Furtul (art.208 cod penal). Decizia 52/2010. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.52/

Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu

JUDECĂTOR 2: Viorica Lungu

JUDECĂTOR 3: Dan

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpat - domiciliat în localitatea,-, județul C, împotriva deciziei penale nr.408 din data de 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.635 din data de 20 mai 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru in fracțiunea prevăzută și pedepsită de art.208-209 Cod penal.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:

- recurentul inculpat personal și asistat de apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.96582/2009 emisă de Baroul d e Avocați C - Cabinet Individual de Avocat;

Se constată lipsa:

- intimatei parte civilă;

- intimatei parte vătămată - 02450.

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

Curtea, în conformitate cu disp.art.70 alin.2 Cod procedură penală, aduce la cunoștință inculpatului, dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că nu dorește să fie ascultat de instanța de recurs.

Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, având cuvântul, cu privire la prima faptă din data de 31.05/01.06.2004, solicită a se constata că, în ceea ce privește prelevarea urmei papilare, aceasta s-a realizat în data de 01.06.2004 conform procesului verbal de cercetare la fața locului iar constatarea tehnică s-a efectuat abia în anul 2008.

Precizează că nu are cunoștință cât timp se păstrează această urmă papilară.

Solicită emiterea unei adrese către Inspectoratul de Poliție al Județului C - Serviciul Criminalistic, pentru a lămuri cât se poate păstra o urmă papilară, în ce condiții și, dacă au fost respectate condițiile de conservare a acesteia.

Cu privire la cea de-a doua faptă din data de 20 martie 2008, solicită emiterea unei adrese către partea civilă nr.02450, pentru a se răspunde dacă la data săvârșirii faptei, gardul lângă care a fost prins inculpatul, era dezafectat întrucât lucrătorii unității militare au procedat la înlăturarea gardului vechi, ale cărei bucăți erau aruncate pe câmp, nemaiavând nicio utilitate iar locuitorii comunei le ridicau li le verificau pentru că erau abandonate.

Procurorul,având cuvântul cu privire la probele solicitate de recurentul inculpat, prin apărător ales, apreciază că acestea sunt inutile, motiv pentru care solicită respingerea acestora ca atare.

Precizează că proba științifică a fost deja administrată iar în recurs se poate administra numai proba cu înscrisuri.

Curtea,deliberând respinge prima probă solicitată, întrucât la pagina 44 dosar de urmărire penală, se află o examinare dactiloscopică efectuată de Inspectoratul de Poliție al Județului C - Serviciul Criminalistic - Biroul Expertize și Constatări Criminalistice, din care rezultă că urma papilară prelevată cu negru de fum de pe oglinda retrovizoare din interiorul autoturismului și ridicată cu folie transparentă, cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, efectuată la data de 01.06.2004, privind furtul din autoturismul aparținând numitului, a fost creată cu degetul mare de la mâna dreaptă a inculpatului.

Respinge și cea de-a doua probă solicitată, ca nefiind concludentă soluționării cauzei întrucât s-a răspuns de către partea vătămată nr.02450 la cele solicitate, răspuns completat și de declarațiile martorilor audiați în cauză.

Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, depune la dosarul cauzei un înscris în circumstanțiere.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, având cuvântul, precizează că a formulat recurs împotriva celor două hotărâri pronunțate în cauză, apreciind că atât pentru prima faptă cât și pentru cea de-a doua, în mod greșit inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea acestora.

Cu privire la prima faptă, cea din data de 01.06.2004, precizează că se reține de către cele două instanțe că inculpatul a sustras un autoturism, dar singura probă care-l incriminează în acest sens, este prelevarea acelui fragment de urmă papilară ce se presupune a fi creat de degetul mare de pe oglinda retrovizoare din interiorul autoturismului (de pe torpedo), al inculpatului.

Consideră că inculpatul nu ar fi greșit în acest mod, în sensul de a lăsa urme în autoturism în cel mai bun caz, ar fi folosit mănuși, motiv pentru care, acestea sunt elemente care creează serioase dubii în favoarea inculpatului.

Pentru această primă faptă, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri recurate și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatul în temeiul disp.art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" Cod procedură penală.

