, iar în momentul în care s-a uitat pe stradă a observat că autoturismul său se deplasa, fiind condus de către o persoană ce nu o cunoștea și căreia nu ii permisese să-i ia autoturismul.

fiind, organele de poliție din cadrul PJ. T - Biroul furturi auto moto au pornit spre locul în care partea vătămată declarase că își parcase autoturismul în vederea efectuării cercetării aspectelor de la fața locului de unde fusese sustras autoturismul marca cu numărul de înmatriculare -.

In jurul orelor 00,30, în timp ce se deplasau spre localitatea, organele de poliție au observat pe partea a carosabilului DN 56A pe sensul de mers spre, autoturismul marca cu numărul de înmatriculare -, ce fusese reclamat ca fiind sustras în noaptea de 08/09.10. 2008, motiv pentru care s-au reîntors în localitatea M unde l-au depistat pe inculpatul, în timp ce făcea autostopul, motiv pentru care, acesta fiind suspectat de comiterea mai multor furturi de autoturisme, au procedat la conducerea acestuia la sediu PJ.

In momentul depistării, asupra inculpatului au fost găsite următoarele bunuri: o legătură de chei ce conținea 2 chei de contact cu inscripțioa ford, un breloc din piele și o mufa cu patru conductori electrici, bunuri ce au fost ridicate în vederea cercetărilor, ulterior stabilindu-se că unele din aceste bunuri fuseseră luate de acesta din autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare -.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut că în noaptea de 08/09.10.2008, în jurul orelor 22, în urma unei prealabile înțelegeri, s-a deplasat împreună cu inculpatul str. - -, în apropierea imobilului cu nr. 12, unde s-au hotărât să sustragă autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare -, proprietatea numitului,. în T,-,. B,. 7.

Ca urmare, după ce inculpatul a deschis portiera dreapta-față, iar după ce a urcat în autoturism, a deschis portiera din partea stânga-față, pe care a pătruns în autoturism inculpatul, care, cu ajutorul unui cuțit a tăiat firele de la contact și a făcut legăturile pe direct, pornind motorul.

Deși nu poseda permis de conducere inculpatul a condus autoturismul, în care se afla și inculpatul până în localitatea, de unde s-au deplasat în satul jud. T, la locuința surorii inculpatului, unde au lăsat mai multe lucruri din mașina sustrasă și au vândut un flex marca numitului cu suma de 100 lei, flexul fiind recuperat de la acesta și restituit ulterior părții vătămate.

Tot în localitatea cei doi inculpați au mai vândut o bormașină marca, ce au găsit-o în autoturismul cu numărul de înmatriculare -, numitului. în loc. nr. 16, jud. T cu suma de 30 lei.

și bormașină au fost ulterior recuperate de la persoanele cărora cei doi inculpați le-au vândut, fiind restituite părții vătămate, declarând că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 30 lei, sumă plătită pentru bunul cumpărat de la cei doi inculpați.

A doua zi, în data de 09.10.2008, inculpatul împreună cu inculpatul s-au deplasat cu autoturismul 1300 cu numărul de înmatriculare -, condus acesta din urmă, în localitatea, unde au ajuns în jurul orelor 2200.

Întrucât au constatat că autoturismul mai avea puțină benzină în rezervor, cei doi inculpați au căutat o soluție pentru a face rost de benzină.

Ca urmare, observând autoturismul marca 1300 de culoare albă, cu numărul de înmatriculare -, cei doi inculpați au hotărât să sustragă benzină din acel autoturism.

După ce s-a deplasat la acel și a constatat că nu era încuiat și că avea cheile în contact, inculpatul s-a hotărât să-1 sustragă, comunicând acest aspect inculpatului în momentul în care inculpatul a pornit motorul și a plecat, a fost observat de către partea vătămată din T-,. 16, jud. T, care a încercat să îl oprească, însă fără rezultat.

Deoarece nu poseda permis de conducere și nici cunoștințele necesare, iar autoturismul avea defecțiuni ale sistemului de iluminare, ceea ce îi împiedica vizibilitatea, inculpatul a abandonat autoturismul la o distanță de circa 300, pe a doua stradă, întrucât și-a dat seama că nu știe să conducă autoturismul.

Văzând aceste aspecte, deoarece a declarat că îi era frică să nu fie prins de proprietarul autoturismului sustras de inculpatul, și întrucât a văzut că acesta nu știa să conducă autoturismul, inculpatul a părăsit locul în care se afla inculpatul, ulterior abandonând autoturismul marca 1300 cu numărul de înmatriculare - pe marginea șoselei dintre M și T, deoarece rămăsese fără benzină.

