Furtul (art.208 cod penal). Decizia 70/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 70
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 04.06.1985, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr. 242 din 06.08.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 527 din 11.06.2009 pronunțată de Judecătoria Buzău, prin care în baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. g și i alin. 2 lit. b Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a, art. 74 lit. c și art. 80 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat, săvârșită în dauna părților vătămate G și, în data de 16/17.04.2009.
În baza art. 61 alin. 1 Cod penal s-a menținut liberarea condiționată pentru restul de 548 zile închisoare neexecutat, din pedeapsa de 4 ani 9 luni și 24 zile închisoare aplicată inculpatului prin sentința nr. 2254 din 08.11.2005 a Judecătoriei Buzău.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II a lit. b Cod penal.
De asemenea, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului și a fost computată din pedeapsa aplicată perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv începând cu data de 27.04.2009, la zi.
S-a luat act că prejudiciul a fost recuperat în totalitate prin restituire și că părțile vătămate și cumpărătorul de bună credință nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 118 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 70 lei.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 550 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat din oficiu de avocat în substituire avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 7062, fila 30 dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței și în temeiul disp. art. 172 alin. 7 Cod procedură penală avocat a luat legătura cu recurentul inculpat.
Avocat pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și în temeiul disp. art. 385/13 Cod procedură penală acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică în latură penală hotărârile pronunțate apreciind că pedeapsa aplicată de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat este mult prea mare, având în vedere circumstanțele reale și personale; că acesta a recunoscut și regretat fapta, iar prejudiciul a fost recuperat integral.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și pe fond redozarea pedepsei în sensul micșorării acesteia.
Ministerul Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârilor pronunțate ca fiind temeinice și legale, având în vedere că pedeapsa a fost bine dozată în raport de disp. art. 72 Cod penal, față de fapta comisă, modalitatea de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind în recidivă postcondamnatorie.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, recunoaște săvârșirea faptei, arătând că este un stare de arest preventiv de circa 10 luni și că dorește reducerea pedepsei, întrucât are în întreținere o mamă bolnavă.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin decizia penală nr. 242 din 05.11.2009 a Tribunalului Buzăua fost respins apelul declarat de inculpatul, ca nefondat, menținută măsura arestării preventive și dedusă din pedeapsă reținerea și arestul preventiv începând cu 27.04.2009, la zi.
De asemenea a fost obligat apelantul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța decizia respectivă instanța de apel a reținut următoare situație:
Inculpatul în noaptea de 16/17.04.2009, prin escaladare și efracție, a pătruns în locuința părților vătămate G și, de unde a sustras două telefoane mobile marca Nokia 1112 și 6220i, o genată de damă, în care se afla cartea de identitate a părții vătămate, cauzând un prejudiciu de 1.000 lei, recuperat integral prin restituire.
Audiate în cauză, părțile vătămate G și au precizat că nu au pretenții civile împotriva inculpatului.
Audiat în cauză, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei pentru care este trimis în judecată și a descris pe scurt modalitatea producerii acesteia în sensul că se plimba noaptea pe Bulevardul - și a văzut la parterul unui bloc un geam deschis. A pătruns prin forțarea ferestrei în apartament, a intrat în bucătărie și sufrageria și a sustras două telefoane mobile și o genată de damă, pe care ulterior a pus-o într-un de gunoi.
In motivarea scrisă, dezvoltată oral, inculpatul a susținut că instanța fondului, deși a reținut corect că beneficiază de existența unor împrejurări și stări pe care le- convertit în circumstanțe atenuante; făcând aplicarea art. 76 lit. Cod penal, în condițiile art. 80 din același cod nu a făcut și efectul impus de dispozițiile art. 76 Cod penal În acest context pedeapsa ce i s- aplicat - 3 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție - este o pedeapsă dozată peste și nu sub minimul special prevăzut pentru săvârșirea infracțiunii pe care o recunoaște, fiind excesivă.
Tribunalul a constatat în mod justificat, pe baza mijloacelor de probă administrate, interpretate riguros și obiectiv, instanța fondului a reținut că inculpatul, arestat preventiv în condițiile și cu respectarea dispozițiilor legale, referitoare la arestarea, prelungirea și menținerea acestei stări, în noaptea de 16/17.04.2009, în timp ce proprietarii apartamentului situat in str. -. 21. D, parter, dormeau, a pătruns în casa acestora și a furat bunurile apreciate la 1.000 lei.
