Furtul (art.208 cod penal). Decizia 641/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE nr.641/
Ședința publică din 27 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--, judecător
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui G și, născut la 15.11.1982 în localitatea -, jud. G, CNP--, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr. 89/A din 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată potrivit art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, răspuns recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar, lipsă fiind intimatul parte vătămată G.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a încuviințat apărătorului ales să ia legătura cu recurentul inculpat.
Avocat și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat depune la dosarul cauzei un memoriu din partea inculpatului și având cuvântul solicită admiterea recursului potrivit disp. art.385/9 pct.14 Cod procedură penală, vizând cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, casarea deciziei penale nr. 89/A din 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond reducerea pedepsei aplicate inculpatului sub minimum prevăzut de lege, solicitând insatnței să rețină circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și circumstanțele personale ale inculpatului.
În motivare arată că inculpatul a fost determinat să săvârșească această faptă de către o altă persoană, iar instanța de fond în mod greșit reinut că inculpatul nu a depus toate diligențele pentru a identificată acea persoană, inculpatul a dat toate datele poentru a fi identificată această persoană, acest lucru rezultând din declarațiile de urmărire penală.
Precizează că organele de urmărire penală nu a făcut acest lucru și în mod greșit s-a reținutz de către instanță o rea credință din partea inculpatului.
Totodată arată că inculpatul recunoscut fapta, apreciind că pedeapsa aplicatăî este mult prea mare și solicită reducerea acesteia sub minimul special prevăzut de lege prin reținerea de circumstanțe atenuante prevăzut de art.74 Cod penal, iar în situațiua în care instanța nu împărtășește aceste susțineri solicită ca pedeapsa să rămână la minul de 3 ani.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei penale nr. 89/A din 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciază că instanța a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei, având în vedere fapta săvârșită de furt precum și prejudicul cauzat care este de stul de mare
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală arată că achiesează la concluziile apărătorului ales și lasă la aprecierea instanței cu privire la modul de soluționare al recursului, regretă fapta.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.142 din 11 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Râmnicu -V în dosarul nr-, în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,g,i Cod pen.;
Inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 15.11.1982, în loc. Adunații -, jud. G, CNP -, de cetățenie română, muncitor, domiciliat în B, sector 4, Al. nr.1, -2,.1,.1,.6 și fără forme legale în B, sector 3,-, -.B,.17, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibasi, a fost condamnat la 5 (cinci) ani închisoare.
S-au aplicat inculpatului disp. art. 57,71 Cod pen. rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II- și b Cod pen.
În baza art. 88 Cod pen. s-a dedus din durata pedepsei perioada reținerii și arestării preventive, de la 18.10.2008, la zi.
În baza art. 350 Cod pr. pen. rap. la art. 160 ind. b alin. 3 Cod pr. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 14 și urm. 346 Cod pr. pen, art. 998, 999 Cod civ. s-a constatat că inculpatul a achiesat în totalitate la pretențiile civile ale părții civile G, domiciliat în Rm. V, str. - -, nr. 3222, -. A,. 2, jud. V, astfel că s-a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 58.500 lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri.
În baza art. 191 Cod pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În dimineața zilei de 23.08.2008, inculpatul s-a întâlnit în B cu o persoană pe care o cunoștea de cca. 8 ani de zile, sub numele de "", care i-a propus ca în noaptea de 23/24.08.2008 să comită o spargere, fără preciza însă locul, propunere cu care inculpatul a fost de acord.
În realizarea hotărârii infracționale, în seara zilei de 23.08.2008, în jurul orelor 22.00, cei doi s-au întâlnit și s-au deplasat în Râmnicu - V cu un autoturism marca Mercedes, condus de "".
Ajungând la destinație, au parcat autoturismul pe str. - - și au luat din portbagaj o și o șurubelniță pentru a forța fereastra prin care urmau să pătrundă în apartament.
În continuare, s-au deplasat la - iar "" s-a urcat pe spatele inculpatului cu picioarele și a forțat cu șurubelnița sistemul de închidere al unei ferestre de la apartamentul părții vătămate G.
După ce a pătruns în locuința părții vătămate, "" l-a ajutat și pe inculpat să intre, prin același loc și împreună s-au deplasat într-o altă încăpere.
S-a stabilit că numitul "" avea informații clare despre locul în care partea vătămată își păstra lucrurile de valoare, întrucât imediat au înlăturat un tablou situat pe colțul unui perete și cu ajutorul levierului și șurubelniței au dislocat din perete un seif încastrat sub acel tablou.
La scurt timp au părăsit apartamentul prin același loc și împreună au plecat cu autoturismul din Râmnicu - În apropierea mun. Pitești au oprit autoturismul și au forțat casa de bani cu ajutorul unui până aceasta a cedat.