Partea vătămată a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 800 lei reprezentând contravaloarea distrugerilor provocate autoturismului.

Partea vătămată a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză întrucât autoturismul i-a fost recuperat și restituit pe bază de dovadă.

În dovedirea stării de fapt, s-au reținut ca mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate și ale părților civile, procese-verbale de cercetare la fața locului, verificarea la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor T cu privire la inculpatul, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, fișele de cazier judiciar ale inculpaților.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații, partea civilă și martorii, și

Inculpații au fost cercetați atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței în stare de arest preventiv.

Din copiile cazierelor judiciare ale inculpaților rezultă că la data săvârșirii faptelor inculpatul nu era cunoscut cu antecedente penale, iar inculpatul se afla în stare de recidivă postcondamnatorie.

Prin încheierea de ședință din data de 21.11.2008 s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de cameră de consiliu din data de 23 octombrie 2008 în dosar nr- al Judecătoriei Timișoara în sensul că sintagma corectă este "față de inculpatul, fiul lui - și -" în loc de "față de inculpatul, fiul lui și ".

Judecătoria Timișoara prin sentința penală nr. 350 din 06.02.2009 pronunțată în dosar nr-, în baza art. 334.C.P.P. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei inculpatului prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara din infracțiunile prev de art 208 alin 1 și 4, art 209 alin 1 lit a,e,g,i și Cod Penal prev de art 86 alin 1 din OUG nr 195/2002 rep totul cu aplic art 33 lit a în Cod Penal infracțiunile:

- prev de art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit a,e,g,i Cod Penal;

- prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a,e,g,i Cod Penal;

- prev de art 86 alin 1 din OUG nr 195/2002 rep.

În temeiul art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit a,e,g,i l Cod Penal-a condamnat pe inculpatul, la o pedeapsă de 3 ani si 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În temeiul art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a,e,g,i l Cod Penal-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În temeiul art 86 alin 1 din OUG nr 195/2002 rep. l-a condamnat pe același inculpat, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

În temeiul art 33-34.Cod Penal, au fost contopite pedepsele stabilite și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 6 luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de 6 luni, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani închisoare în regim privativ de libertate.

În baza art. 71 alin. 2.Cod Penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b

Cod Penal

În baza art. 350 alin. 1.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88.Cod Penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 10.10.2008 la zi.

În baza art. 334.C.P.P. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei inculpatului prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara din infracțiunile prev de art 208 alin 1 și 4, art 209 alin 1 lit a,e,g,i cu Cod Penal aplic art 41 alin 2.Cod Penal cu aplic art 37 lit a și Cod Penal prev de art 86 alin 1 din OUG nr 195/2002 rep cu aplic art 37 lit a totul Cod Penal cu aplic art 33 lit a în Cod Penal infracțiunile:

1. prev de art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit a,e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a Cod Penal;

2. prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a,e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a Cod Penal;

3. prev de art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a Cod Penal;

4. prev de art 86 alin 1 din OUG nr 195/2002 rep, cu aplic art 37 lit a

Cod Penal

În temeiul art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit a,e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a l Cod Penal-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în recidivă poscondamnatorie.

În temeiul art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a,e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a l Cod Penal-a condamnat pe același inculpat, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în recidivă poscondamnatorie.

În temeiul art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a l Cod Penal-a condamnat pe același inculpat, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în recidivă poscondamnatorie.

În temeiul art 86 alin 1 din OUG nr 195/2002 rep. cu aplic art 37 lit a l Cod Penal-a condamnat pe același inculpat, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere în recidivă poscondamnatorie.

În temeiul art 33-34.Cod Penal, au fost contopite pedepsele stabilite și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni, rezultând în final pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art 61.Cod Penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 266 zile rămas de executat din pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin nr 2368/2005 a Judecătoriei Timișoara def prin nr 368/A/ 19.10.2005 a Tribunalului Timiș și contopește acest rest cu pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare stabilită prin prezenta hotărâre în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani închisoare în regim privativ de libertate.

În baza art. 71 alin. 2.Cod Penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b

Cod Penal

În baza art. 350 alin. 1.C.P.P. s- menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88.Cod Penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 10.10.2008 la zi.