În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută în sarcina inculpatului, opinia sa este aceea că nu ne aflăm în fața unei fapte care să fie prevăzută de legea penală întrucât sunt martori care au fost audiați în cauză și care, au declarat că plăcile din gardul unității militare erau uzate, căzute pe jos, la momentul sosirii agentului de pază; paznicul unității militare permitea celor interesați să ia din plăci, motiv pentru care, nu poate fi calificată aceasta ca o intenție ilicită, scopul inculpatului fiind acela de a folosi plăcile, în gospodărie.

Apreciază că nu se dovedește că inculpatul ar fi săvârșit o acțiune de demontare a plăcilor pe care le-a urcat în căruță.

Solicită a se avea în vedere poziția procesuală a unității militare care prin restituirea plăcilor din acel gard, aceasta nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal, nemaiavând nici un fel de pretenții civile.

Pentru această faptă reținută în sarcina inculpatului, solicită în temeiul disp.art.11 pct.2 lit".a" raportat la art.10 lit."1", achitarea inculpatului ca efect al admiterii recursului.

De asemenea, solicită a se avea în vedere atitudinea cooperantă a inculpatului, conduita acestuia în cursul urmăririi penale și în fața celor două instanțe de fond și de apel, vârsta acestuia, împrejurarea că este căsătorit și are doi copii în întreținere.

Procurorul,având cuvântul, în raport de probatoriul administrat în cauză, apreciază că nu sunt incidente disp.art.3859pct.18 Cod procedură penală.

Consideră că din întreg materialul probator administrat în cauză, rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Susține oral rechizitoriul, expune pe scurt situația de fapt.

Consideră că urma papilară, aparținea inculpatului, urmă prelevată imediat după comiterea primei fapte.

Cu privire la cea de-a doua faptă reținută în sarcina inculpatului, apreciază că nu poate fi vorba despre principiul " res nulio" întrucât din adresa emisă de partea vătămată - nr.02450 din data de 29 aprilie 2009, rezultă că referitor la starea fizică a gardului la data de 20 martie 2008, acesta nu era dezafectat, doar în unele porțiuni fiind înlocuit cu sârmă ghimpată iar ulterior datei de 20 martie 2008, datorită faptul că în cazarma respectivă a început construcția unei noi baze militare, acesta a fost înlocuit.

Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțate de instanța de apel, pedeapsa rezultantă fiind corect individualizată, cu cheltuieli de judecată.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că nu a condus autoturismul niciodată, el are doar căruță cu cale.

De asemenea, precizează că nu a apucat să ia plăcile de la gardul unității militare pentru că imediat a venit poliție comunei.

Instanța ia cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr. 635/20.05.2009, Judecătoria Constanțaa hotărât:

"În baza art. 208 alin. 1, 4 - 209 alin. 1 lit. e, g, i Cod penal condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 20 alin. 1 rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicare art. 37 lit. a Cod penal condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma tentativei.

În baza art. 85 Cod penal dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicată prin sentința penală 367/23.12.2004 a Judecătoriei Babadag rămasă definitivă la data de 14.02.2005.

În baza art. 36 alin. 1, art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal dispune contopirea pedepselor aplicate prin prezenta cu pedeapsa de 3 (trei) ani

închisoare aplicată prin sentința penală 367/23.12.2004 a Judecătoriei Babadag, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 83 alin.1 Cod penal, revocă suspendarea condiționată a pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 405/04.10.2005 a Tribunalului Constanța, care va fi executată în întregime alături de pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.

În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.

Scade din pedeapsa aplicată perioada 16.06.2004 - 14.07.2004.

Respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă.

Ia act că partea vătămată UM 02450 nu s-a constituit parte civilă."

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

1. La data de 01.06.2004, partea vătămată a sesizat Poliția Orașului cu privire la faptul că, în noaptea de 31.05/01.06.2004, persoane necunoscute i-au sustras autovehiculul marca 1310, cu număr de înmatriculare -, în timp ce era parcat pe- din.

În cursul zilei de 01.06.2004, autoturismul a fost găsit abandonat pe DJ 228 ( - ).

