Furtul (art.208 cod penal). Decizia 907/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

Decizia nr.907

Ședința publică din data de 14 decembrie 2009,

PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu

JUDECĂTOR 2: Dan Andrei Enescu

JUDECĂTOR 3: Cristina

Grefier: -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 07 octombrie 1989, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.135/13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins ca tardiv apelul declarat de condamnat împotriva sentinței penale nr.203/30.07.2009 pronunțată de Judecătoria și a fost obligat apelantul la 230 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului P, în substituire pentru avocat (împuternicire avocațială nr.7537/2009, fila 15 dosar recurs).

Procedura de citare legal îndeplinire.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorului să ia legătura cu recurentul-inculpat.

Curtea, din oficiu pune în discuția părților tardivitatea declarării apelului.

Avocat susține că inculpatul a declarat recurs împotriva deciziei penale nr.135/2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița întrucât o consideră nelegală. Inculpatul nu a exercitat calea de atac a apelului în termenul legal întrucât a semnat de primirea sentinței dar nu a avut posibilitatea să o citească și să exercite calea de atac.

Față de susținerile inculpatului-recurent, declară că lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr.135/13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, apreciind că aceasta este legală și temeinică. În mod corect instanța de apel a reținut că apelul declarat de inculpat este tardiv întrucât hotărârea i s-a comunicat la data de 14 august 2009 iar apelul a fost declarat la 09.09.2009, deci tardiv.

Recurentul-inculpat având personal cuvântul susține că nu a cunoscut care îi sunt drepturile și că poate declara apel împotriva hotărârii de condamnare într-un anumit termen. I s-a spus să semneze de primire și atât, ulterior și-a dat seama că avea dreptul la apel.

Solicită repunerea în termenul de declarare a apelului și rejudecarea apelului.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:

Prin sentința penală nr.203 pronunțată de Judecătoria Găești la 30.07.2009 în dosarul nr-, în baza disp. art. 334 Cod proc. penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru săvârșirea cărora inculpatul, a fost trimis în judecată, reținându-se starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de disp. art.37 alin.1 lit. a Cod penal, pentru fiecare dintre fapte.

În baza disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal, inculpatul, fiul lui și, născut la 7 octombrie 1989, CNP -, deținut în Penitenciarul Mărgineni la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea la data de 3.12.2008 a infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate.

În baza disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal, inculpatul a fost condamnat la pedepse de câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, din 16.12.2008 în dauna părții vătămate, din 16.12.2008 în dauna părții vătămate -, din 16.12.2008 în dauna părții vătămate și pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită în dauna părții vătămate.

Același inculpat a mai fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea la 27.12.2008 a infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate.

Potrivit art. 865rap. la disp. art. 85 alin.1 Cod penal, a fost anulată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.92 pronunțată de Judecătoria Vaslui la 23.01.2009 în dosarul nr-.

A fost menținută anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.825 pronunțată de Judecătoria Vaslui la 30.05.2008 în dosarul nr-, dispusă prin sentința penală nr.92 pronunțată de către aceeași instanță la 23 ianuarie 2009 în dosarul nr-.

A fost menținută contopirea pedepselor aplicate inculpatului prin sentința penală nr.825 din 30.05.2008 și prin sentința penală nr.92 din 23.01.2009, ambele pronunțate de către Judecătoria Vaslui, operație în urma căreia a rezultat o pedeapsă de executat de 3 ani închisoare, dispusă prin sentința penală nr.92 pronunțată de Judecătoria Vaslui la 23.01.2009.