Față de prev art. 14 și art. 346 alin. 1.C.P.P. coroborat cu art. 998.civ. s-a luat act de faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 14 și art. 346 alin. 1.C.P.P. coroborat cu art. 998.civ. au fost respinse pretențiile civile ale părții civile ca neîntemeiate.

În temeiul art. 14 și art. 346 alin. 1.C.P.P. coroborat cu art. 998 și 1003.civ. au fost admise pretențiile civile ale părții civile și au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 30 lei către partea civilă, reprezentând contravaloarea bormașinii achiziționate.

În temeiul art 357 alin 2 lit e s C.P.P.-a dispus restituirea către inculpatul a brichetei de culoare albă, a legăturii de chei, a brelocului din piele, a mufei cu patru conductori electrici ridicate de la acesta potrivit proceselor verbale din 10.10.2008 (f 6, 20 ).

În temeiul art 357 alin 2 lit f rap C.P.P. la art 199.C.P.P. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea inculpatului de scutire de la plata amenzii judiciare de 2000 lei aplicată acestuia prin încheierea din 23.01.2009.

În baza art. 191 alin. 2.C.P.P. au fost obligați inculpații la plata sumei de 800 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În conformitate cu art 189 alin 2.C.P.P. s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 400 lei cu titlu de onorarii apărător din oficiu al inculpatului, conform delegațiilor pentru asistență judiciară obligatorie din 22.10.2008 și din 17.11.2008, hotărârea fiind executorie în ce privește menținerea măsurii arestării preventive.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, la data de 08.10.2008 inculpații și, s-au deplasat în loc T, pentru a se plimba. În jurul orelor 22⁰⁰, aflându-se pe str - - din T, văzând că în apropierea imobilului cu nr 12 se află un autoturism - marca 1310, de culoare roșie, cu nr de înmatriculare -, care aparținea părții civile - a cărui portieră dreapta față era întredeschisă, cei doi inculpați au luat hotărârea de a-l sustrage pentru a se plimba.

În acest scop, inculpatul a pătruns în interiorul autoturismului, deschizând portiera dreapta față, care nu era asigurată, după care a deschis din interior portiera față pentru a permite intrarea în autoturism și a inculpatului. Acesta din urmă s-a urcat la volanul autoturismului, a tăiat cu un cuțit găsit în autoturism firele de contact pe care le-a legat.

Inculpatul a pornit astfel autoturismul pe care l-a condus, fără a poseda permis de conducere, până în loc și de acolo până în loc, unde, cei doi au rămas peste noapte.

Aceeași inculpați, observând în portbagajul autoturismului mai multe lucruri, le-au sustras, băgându-le într-un sac, cu scopul de a le vinde ulterior.

A doua zi, la data de 09.10.2008, cei doi s-au deplasat în loc, autoturismul fiind condus de același inculpat, unde, au lăsat la sora inculpatului bunurile sustrase din autoturism, iar în cursul zilei, din acestea au vândut martorului un flex marca și o bormașină marca părții civile. Toate bunurile au fost recuperate și restituite părții civile.

Ulterior, în aceeași zi, cei doi inculpați s-au deplasat cu același autoturism, condus de același inculpat, în loc unde, în jurul orelor 22⁰⁰inculpatul, văzând că pe marginea drumului era un alt autoturism - marca 1310 de culoare albă, cu nr de înmatriculare -, aparținând părții vătămate - care avea portiera deschisă și cheile în contact, a luat hotărârea de a sustrage acel autoturism, pentru a-l folosi pe nedrept.

În acest scop, inculpatul a coborât din autoturismul condus de inculpatul, a urcat la volanul autoturismului cu nr de înmatriculare -, a pornit motorul acestuia, conducându-l câteva sute de metri, fără a poseda permis de conducere, după care l-a abandonat, nereușind să-l conducă.

Între timp și inculpatul și-a continuat deplasarea din locul în care l-a lăsat pe inculpatul și întrucât a rămas fără combustibil, a abandonat autoturismul cu nr. de înmatriculare - între loc M și

Această situație de fapt a rezultat din coroborarea ansamblul probatoriului legal administrat, atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești, respectiv: procesele verbale de cercetare la fața locului, procesele verbale de depistare, declarațiile martorilor, a, HG, declarațiile părții vătămate, declarațiile părților civile și și declarațiile inculpaților și.