În interiorul casei de bani se aflau sume de bani în valută, respectiv 8500 lire sterline și 1500 Euro și bijuterii din aur ( în greutate de 15 ) și de ( de cca 800 ), precum și mai multe înscrisuri.
Cu această ocazie inculpatul a primit de la numitul "" sumele de 2440 lire sterline și 200 Euro, după care s-au deplasat în B unde s-au despărțit, urmând ca a doua zi să se întâlnească din nou pentru a împărți restul de bani și bijuteriile.
Pe parcursul cercetărilor, de pe pervazul ferestrei forțate a prelevată o urmă papilară care a fost creată de inculpatul, prin impresiunea degetului inelar de la mâna sa dreaptă.
Prejudiciul cauzat părții vătămate și nerecuperat până în prezent a fost evaluat ( la cursul zilei) la suma totală de 45.469 lei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 58.000 lei, plus 500 lei reprezentând contravaloarea distrugerilor și deteriorărilor cauzate prin comiterea prin efracție a infracțiunii de furt.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal, respectiv limitele speciale prevăzute de lege, împrejurările de săvârșire a faptei, conținutul concret al acesteia, întinderea prejudiciului cauzate, care nu a fost recuperat nici măcar parțial ( inculpatul fiind totodată de acord cu acoperirea acestuia, achiesând în totalitatea la pretențiile părții civile), situația antecedentelor penale, datele privitoare la persoana inculpatului, situația materială, familială și socială a acestuia, conduita procesuală.
Apreciind că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpatului, instanța de fond a dispus executarea acesteia într-un loc de detenție, aplicând acestuia disp. art. 57, 71 rap. la art. 64-lit. teza a II-a și b
Cod PenalConstatând că motivele avute în vedere cu ocazia luării (prin încheierea Judecătoriei Râmnicu - V nr. 68/CC/18.10.2008, mandat de arestare preventivă nr. 4/U/18.10.2008) și a prelungirii și menținerii constante a măsurii arestării preventive, nu s-au schimbat, instanța de fond a menținut măsura preventivă, în conformitate cu disp. art. 350 rap la art. 160b
C.P.P.Totodată, potrivit art. 88.Cod Penal, instanța de fond a dedus din durata pedepsei perioada reținerii și arestării preventive de la 18.10.2008, la zi.
Sub aspectul laturii civile, constatând că inculpatul a achiesat în totalitate la pretențiile civile ale părții vătămate G, având în vedere și principiul disponibilității acțiunii civile, instanța de fond a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 58.500 lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri.
În ceea ce privește aplicarea disp. art. 118.Cod Penal instanța de fond a apreciat că în speță nu poate fi dispusă măsura de siguranță a confiscării speciale a bunurilor folosite la comiterea infracțiunii întrucât din datele de la dosar se degajă prezumția că acestea aparțin altei persoane decât inculpatul, respectiv celuilalt participant, "", în privința căruia nu se cunosc date de identificare, astfel că măsura este lipsită atât de suport legal cât și de finalitate ( nefiind susceptibilă de a putea fi pusă în aplicare).
Aceste bunuri, a statuat instanța de fond, vor putea fi confiscate ulterior, în condiții legale, de la celălalt autor, "", în cadrul unui alt proces penal, având ca obiect tragerea la răspundere penală a acestuia.
Împotriva sentinței penale menționate, a declarat apel inculpatul pe care o critică pe penală sub aspectul netemeiniciei.
Acesta, prin avocat, solicită să se aibă în vedere că la instanța de fond inculpatul produs probe în circumstanțiere, a colaborat cu organele de urmărire penală și a recunoscut fapta, iar în ceea ce privește circumstanțele reale nu s-a depășit, în nici un caz, pericolul social la infracțiunii de furt.
În concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale în sensul reducerii pedepsei, cu reținerea circumstanțelor atenuante, în principal art.76 lit.c Cod penal.
Susține că o pedeapsă excesivă nu poate să-și atingă scopul, nu s-ar mai asigura rolul educat și nici scopul preventiv.
Sub aspectul laturii civile arată că a achiesat în totalitate la pretențiile părții vătămate și în momentul când va fi liberat inculpatul va achita acest prejudiciul.
Prin decizia penală nr.89/A din 27 mai 2009, Tribunalul Vâlceaa admis apelul formulat de apelantul-inculpat, a dispus reducerea pedepsei de 5 ani închisoare, aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.208,209 lit.a,g,i Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare.
A menținut restul dispozițiilor sentinței penale.
A menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
A dedus în continuare starea de arest preventiv a inculpatului până la zi.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că potrivit art. 72 alin. 1. pen. "La stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală".