În baza disp. art. 37 lit. a și a disp. art. 39 alin.1 Cod penal, rap. la disp. art. 34 alin.1 lit. b Cod penal a fost contopită pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.203 pronunțată la 30.07.2009 în dosarul nr- de către Judecătoria Găești, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate, cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.92 pronunțată de către Judecătoria Vaslui în dosarul nr-, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Potrivit disp. art.37 lit. a și a disp. art. 39 alin.1 Cod penal, rap. la disp. art.34 alin.1 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele de câte 3 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.203 pronunțată de către Judecătoria Găești la 30.07.2009 în dosarul nr-, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în dauna părților vătămate, -, și, cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.92 pronunțată de către Judecătoria Vaslui la 23.01.2009 în dosarul nr-, stabilindu-se executarea de către inculpat a pedepselor celor mai grele, de câte 3 ani închisoare.

În conformitate cu disp. art. 33 lit. a și a disp. art. 34 alin.1 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin sentința penală nr.203, după reținerea stării de recidivă postcondamnatorie, stabilindu-se ca acesta să execute pe cea mai grea, de 3 ani închisoare și a unui spor de 3 luni, în final, inculpatul având de executat o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 3 luni închisoare.

În baza disp. art. 71 alin.1 și 2 Cod penal, i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de disp. art. 64 alin.1 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare până la terminarea executării pedepsei.

Potrivit disp. art.350 Cod proc. penală a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat, iar în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă de 3 ani și 3 luni închisoare durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 17.12.2008 la zi.

În baza disp. art. 346 Cod proc. penală, s-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit parte civilă, iar în conformitate cu disp. art. 191 alin.1 Cod proc. penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului desemnat acestuia din oficiu, de 400 lei, sumă care s-a dispus să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul din 29.01.2009 întocmit din dosarul nr.2466/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești, a fost trimis în judecată inculpatul, fiul lui și, născut la 7 octombrie 1989, CNP -, deținut în Penitenciarul Mărgineni, pentru săvârșirea a 4 infracțiuni de furt calificat, prevăzute de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal, la 3.12.2008 în dauna părții vătămate, la 16.12.2008 în dauna părților vătămate, - și, precum și pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, prev. de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. i Cod penal, în cursul lunii noiembrie în dauna părții vătămate și de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal, în cursul lunii decembrie în dauna părții vătămate.

Ca situație de fapt s-a stabilit că în noaptea de 3.12.2008 inculpatul a sărit gardul pătrunzând în interiorul unei anexe a imobilului proprietatea numitei, de unde a sustras mai multe bijuterii și un portofel în care se aflau mai multe carduri bancare (a doua zi bijuteriile fiind amanetate, iar ulterior ridicate și predate părții vătămate, cardurile fiind descoperite de către organul de poliție în imobilul abandonat în care inculpatul se ascunsese pe timpul nopții și predate de asemenea părții vătămate), fapta realizând elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal.

În noaptea de 16.12.2008, în același mod, inculpatul a sustras din imobilul aparținând părții vătămate (în condițiile în care fiul acesteia se afla în domiciliu), o geantă, un rucsac conținând rechizite școlare, mai multe haine, bijuterii din aur, mai multe pachete de țigări, două încărcătoare de telefon mobil și alte bunuri, fiind observat de către o persoană în momentul în care acesta se hotărâse să părăsească locuința și determinat astfel să sară pe geam și să fugă către parcul din apropiere, fapta realizând elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal.

Întrucât a observat un echipaj de poliție, inculpatul a abandonat bunurile sustrase, care au fost recuperate și predate părții vătămate care a declarat că nu se mai constituie parte civilă.

În aceeași noapte, după ce s-a asigurat că nu mai este urmărit, a sărit gardul și a pătruns în curtea părții vătămate - în care se ascunsese în timpul urmăririi, și ulterior în interiorul imobilului, sustrăgând din bucătărie o geantă în care se aflau documente personale, mai multe carduri bancare, bonuri de masă, medicamente și cheile de la autoturismul proprietarului, cu care a pătruns în autoturism, fiind observat însă de către martorul, care i-a alarmat pe vecini, fiind îndeplinite astfel elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal.

Bunurile au fost ascunse în parcul din G, iar partea vătămată - a declarat că nu se constituie parte civilă, motivat de faptul că și-a recuperat bijuteriile și cardurile bancare.