Astfel, potrivit declarațiilor sale (f 8-10, f 55), partea civilă, a sesizat la data de 09.10.2008, în jurul orelor 07¹⁵dispariția autoturismului marca 1310 cu nr de înmatriculare - din dreptul imobilului cu nr 12 de pe str - din T (f 4 ), autoturismul fiind asigurat prin închiderea portierelor.

La rândul său, partea vătămată, a reclamat dispariția la data de 09.10.2008, în jurul orelor 22⁰⁰, autoturismului marca 1310 de culoare albă, cu nr de înmatriculare - din dreptul imobilului cu nr 701 de pe str - din loc, autoturismul nefiind asigurat, având portiera deschisă și cheile în contact.

Situația de fapt reținută de instanță este confirmată și de declarațiile inculpaților ( 29, 32, 39, 43, 48, 50, f 54, 72), din cuprinsul cărora rezultă că aceștia au hotărât în data de 08.10.2008 să se deplaseze în T la plimbare.

Cu privire la furtul primului autoturism, inculpații au arătat că, în jurul orelor 22.00, aflați pe str D - din T, văzând un autoturism a cărui portieră dreapta față era întredeschisă, au hotărât să sustragă pentru a se plimba. Astfel, inculpatul a deschis portiera dreapta față, după care a deschis din interior portiera față pe unde a intrat inculpatul, acesta din urmă urcându-se la volanul autoturismului, tăind cu un cuțit găsit în mașină firele de contact pe care le-a legat. A pornit astfel autoturismul și l-a condus, cei doi plecând astfel până în loc și de acolo până în loc, unde au observat mai multe lucruri în portbagaj pe care le-au băgat într-un sac. Au rămas peste noapte în loc, la sora inculpatului, inculpatul dormind în mașină.

A doua zi, cei doi au plecat din loc spre loc, la sora inculpatului, unde, au vândut martorului, cumnatul inculpatului, un flex marca și părții civile o bormașină marca.

S-a reținut că declarațiile inculpaților se coroborează în acest sens cu declarațiile martorei a (f 66, f 213), din care rezultă că în noaptea de 08/09.10.2009, fratele său, inculpatul a vizitat-o în loc, dormind peste noapte la ea și că dimineața acesta a fost trezit de inculpatul care dormise într-o mașină marca de culoare roșie, despre care a aflat de la aceștia că fusese furată, după care cei doi au plecat cu respectiva mașină, fără să poată preciza destinația lor.

S-a constatat că înstrăinarea de către ambii inculpați a unor lucruri sustrase anterior din autoturism rezultă și din declarațiile martorului (f 35, f 96), potrivit căruia în dimineața zilei de 09.10.2008, în jurul orelor 10.00, cumnatul său, inculpatul, însoțit de inculpatul, i-au vândut un flex cu 100 lei, aceștia spunându-i că au mai vândut altei persoane o bormașină, având și alte lucruri asupra lor, într-un sac. Mai arată martorul că cei doi au venit cu un autoturism marca de culoare roșie, condus de inculpatul. Aceste aspecte sunt confirmate și prin declarația martorei HG, soția sa (f 68 ).

Aceleași aspecte au fost reținute de prima instanță și din declarația părții civile (f 64 ), care arată că la data de 09.10.2008, în jurul amiezii, ambii inculpați au venit la locuința sa din loc cu un autoturism condus de inculpatul, cei doi întrebându-l dacă dorește să cumpere o bormașină, acesta fiind de acord și plătindu-le o sumă de 30 lei, după care cei doi au plecat.

Cu privire la sustragerea celui de-al doilea autoturism, prima instanță a reținut că din declarațiile acelorași inculpați rezultă că, în aceeași zi (la data de 09.10.2008) s-au deplasat cu același autoturism cu nr de înmatriculare -, condus de același inculpat, în loc unde, în jurul orelor 22⁰⁰inculpatul, văzând că pe marginea drumului era un alt autoturism care avea portiera deschisă și cheile în contact, a luat hotărârea de a sustrage acel autoturism, pentru a se plimba cu el.

În acest scop, inculpatul a urcat la volanul autoturismului cu nr de înmatriculare -, a pornit motorul acestuia, conducându-l cel mult un km, după care l-a abandonat, la rândul său inculpatul continuându-și deplasarea cu autoturismul cu nr de înmatriculare - - văzând că inculpatul nu reușește să controleze autoturismul pe care l-a sustras - după care l-a abandonat în loc

Aceste aspecte sunt confirmate, în opinia instanței de fond și de declarațiile martorului (f 72, f 97) potrivit căruia, aflându-se pe stradă în loc, la data de 09.10.2008, în jurul orelor 22.00, a observat un autoturism marca de culoare roșie cu nr TM-TVA, care se deplasa cu viteză M și că în urma lui venea un alt autoturism cu viteză M, dar și de declarațiile părții vătămate care a văzut cum o persoană necunoscută pleacă cu autoturismul său.