Cu ocazia cercetării la fața locului, cu prilejul cercetării autoturismului, s-a constatat că nu prezenta urme de avarii la exterior ori semne de forțare la nivelul încuietorilor de la uși. În habitaclu s-a remarcat prezența unor urme de noroi uscat pe preșuri, pe tapițeria portierelor, torpedou și banchete. În interiorul torpedoului a fost găsită oglinda retrovizoare interioară centrală, ruptă din locul său normal.

Totodată, de pe oglinda retrovizoare a fost prelevat un fragment de urmă papilară ce a fost ridicat pe folie transparentă.

In urma verificărilor efectuate in sistemul, urma papilară s-a dovedit a fi fost creată de inculpatul (adresa nr. -/16.11.2007 a IPJ C - Serviciul Criminalistic).

În cauză a fost întocmit Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 58677/19.05.2008, de specialiștii Serviciului Criminalistic al IPJ C, prin care s-a concluzionat, că urma papilară de pe oglinda retrovizoare interioară a fost creată de degetul mare de la mâna dreapta a inculpatului.

Autoturismul a fost restituit părții vătămate, care a precizat că din interior lipsesc o pereche de papuci din piele precum si două preșuri din.

2. În ziua de 20.03.2008, pe la orele 11.00, lucrătorii Poliției Comunitare au fost sesizați cu privire la faptul că un atelaj a intrat în pădurea ce duce spre UM 02450.

La fața locului s-au deplasat un agent de poliție și trei polițiști comunitari, care i-au surprins pe inculpatul si pe în timp ce încărcau în căruța plăci de beton provenind din gardul unității militare.

Cei doi au reușit să pună în atelaj 5 plăci, altele două fiind găsite de polițiști încă jos, lângă căruță.

Plăcile pe care învinuiții au încercat a le sustragă făceau parte din gardul unității militare, care la data de 20.03.2008 nu era dezafectat, potrivit adresei din 29.04.2009 a UM 02450.

Plăcile din beton au fost predate reprezentanților unității militare, pe bază de proces verbal.

Prin decizia penală nr. 408/13.10.2009, Tribunalul Constanțaa hotărât:

"În baza art.379 pct.2 lit.a Cpp, admite apelul declarat de apelantul inculpat împotriva sentinței penale nr.635/20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-.

Desființează sentința penală apelată și, rejudecând, dispune:

Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin1,4-209 alin.1 lit.e,g,i Cp de la 3 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art.74 alin.2 și art.76 alin.1 lit.c Cp.

Reduce cuantumul pedepsei aplicate aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat prevăzută de art.20 Cp rap.la art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a Cp, de la 1 an și 6 luni închisoare la 1 an închisoare, cu aplicarea art.74 alin.2 și art.76 alin.1 lit.d Cp.

În baza art. 36 alin.1, art.33 lit.a și art.34 lit.b Cp, contopește pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin prezenta decizie cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.367/23.12.2004 a Judecătoriei Babadag în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art.83 Cp, revocă suspendarea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.405/04.10.2005 a Tribunalului Constanța și dispune executarea acesteia alăturat pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin prezenta decizie.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cp, contopește pedepsele rezultante de 3 ani închisoare și 4 ani închisoare aplicate prin prezenta decizie în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile privind executarea pedepsei rezultante de 6 ani închisoare, precum și celelalte dispoziții contrare deciziei de față.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate."

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele:

Din probatoriul administrat în cauză, tribunalul a constatat că, într-adevăr, faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu vinovăție, sub forma intenției directe, ceea ce justifică o soluție de condamnare a inculpatului, potrivit art.345 alin.2 Cod de procedură penală.

Cu toate acestea, deși nu poate primi criticile care vizează fondul soluției de condamnare, tribunalul apreciază că pedepsele aplicate sunt necorespunzător dozate, față de situația particulară a inculpatului, cunoscut ca unic întreținător al familiei, ai cărei membrii se confruntă cu o stare de sănătate precară și având un copil minor în întreținere.

De asemenea, în evaluarea pedepselor trebuie avute în vedere și acele împrejurări legate de pericolul social al faptelor, decurgând din natura bunurilor sustrase și cuantumul prejudiciului produs, în situația dedusă judecății autoturismul sustras fiind abandonat și restituit părții vătămate, iar plăcile din beton prezentând o valoare pecuniară redusă, datorită gradului avansat de uzură.