În aceeași noapte și în aceeași modalitate, inculpatul a sustras din imobilul aparținând părții vătămate două ceasuri și un telefon mobil, fiind surprins de către proprietară, dar reușind să scape, fapta realizând elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal.

În cursul lunii decembrie 2008, pe timp de noapte, inculpatul a sărit gardul proprietății părții vătămate, reușind să pătrundă în interiorul imobilului acestuia prin pod, de unde a sustras un telefon mobil, un ceas și un lanț cu un medalion, care au fost descoperite de către organele de poliție și predate celui păgubit, care nu s-a mai constituit parte civilă, fapta îndeplinind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.g și i Cod penal.

În cursul lunii noiembrie 2008 pătruns în imobilul aparținând părții vătămate, prin pod, sustrăgând în acest mod suma de 1.600 lei, două inele din aur și două telefoane mobile, bunuri care au fost predate celei păgubite, care nu s-a mai constituit parte civilă.

Instanța a apreciat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. i Cod penal și că, aceasta a fost săvârșită în concurs cu celelalte infracțiuni, situație prev. de disp. art. 33 lit. a Cod penal.

Judecătorul fondului a stabilit că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în faza de urmărire penală, declarațiile sale coroborându-se cu cele ale martorilor și ale părților vătămate.

În faza cercetării judecătorești au fost audiați inculpatul, care și-a menținut declarațiile date anterior și partea vătămată, precum și martorul, în același timp dându-se citire declarației martorului, potrivit disp. art.327 alin.3 Cod proc. penală.

În urma probelor administrate în cauză, instanța a constatat aceeași situație de fapt, reținută și în cuprinsul actului de inculpare, în concret, pătrunderea de către inculpat în imobilele aparținând părților vătămate, - și, în noaptea de 3.12.2008, 16.12.2008, din interiorul cărora a sustras mai multe bunuri, dintre care unele au fost amanetate la L, SERV și SC., toate situate în Târgoviște, altele au fost găsite cu ocazia cercetărilor efectuate în imobilul situat în G,-, iar altele au fost descoperite asupra inculpatului la data de 17.12.2008.

Situația de fapt reprodusă mai sus a rezultat din declarațiile inculpatului, coroborate cu declarațiile părților vătămate și a martorului, cu procesele verbale de cercetare la fața locului, cu contractele amanet și rapoartele de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr.-/12.01.2009 și nr.- din aceeași dată, potrivit cărora unele dintre urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului în locuințele numitelor - și, aparțin inculpatului.

S-a constatat că cele 5 fapte ale inculpatului săvârșite cu vinovăție sub forma intenției directe la 3 și 16.12.2008, constând în pătrunderea prin escaladarea gardului, după lăsarea întunericului în locuințele părților vătămate, - și și sustragerea unor bunuri, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal.

La 27.11.2008 inculpatul a pătruns prin podul casei părții vătămate situată în Gaesti,-, sustrăgând din locuință 1600 lei, 2 inele din aur, un telefon Nokia și un telefon Samsung cu încărcător și căști, fapta fiind probată prin declarațiile date de către inculpat în cursul urmăririi penale și prin declarația persoanei păgubite, care se coroborează cu declarația martorului, cu procesul verbal de cercetare la fața locului și cu raportul de constatare tehnico - științifică dactiloscopică nr. - din 12.01.2009 potrivit căruia urma papilară nr. 1 ridicată de la locul comiterii infracțiunii aparține celui trimis în judecată.

S-a constatat astfel că fapta inculpatului, așa cum a fost descrisă mai sus, săvârșită cu vinovăție sub forma intenției directe întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de disp. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 cod penal.

La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de disp. art. 72 cod penal - gradul de pericol social al faptelor, limitele de pedeapsă fixate de codul penal și persoana inculpatului, cunoscut cu antecedente penale.