De asemenea, din procesul verbal de depistare din 10.10.2008, s-a reținut că în jurul orelor 00.30, organele de poliție au constatat că pe marginea drumului între loc M și, era abandonat autoturismul marca 1310, de culoare roșie, cu nr de înmatriculare - despre care au fost sesizați că a fost furat în noaptea de 08/09.10.2008 și că, întorcându-se de îndată înspre loc M, l-au depistat pe carosabil pe inculpatul. La percheziția corporală a acestuia au fost descoperite asupra acestuia o legătură cu două chei marca Ford, un breloc din piele, o mufă cu patru conductori electrici, care au fost ridicate de la acesta, potrivit dovezii de ridicare (f 11 ).

Totodată, din cuprinsul proceselor verbale de cercetare la fața locului (f 17, 15 ), prima instanță a reținut că organele de poliție au constatat că autoturismul marca 1310 de culoare albă, cu nr de înmatriculare - era abandonat în loc, în spatele imobilului cu nr 374, autoturism care a fost restituit părții vătămate sosit la fața locului (potrivit dovezii de restituire f 18 ).

Autoturismul cu nr de înmatriculare -, care potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului (f 7 ) nu prezenta urme de forțare la nivelul portierelor și avea mai multe avarii și firele de contact smulse și puse pe direct, a fost restituit părții civile (potrivit dovezii de restituire f 9 ).

Judecătoria a reținut că, potrivit celor doi inculpați, aceștia nu au cunoscut încă de la început faptul că se vor sustrage două autoturisme, arătând că hotărârea de sustragere a primului autoturism au luat-o amândoi cu scopul de a se plimba cu acesta și nu cu scopul de a-l vinde, că a doua zi au înstrăinat bunurile descoperite anterior în portbagajul autoturismului și că cel de-al doilea autoturism a fost sustras de către inculpatul fără o prealabilă înțelegere între cei doi, după ce discutaseră de faptul că nu mai au benzină în primul autoturism.

Cât privește conducerea celor două autoturisme de către cei doi inculpați, s-a reținut că aceștia nu au deținut și nici nu dețin permise de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, potrivit adreselor și verificările efectuate în baza de date SEIP- Permise și Înmatriculări, aspecte recunoscute de aceștia.

Prin urmare, probatoriul administrat în cauză confirmă, în opinia primei instanțe, faptul că cei doi inculpați au luat împreună hotărârea de a sustrage autoturismul cu nr de înmatriculare -, în scopul folosirii pe nedrept, că acesta a fost sustras de cei doi la data de 08.10.2008, în jurul orelor 22.00 și pornit prin tăierea cablurilor de contact și legarea directă a acestora, fiind condus de inculpatul care nu poseda permis de conducere, că ulterior cei doi inculpați, văzând o serie de bunuri în portbagajul acestuia au hotărât să le sustragă și au vândut un flex și o bormașină și că ulterior, la data de 09.10.2008, în jurul orelor 22.00, inculpatul a luat singur hotărârea de a sustrage autoturismul cu nr de înmatriculare -, pentru a-l folosi, după care, l-a sustras și fără a poseda permis de conducere, s-a deplasat cu acesta pe o distanță de câteva sute de metri.

Cu privire la declarațiile inculpaților, ca mijloace de probă, prima instanță a reținut că legea procesual penală română nu stabilește o ordine de preferință sau o diferență sub aspectul valorii probante între declarațiile date în calitate de învinuit sau în calitate de inculpat, ori între declarațiile date în cursul urmăririi penale și cele date în cursul cercetării judecătorești, căci potrivit art 63 alin 2.C.P.P. probele nu au o valoare dinainte stabilită, precierea fiecărei probe urmând a se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

În privința valorii probante a acestor declarații, s-a reținut că, Codul d e procedură penală stabilește un criteriu unic de apreciere, potrivit 69.C.P.P. în sensul că aceste declarații servesc ca mijloc de probă numai în măsura în care se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, fiind de asemenea posibil și chiar obligatoriu, față de caracterul divizibil al unor astfel de declarații, ca organul judiciar să rețină numai acea parte sau acele părți dintr-o astfel de declarație, care se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor administrate.