Totodată, apelul inculpatului este întemeiat și în raport de faptul că operațiunile de anulare, respectiv de revocare a beneficiului suspendărilor condiționate nu au avut în vedere data comiterii faptelor, ceea ce influențează în mod direct și pedeapsa rezultantă pe care inculpatul urmează aoe xecuta.

Din acest punct de vedere, s-a constata că prin efectul anulării suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.367/2004 a Judecătoriei Babadag se impunea contopirea acestei pedepsei numai cu pedeapsa aplicată pentru săvârșirea faptei din 31.05/01.06.2004, ca urmare a situației concursului de infracțiuni, cea de a doua faptă din 20.03.2008 fiind comisă după rămânerea definitivă a sentinței penale nr.357/2004 a Judecătoriei Babadag și înăuntrul termenului de încercare al pedepsei stabilite prin sentința penală nr.405/2005 a Tribunalului Constanța.

Cu privire la cea de a doua faptă, săvârșită în termenul de încercare al pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.405/04.10.2005 a Tribunalului Constanta, definitivă prin neapelare, în mod corect s-a dispus revocarea beneficiului suspendării, însă executarea pedepsei aplicate nu se impunea în raport de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, ci numai în raport de pedeapsa aplicată pentru fapta săvârșită la data de 20.03.2008, în condițiile în care fapta din 31.05./01.06.2004 nu a fost comisă înăuntrul termenului de încercare.

Tribunalul a redus cuantumul pedepsei aplicate aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat prevăzută de art.20 Cp rap.la art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, de la 1 an și 6 luni închisoare la 1 an închisoare, cu aplicarea art.74 alin.2 și art.76 alin.1 lit.d Cod penal.

În baza art.36 alin.1, art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, a contopit pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin prezenta decizie cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.367/23.12.2004 a Judecătoriei Babadag în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.405/04.10.2005 a Tribunalului Constanța și va dispune executarea acesteia alăturat pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin prezenta decizie.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele rezultante de 3 ani închisoare și 4 ani închisoare aplicate prin prezenta decizie în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul.

În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul a că atât pentru prima faptă cât și pentru cea de-a doua, în mod greșit a fost condamnat pentru săvârșirea acestora.

Cu privire la prima faptă, cea din data de 01.06.2004, s-a precizat că se reține de către cele două instanțe că inculpatul a sustras un autoturism, dar singura probă care-l incriminează în acest sens, este prelevarea acelui fragment de urmă papilară ce se presupune a fi creat de degetul mare de pe oglinda retrovizoare din interiorul autoturismului (de pe torpedo), al inculpatului.

Pentru această primă faptă, s-a solicitat admiterea recursului, casarea celor două hotărâri recurate și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatul în temeiul disp.art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" Cod procedură penală.

În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută în sarcina inculpatului, s-a solicitat achitarea în temeiul disp.art.11 pct.2 lit".a" raportat la art.10 lit."1" proc.pen. susținându-se că nu ne aflăm în fața unei fapte care să fie prevăzută de legea penală întrucât sunt martori care au fost audiați în cauză și care, au declarat că plăcile din gardul unității militare erau uzate, căzute pe jos, la momentul sosirii agentului de pază; paznicul unității militare permitea celor interesați să ia din plăci, motiv pentru care, nu poate fi calificată aceasta ca o intenție ilicită, scopul inculpatului fiind acela de a folosi plăcile, în gospodărie, apreciindu-se că nu s-a dovedit că inculpatul ar fi săvârșit o acțiune de demontare a plăcilor pe care le-a urcat în căruță iar unitătea militară nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal ( nu a solicitat restituirea plăcilor ), nemaiavând nici un fel de pretenții civile.

De asemenea, s-a solicită a se avea în vedere atitudinea cooperantă a inculpatului, conduita acestuia în cursul urmăririi penale și în fața celor două instanțe de fond și de apel, vârsta acestuia, împrejurarea că este căsătorit și are doi copii în întreținere.