Fapta inculpatului a fost corect încadrată în dispozițiile art. 208 alin.1 - 209 alin. 1 lit. g și i, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal ce incriminează și pedepsește infracțiunea de furt calificat comisă noaptea prin escaladare, în condițiile stării de recidivă.
La individualizarea pedepsei de 3 ani si 6 luni închisoare ce a fost aplicată inculpatului, instanța fondului, tot justificat, printr- evaluare formală a dispozițiilor art. 72 Cod penal concluzionat că inculpatul, care a fost sincer, beneficiază de o împrejurare atenuantă in condițiile art. 74 lit. nu și de efectul acestei atenuări datorită condițiilor ce au calificat infracțiunea și a stării de recidivă în care se află potrivit dispozițiilor art. 37 lit. a Cod penal.
Atât raționamentul întemeiat pe dispozițiile art. 80 din Codul penal referitor la determinarea pedepsei cuvenite în condițiile concursului existent între cauzele de agravare și cauzele de atenuare, dar și aprecierea că pedeapsa cuvenită inculpatului se impune a fi stabilită în aproprierea minimului special și nu sub acest minim sunt urmarea acestei evaluări formale a pericolului social al inculpatului dar și al infracțiunii comise, făcută de instanța fondului care a concluzionat că sinceritatea inculpatului este una impusă de forța dovezilor cel incriminau, una indusă de această putere de contestat ce nu reclamă recunoașterea unei circumstanțe atenuante și incidența dispozițiilor art. 80 alin. 2 Cod penal. În condițiile în care determinarea pericolului social concret al inculpatului dar și al infracțiunii comise s-a făcut prin evaluarea faptei comise dar și prin persoana inculpatului pedeapsa cuvenită acesteia nu trebuie situată în apropierea minimului special ci cu mult peste acest minim cum corect ar fi trebuit să procedeze instanța fondului.
Prin recunoașterea unei circumstanțe atenuante unui inculpat cu multiple condamnări în acest gen de infracțiuni cel impun ca recidivist în condițiile art. 37 lit. a Cod penal, stare corect reținută, care în cadrul liberării condiționate cu deosebită tenacitate, în plină noapte, sfidând legea și efectele ei și făcând abstracție de posibilă prezență în casă a proprietarilor, instanța fondului a individualizat altfel decât obiectiv.
Motivele de apel negăsindu-se printre cazurile și împrejurările de natură să modifice situația de fapt, în care inculpatul s-a implicat săvârșind fapte pentru care este vinovat și nici încadrarea juridica și sub nici o formă cuantumul pedepsei aplicate în condițiile expuse, au fost înlăturate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, învederând că pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea mare în condițiile în care și-a recunoscut fapta săvârșită și a avut o atitudine sinceră în fața organelor judiciare, nesustrăgându-se nici urmăririi penale. A solicitat prin urmare reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Curtea, verificând hotărârile atacate conform art. 385/14 Cod procedură penală pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev. de art. 385/9 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat.
În acest sens, situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect reținute de prima instanță și de instanța de apel, după cum s-a arătat anterior, beneficiind de deplin suport probator în actele și lucrările dosarului, culminând cu declarațiile de recunoaștere a activității infracționale furnizate de inculpat.
Instanța a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului, motivul de recurs invocat de acesta și prev. de art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală nefiind incident în cauză, făcând o aplicație corectă a disp. art. 72 Cod penal, cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptei săvârșite, unul ridicat și prin prisma implicațiilor și complicațiilor care s-ar fi putut produce, a împrejurărilor concrete de săvârșire a acesteia, precum și a persoanei inculpatului cunoscut cu multiple antecedente penale care nu îl recomandă pentru un tratament sancționator mai blând, așa cum solicită acesta.
Față de cele astfel reținute, Curtea, în baza art. 385/15 alin. 1, pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul ca nefondat.
În baza art. 385/17 alin. 2 Cod procedură penală rap. la art. 383 alin. 2 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la data de 27.04.2009, la zi.
Având în vedere și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 04.06.1985, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr. 242 din 06.08.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 527 din 11.06.2009 pronunțată de Judecătoria Buzău.
din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 27.04.2009, la zi.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției, în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 22.01.2010.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Grefier,
4 ex/27.01.2010
Red. /Tehnored ET
nr- Judecătoria Buzău
nr- Tribunalul Buzău
G,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