Față de aceste considerente, întrucât declarațiile inculpaților, în privința faptelor și împrejurărilor arătate anterior, s-a considerat că se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, prima instanță le-a avut în vedere, înlăturând în rest, cu privire la aspectele referitoare la contribuțiile acestora la vânzarea bunurilor din primul autoturism.

În consecință, prima instanță a apreciat că, în privința faptelor inculpaților, există probe certe de vinovăție, prezumția de nevinovăție instituită de art. 23 alin. 11 Constituție, art. 6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.5², art. 66.. pen. fiind răsturnată.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpaților constând în aceea că, în baza unei înțelegeri prealabile, în noaptea de 08.10.2008, în jurul orelor 22⁰⁰, împreună au sustras de pe str - din T, autoturismul marca 1310 cu nr de înmatriculare -, care aparținea părții civile pentru a-l folosi pe nedrept, tăind cablurile de contact, întrunesc pentru inculpatul elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit a,e,g,i Cod Penal, iar pentru inculpatul elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în recidivă postcondamnatorie prev de art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit a,e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a

Cod Penal

În drept, s-a apreciat că faptele inculpaților constând în aceea că, ulterior sustragerii acestui autoturism, au luat hotărârea de a sustrage și în aceleași împrejurări, împreună au sustras mai multe lucruri din portbagajul acestuia, lucruri aparținând aceleiași părți civile, în scopul însușirii pe nedrept, vânzând a doua zi un flex și o bormașină, întrunește pentru inculpatul elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev de prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a,e,g,i Cod Penal, iar pentru inculpatul elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în recidivă postcondamnatorie prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a,e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a

Cod Penal

În drept, fapta inculpatului constând în aceea că în datele de 08 și 09.10.2008 a condus autoturismul marca 1310 cu nr de înmatriculare -, pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev de art 86 alin 1 din OUG nr 195/2002 rep.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului constând în aceea că, în noaptea de 09.10.2008, în jurul orelor 22⁰⁰, sustras de pe str - din loc, autoturismul marca 1310 cu nr de înmatriculare -, care aparținea părții vătămate pentru a-l folosi pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în recidivă postcondamnatorie prev de art 208 alin 4, art 209 alin 1 lit e,g,i cu Cod Penal aplic art 37 lit a

Cod Penal

În drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului constând în aceea că în data de 09.10.2008 a condus autoturismul marca 1310 cu nr de înmatriculare -, pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev de art 86 alin 1 din OUG nr 195/2002 rep. cu aplic art 37 lit a

Cod Penal

Prima instanță a apreciat că în privința fiecărui inculpat, sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestor infracțiuni, aflate în concurs real, atâta timp cât din probatoriul administrat, inclusiv din cuprinsul declarațiilor inculpaților, care se coroborează între ele și sunt constante în privința acestor aspecte, aceștia nu au luat de la început hotărârea săvârșirii tuturor acestor infracțiuni.

În aceste condiții, s-a reținut că nu a existat o hotărâre infracțională unică în privința infracțiunilor de furt calificat săvârșite, respectiv în privința sustragerii primului autoturism, a bunurilor din acesta cât și a celuilalt autoturism, cei doi inculpați neavând reprezentarea încă de la început, de ansamblu, a întregii lor activități infracționale.

Totodată, s-a reținut că aceste aspecte rezultă de altfel și din faptul că bunurile din primul autoturism au fost descoperite ulterior sustragerii acestuia, ca atare ulterioară sustragerii autoturismului a fost și hotărârea acestora de a-și însuși acele bunuri, iar hotărârea de a sustrage cel de-al doilea autoturism a fost luată exclusiv de către inculpatul, instantaneu, fiind determinată de două situații conjuncturale: anume că primul autoturism urma să rămână fără carburant (împrejurare neavută în momentul sustragerii primului autoturism) și că, pe marginea drumului în loc era parcat un autoturism cu portiera deschisă și cheile în contact (împrejurare întâmplătoare, pe care inculpații au constatat-o în timpul discuțiilor referitoare la necesitatea procurării de benzină).

De asemenea, prima instanță a apreciat că art 208.Cod Penal reglementează în cuprinsul său infracțiunea de furt cu două conținuturi alternative, luarea unui bun în scopul însușirii pe nedrept, reglementată de alin 1 reprezentând o faptă distinctă de cea a luării unui vehicul în scopul folosirii pe nedrept, reglementată de alin 4 și de aceea, realizarea ambelor conținuturi constitutive constituie un concurs de infracțiuni și nu o unitate infracțională.