La termenul de judecată din data de 28.02.2010 inculpatul a precizat că nu dorește să dea declarație în recurs.

În recurs, inculpatul a depus la dosar o caracterizare efectuată inculpatului de către numitul, consilier local al Consiliului Local al Comunei ( 15 ).

Examinând hotărârile recurate în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat de către inculpatul este fondat doar în ceea ce privește al doilea motiv de recurs, pentru următoarele:

În ceea ce privește prima faptă, cea din data de 01.06.2004, Curtea constată că prezența urmelor papilare în interiorul autoturismului sustras infirmă cele susținute de către inculpat, fie și în condițiile în care în afara acestei amprente nu au fost descoperite altele asemănătoare, inculpatul necunoscând-o pe partea vătămată, pentru a putea susține că s-ar fi aflat întâmplător în autoturism.

Curtea constată că aceste urme papilare au fost ridicate și păstrate în condiții corespunzătoare, neexistând nici o suspiciune cu privire la modul în care organele de cercetare penală le-au identificat, ridicat, păstrat și analizat ( raportul de constatare tehnico-științifică nr. 58677/19.05.2008- 42-47 ).

Inculpatul a susținut că fapta de care este învinuit ar fi una cu autor necunoscut, însă Curtea constată că cercetarea locului faptei și prelevarea urmelor digitale s-a realizat la data de 01.06.2004, dată care coincide cu data sesizării organelor de poliție, chiar dacă analizarea urmelor, din punct de vedere criminalistic, a avut loc mult mai târziu, adică la datele de 23.11.2007 și 23.05.2008 (filele 40-48 ).

Având în vedere natura și specificul săvârșirii unui asemenea gen de fapte, Curtea apreciază că lipsa altor urme papilare în interiorul autoturismului se poate datora altor factori, cum sunt fixarea lor pe suprafețe improprii exploatării criminalistice, ștergerea lor ulterior fixării inițiale ori folosirea, parțială, de către autor, pe parcursul activității infracționale, a unor instrumente de protecție palmară.

Cu privire la această faptă, Curtea constată însă că se impune reținerea aplicării dispozițiilor art.13 cod penal în raport de infracțiunea prev. de art.208 alin. 1 și 4 - 209 alin.1 lit.e, g, i cod penal.

În ceea ce privește cea de a doua faptă reținută în sarcina inculpatului, Curtea reține că în cauză nu au fost administrate mijloace de probă din care să reiasă, fără putință de tăgadă, că inculpatul ar fi desprins acele plăci din zidul împrejmuitor al unității militare; de altfel, chiar în actul de sesizare al instanței nu se reține acest aspect, ci doar faptul că inculpatul ar fi încărcat în căruța învinuitului "plăci de beton provenind din gardul unității militare".

Acest aspect reiese și din procesul verbal de depistare, în care s-a consemnat că inculpatul și învinuitul "încărcau într-un atelaj

hipo mai multe plăci din beton care erau descompletate din gardul unității 02450 căruță aveau 5 plăci din beton iar lângă căruță mai aveau 2 plăci" ( 26 ).

Curtea constată că infracțiunea de furt este o infracțiune contra patrimoniului, și în consecință obiectul material al acestei infracțiuni, respectiv bunul sustras, trebuie să aibă o valoare patrimonială; în lipsa unei valori patrimoniale a bunului sustras, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt.

Față de circumstanțele cauzei, respectiv faptul că inculpatul a pus în căruță 5 plăci de beton pe care le găsise aruncate lângă zidul unității militare 02450 MK ( neexistând probe din care să reiasă că inculpatul le-ar fi demontat din zidul unității militare ), faptul că acestea erau deteriorate, Curtea apreciază că acestea nu prezintă valoare patrimonială; în acest sens, Curtea mai reține că partea vătămată UM 02450 MK nu s-a constituit parte civilă în cauză; față de aceste aspecte, Curtea apreciază că nu se impune analiza motivului de recurs cu privire la nereținerea prevederilor art. 18/1 penal.

Prin urmare, Curtea apreciază că recursul inculpatului este fondat sub acest aspect, impunându-se în baza art.385 ind.15 alin.1 pct.2 lit. d cod procedură penală admiterea recursul formulat de recurentul inculpat, casarea sentinței penale nr.635/20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și deciziei penale nr. 408/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în același dosar.