Ori în speță, cu ocazia individualizării pedepsei instanța de fond nu a avut în vedere criteriile prevăzute de textul de lege menționat mai sus.
Astfel, instanța de fond nu a avut declarația martorului care a declarat că înainte de săvârșirea infracțiunii inculpatul a lucrat într-un atelier de tâmplărie și avea un comportament cuviincios, îndeplinind și atribuțiile de serviciu. Familia inculpatului a trecut prin momente foarte grele în sensul că tatăl acestuia decedase cu câteva luni în urmă și mama acestuia este grav bolnavă / 38 dosar).
De asemenea, nu s-a avut în vedere caracterizarea depusă de unitatea la acre a lucrat inculpatul, respectiv, că inculpatul nu a lipsit de la serviciu, că și-a achitat în mod exemplar îndatoririle de serviciu și a fost recompensat financiar, 39 dosar fond.
Nu s-a avut în vedere că inculpatul a recunoscu fapta comisă și a regretat această faptă, a fost de acord cu plata integrală a despăgubirilor civile, așa cum partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauza penală.
Scopul pedepsei, conform art. 52. pen. este acela de reeducare a infractorului în vederea reintegrării acestuia în societate.
Deci, pedeapsa aplicată trebuie să aibă un scop preventiv, educativ și coercitiv.
O pedeapsă prea aspră nu este de natură a reeduca pe infractor în scopul respectării valorilor arătate de art. 1 alin. 2. pr. pen. ci mai de grabă, scopul acesteia este acela a pedepsi pe inculpat astfel încât, apare ca o măsură excesivă față necesitatea realizării prevenției speciale, respectiv, împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni de către cel condamnat.
În condițiile pedeapsa aplicată este închisoarea ce se execută în regim de detenție, pedeapsa aplicată se situează peste limita minimă legală, inculpatul nu este recidivist, are o situație familiară foarte grea, având pe tatăl său decedat și mama acestuia fiind grav bolnavă, este pe deplin justificată admiterea cererii de apel, conform art. 379 pct. 2 lit. a pr. pen. desființarea în parte a sentinței apelate și pe cale de consecință, reducerea pedepsei aplicate de la 5 ani la 3 ani și 6 luni închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenție.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul, care a criticat-o pentru netemeinicie, solicitând efectuarea unei noi individualizări judiciare a pedepsei în sensul reținerii circumstanțelor atenuante prev.de art.74 Cod penal și reducerii pedepsei sub minimul său special.
În subsidiar, se solicită orientarea pedepsei spre minimul său special și anume reducerea pedepsei aplicate la 3 ani închisoare.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma criticilor invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 Cod procedură penală, curtea surprinde caracterul nefondat al recursului în raport de argumentația următoare:
Este necontestată împrejurarea că în noaptea de 23.08.2008, împreună cu o altă persoană neidentificată, prin efracție și escaladare, inculpatul a sustras din apartamentul părții vătămate G, din Râmnicu- V, o casă de bani conținând sume în valută și bijuterii, cauzând un prejudiciu de 45.469 ei, nerecuperat.
În legătură cu individualizarea judiciară a pedepsei contestată de inculpat, curtea observă co pedeapsa la care inculpatul a fost condamnat reflectă pericolul social al faptei, periculozitatea inculpatului.
În speță, pericolul social concret al infracțiunii este deosebit de ridicat prin prisma împrejurării în care aceasta a fost comisă, cu consecința unei valori mari a prejudiciului cauzat.
Nu trebuie ignorată nici împrejurarea că inculpatul a săvârșit infracțiunea împreună cu o persoană al cărui nume inculpatul nu-l divulgă, dar și faptul că prejudiciul nu a fost acoperit.
În altă ordine de idei, curtea notează că instanțele de fond au valorificat la maxim criteriile prevăzute de art.72 Cod penal în individualizarea judiciară a pedepsei dându-le eficiența cuvenită.
Reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante ar echivala cu o reducere exagerată a pedepsei, fiind lipsită de fundament și în dezacord cu dispozițiile art.72 Cod penal și neadecvată nici situației de fapt și nici scopului urmărit de legea penală.
Așadar, individualizarea judiciară a pedepsei corespunde exigențelor dispozițiilor art.72 Cod penal, fiind în acord cu dispozițiile art.52 Cod penal.
Prin urmare, motivul de recurs care dă contur dispozițiilor art.385/9 pct.14 Cod procedură penală este neîntemeiat.
În fine, în raport de argumentația ce precede, în baza art.385/15 pct.-1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins, ca nefondat, recursul inculpatului.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 15 noiembrie 1982, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale numărul 89/A din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent să plătească 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul parțial al avocatului din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
G - dr.- - -
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./17.11.2009
Jud.fond:.
Jud.apel.:
.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu, Raluca