Ca atare, s-a reținut că luarea primului autoturism în scopul folosirii pe nedrept - scop care rezultă din declarațiile inculpaților potrivit cărora au dorit doar să se plimbe cu autoturismul și din modul în care s-a desfășurat întreaga activitate infracțională a celor doi, scop confirmat și de abandonarea acestuia ulterior - reprezintă o infracțiune distinctă de aceea a luării, pe parcurs, a unor lucruri din acest autoturism cu scopul însușirii lor pe nedrept - faptă la care se analizează condiții constitutive specifice, diferite de cele ale furtului de folosință a autoturismului - cu privire la elementul material, momentul consumării, scopul urmărit, prejudiciul cauzat, partea vătămată, etc.

Pentru aceste considerente, prima instanță a apreciat pe de-o parte că în cauză furtul primului autoturism în scopul folosirii pe nedrept, urmat de furtul unor lucruri din acesta în scopul însușirii lor pe nedrept, reprezintă un concurs de infracțiuni și nu o unitate infracțională și, pe de altă parte, că probatoriul administrat în cauză nu confirmă în nici o măsură caracterul continuat al infracțiunilor de furt calificat reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare

Împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat apel inculpații și.

În motivele de apel inculpații arată că solicită o pedeapsă mai blândă, fiind nemulțumiți de modul de individualizare a acesteia.

Prin decizia penală nr. 80/A din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 12.12.1980 în localitatea D, județul T, CNP -, cetățenie română, studii 4 clase, fără ocupație, recidivist, în prezent aflându-se în Penitenciarul Timișoara și, fiul lui - și -, născut la data de 14.12.1988 în T, jud. T, CNP -, cetățenie română, studii 4 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, în prezent aflându-se în Penitenciarul Timișoara, împotriva sentinței penale nr. 350/06.02.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-

În baza art 381.p Cod Penal s-a dedus din pedeapsă durata restului preventiv de la data de 06.02.2009 la zi și s-a menținut măsura arestării preventive pe o perioadă de 60 zile pentru fiecare inculpat.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Timiș, examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma criticilor aduse acesteia prin motivele de apel precum și din oficiu în limitele prevăzute de art. 371 alin. 2.C.P.P., a reținut următoarele următoarele:

Analizând sentința judecătoriei, instanța de apel a constatat că aceasta în mod corect a reținut starea de fapt, descrisă atât în rechizitoriul parchetului cât și în consideratele hotărârii judecătorești iar individualizarea pedepselor s-a făcut având în vedere circumstanțele agravate în care au fost săvârșite faptele de către inculpați.

Astfel, s-a reținut că la data de 08.10.2008 inculpații și, s-au deplasat în loc T, pentru a se plimba. În jurul orelor 22⁰⁰, aflându-se pe str - - din T, văzând că în apropierea imobilului cu nr 12 se află un autoturism - marca 1310, de culoare roșie, cu nr de înmatriculare -, care aparținea părții civile - a cărui portieră dreapta față era întredeschisă, cei doi inculpați au luat hotărârea de a-l sustrage pentru a se plimba.

Inculpatul a pornit astfel autoturismul pe care l-a condus, fără a poseda permis de conducere, până în loc și de acolo până în loc, unde, cei doi au rămas peste noapte.

Aceeași inculpați, observând în portbagajul autoturismului mai multe lucruri, le-au sustras, băgându-le într-un sac, cu scopul de a le vinde ulterior.

Între timp și inculpatul și-a continuat deplasarea din locul în care l-a lăsat pe inculpatul și întrucât a rămas fără combustibil, a abandonat.

Prin urmare, s-a constatat că în mod corect judecătoria a apreciat că faptele inculpaților prezintă un pericol social deosebit în condițiile în care ele au fost săvârșite în concurs, iar furtul calificat este o infracțiune care cuprinde prin natura ei circumstanțe agravante legale.

Pentru motivele arătate mai sus în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații, și, împotriva sentinței penale nr. 350/06.02.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-

Împotriva deciziei penale nr.80/A din 16.03.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr- au declarat recurs, inculpații recurenți și, în termenul prevăzut de lege, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 15.04.2009 sub nr-.

În motivarea recursului inculpatul a arătat că pedeapsa aplicată este prea M și că are o situație familială foarte grea,motiv pentru care solicită reducerea pedepsei. Inculpatul nu a motivat în scris recursul, depunând la ultimul termen de judecată un memoriu.