În consecință, Curtea va casa sentința penală nr. 635/20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și decizia penală nr.408/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în același dosar și rejudecând va dispune:

Reținerea aplicarea dispozițiilor art.13 cod penal în raport de infracțiunea prev. de art.208 alin. 1 și 4 - 209 alin.1 lit.e, g, i cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit.a cod procedură penală în ref. la art.10 lit.d cod procedură penală, Curtea va achita pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a cod penal cu aplic. art.37 lit. a cod penal.

Curtea va înlătură revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 405/ 04.10.2005 a Tribunalului Constanța, având în vedere că această revocare a suspendării condiționate era determinată doar de reținerea săvârșirii infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a cod penal, doar această faptă fiind săvârșită în interiorul temenului de încercare; infracțiunea prev. de art.208 alin. 1 și 4 - 209 alin.1 lit.e, g, i cod penal a fost săvârșită la data de 01.06.2004, înainte de a începe să curgă termenul de încercare de 6 ani potrivit sentinței penale nr. 405/04.10.2005 a Tribunalului Constanța.

Ca urmare, Curtea constată că inculpatul va rămâne să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, astfel cum a fost stabilită de către instanța de apel, după contopirea pedepsei de 2 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin. 1 și 4 - 209 alin.1 lit.e, g, i cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. c pen. cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 367/23.12.2004 a Judecătoriei Babadag.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, Curtea apreciază că scopul pedepsei prev. de art. 52.pen. poate fi atins și fără executarea pedepsei, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptelor, faptul că față de ambele infracțiuni săvârșite în concurs inculpatul este infractor primar, precum și circumstanțele personale ale inculpatului ( căsătorit, cu doi copii minori, și caracterizarea bună efectuată de către un consilier local al comunei al cărui cetățean este).

În consecință, Curtea constată că sunt îndeplinite cerințele art.86/1 alin.1,2 pen. și va dispune suspendarea sub supraveghere pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată inculpatului.

În baza art.71 al.5 pen. Curtea va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 86/2 pen. se va stabili un termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86/3 alin. 1.pen. Curtea va obliga pe inculpat să respecte pe durata termenului de încercare următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța

-să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informații de natură putea fi controlate mijloacele lui de existență;

Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 /4 pen.

Curtea va menține celelalte dispoziții ale deciziei care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.192 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în recurs vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul parțial avocat oficiu, în cuantum de 60 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocatului -.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385 ind.15 alin.1 pct.2 lit. d cod procedură penală,

Admite recursul formulat de recurentul inculpat - domiciliat în localitatea,-, județul C, împotriva deciziei penale nr.408 din data de 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.635 din data de 20 mai 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-.

Casează sentința penală nr.635/20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și decizia penală nr.408/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în același dosar.

Casează sentința penală nr.635/20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și decizia penală nr.408/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în același dosar și rejudecând dispune:

Reține aplicarea dispozițiilor art.13 cod penal în raport de infracțiunea prevăzută de art.208 alin.1 și 4 - 209 alin.1 lit."e, g, i" Cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit."a" cod procedură penală în referire la art.10 lit."d" Cod procedură penală,

Achită pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.20 raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit."a" Cod penal cu aplic. art.37 lit."a" Cod penal.

Înlătură revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.405/04.10.2005 a Tribunalului Constanța.

În baza art.86/1 alin.1,2 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată inculpatului.

În baza art.71 al.5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 86/2 pen. stabilește un termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal, obligă pe inculpat să respecte pe durata termenului de încercare următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură putea fi controlate mijloacele lui de existență;

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 /4 Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.192 alin.3 cod procedură penală,

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial avocat oficiu, în cuantum de 60 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocat -.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - -

Grefier,

Jud.fond -

Jud.apel -;

Red. și tehnored.dec.Jud./ 2 ex.

Data: 16.02.2010

Președinte:Eleni Cristina Marcu
Judecători:Eleni Cristina Marcu, Viorica Lungu, Dan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 52/2010. Curtea de Apel Constanta