Din analiza deciziei recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizate din oficiu, Curtea constată că recursul declarat de inculpați este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și readministrate în fața instanței și din care reiese că inculpatul, împreună cu inculpatul la data de 08.10.2008, aflându-se în municipiul T, au sustras un autoturism marca 1310 după care, inculpatul a pornit acest autoturism pe care l-a condus fără a poseda permis de conducere până în localitatea și de acolo până în localitatea, sustrăgând din portbagajul autoturismului lucrurile pe care le-au găsit.

A doua zi cei doi inculpați au lăsat bunurile sustrase la sora inculpatului și au vândut din bunurile sustrase martorului a un flex marca și o bormașină marca părții civile, bunurile sustrase fiind recuperate și restituite ulterior părții civile.

În aceeași zi, în localitatea, jud. T, inculpatul a sustras un autoturism marca aparținând părții vătămate pe care l-a condus fără a poseda permis de conducere, după care l-a abandonat.

Vinovăția inculpaților pentru faptele de furt calificat și conducere fără permis este dovedită prin procesele-verbale de cercetare la fața locului, procesele-verbale de depistare, declarațiile martorilor, a, HG, precum și ale părților vătămate și ale inculpaților.

În mod corect prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaților reținute prin rechizitoriu, constatând că aceste fapte au fost săvârșite în concurs real, atâta timp cât din probatoriul administrat rezultă faptul că inculpații nu au luat de la început hotărârea săvârșirii tuturor acestor infracțiuni, neavând reprezentarea încă de la început, de ansamblu, a întregii lor activități infracționale pentru a se reține caracterul continuat al infracțiunilor de furt calificat reținute în sarcina lor.

În cauză nu pot fi reținute apărările inculpatului referitoare la faptul că hotărârea este nelegală, fiind lovită de nulitate absolută, întrucât nu s-au dovedit cazurile de incompatibilitate arătate în memoriul depus la dosar, și de asemenea, nu poate fi administrată proba cu martori în recurs, aceasta fiind inadmisibilă, potrivit art. 385¹⁴.

C.P.P.

În conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.

Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora.

Ca măsură de constrângere și mijloc de reeducarea pedeapsa aplicată este just stabilită față de modul de săvârșire al faptei, personalitatea inculpaților, antecedentele penale ale acestora, respectiv reținerea săvârșirii faptelor în stare de recidivă postcondamnatorie în cazul inculpatului și natura infracțiunilor comise, motiv pentru care a înlăturat solicitarea inculpaților privind reducerea pedepsei. De altfel, față de numărul infracțiunilor comise și pericolul social deosebit în condițiile în care faptele au fost săvârșite în concurs, iar furtul calificat cuprinde circumstanțe agravante legale, curtea apreciază că pedepsele aplicate sunt suficiente pentru atingerea scopului preventiv-educativ prevăzut de art. 52 Cod penal.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de recurs apreciază că aceasta este corect soluționată, în cauză fiind îndeplinite elementele răspunderii civile delictuale.

Având în vedere cele expuse în baza art. 385¹⁵pct.1 lit. ab pr.pen va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații și, împotriva deciziei penale nr.80/A din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În conformitate cu prevederile art. 88 Cod penal va deduce în continuare arestul preventiv în cazul celor doi inculpați, de la data de 16.03.2009 la zi.

Potrivit art.192 al.2 pr.pen va obliga pe fiecare inculpat recurent la plata sumei de câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar suma de 200 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu pentru fiecare inculpat, se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul prevederilor art. 385¹⁵alin. 1, pct. 1 lit. b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații și, împotriva deciziei penale nr.80/A/16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- și deduce în continuare arestul preventiv.

În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă pe fiecare inculpat-recurent, la plata sumei de câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs și dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului T, a sumei de câte 200 lei, onorariu avocat din oficiu, pentru apărarea efectuată fiecărui inculpat în parte.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red. - 12.05.2009

Tehnored. 14.05.2009

Primă instanță: jud. - Judecătoria Timișoara

Instanța de apel:, - Tribunalul Timiș

Președinte:Codrina Iosana Martin
Judecători:Codrina Iosana Martin, Ion Dincă, Anca

#Judecator Codrina Iosana Martin

Furtul (art.208 cod penal). Decizia 475/2009. Curtea de Apel Timisoara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 475/2009. Curtea de Apel Timisoara