S-a apreciat că, împrejurarea că anterior săvârșirii faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în cauza de față, acesta a mai suferit o condamnare la pedeapsa închisorii prin sentința penală nr. 825 pronunțată de către Judecătoria Vaslui la 30.05.2008 în dosarul nr-, pentru furt calificat, comisă în concurs cu infracțiunea de violare de domiciliu, după împlinirea vârstei de 18 ani, demonstrează că aceasta a persistat în săvârșirea de activități infracționale, care nu justifică aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, nefiind îndeplinite condițiile pentru a fi reținute în favoarea sa circumstanțe atenuante.

Urmare acestei analize instanța a stabilit pentru fiecare dintre cele sase infracțiuni reținute în sarcina inculpatului pedepse de câte 3 ani închisoare.

Întrucât cele sase infracțiuni au fost comise după rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 825 pronunțată de Judecătoria Vaslui, prin care inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare - pentru furt calificat și violare de domiciliu - fapte petrecute la 20.01.2008, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dar înainte de executarea acestei pedepse s-a constatat incidența în cauză a disp. art. 37 alin. 1 lit. a cod penal, situație care a fost reținută pentru fiecare faptă în parte.

Totodată, instanța a mai reținut că prin sentința penală nr. 92 pronunțată de Judecătoria Vaslui la 23.01.2009 în dosarul nr- același inculpat a fost condamnat la două pedepse de câtre 3 ani închisoare pentru săvârșirea la 8.05. și 14.05.2008 a infracțiunilor de furt calificat în formă continuată și violare de domiciliu. S-a procedat la anularea suspendării executării pedepsei rezultante de 1 an și 6 luni închisoare sub supraveghere, stabilită în sarcina acestuia prin sentința penală nr. 825 pronunțată de către aceeași instanță la 30.05.2008, la descontopirea pedepsei rezultante și ulterior la contopirea celor patru pedepse rezultate, constatându-se că faptele au fost comise în concurs real. În final, prin aceeași sentință rămasă definitivă prin neapelare s-a dispus suspendarea sub supraveghere executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare.

Raportat la această situație au devenit aplicabile disp. art. 865rap. la disp. art. 85 alin. 1 cod penal, în baza cărora a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 92 pronunțată de Judecătoria Vaslui în dosarul nr-.

În vederea determinării pedepsei pe care inculpatul urma să o execute, instanța a menținut anularea suspendării executării sub supraveghere pentru pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 825 pronunțată de Judecătoria Vaslui la 30.05.2008, anulare dispusă prin sentința penală nr. 92 pronunțată de către aceeași instanță la 23.01.2009.

A fost menținută de asemenea contopirea pedepselor fixate prin sentințele penale nr. 825 și 92 ale Judecătoriei Vaslui, având ca rezultantă pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru existența concursului de infracțiuni în cazul faptelor comise la 20.01, 8.05 și 14.05.2008, contopire dispusă prin sentința penală nr. 92 din 23.01.2009.

Această rezultantă a fost contopită potrivit regulilor prevăzute de disp. art. 37 lit. a și 39 alin. 1 cod penal, rap. la disp. art. 34 alin. 1 lit. b cod penal, cu fiecare dintre cele șase pedepse de câte 3 ani închisoare stabilite prin sentința pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Gaesti, motivat de faptul că toate cele șase fapte pentru care inculpatul a fost judecat în această din urmă cauză au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie, stabilindu-se în final ca el să execute pentru fiecare faptă pedepsele cele mai mari, în concret șase pedepse de câte 3 ani închisoare.

Constatându-se că cele șase infracțiuni de furt calificat au fost săvârșite în concurs real, înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în baza disp. art. 33 lit. a și a disp. art. 34 alin. 1 lit. b cod penal au fost contopite pedepsele aplicate, după reținerea stării de recidivă postcondamnatorie, dispunându-se ca cele-i mai grele pedepse de 3 ani închisoare să i se adauge un spor de 3 luni, în final inculpatul având de executat 3 ani și 3 luni închisoare.

Potrivit disp. art. 71 alin. 1 și 2 cod penal inculpatului i-au fost interzise drepturile civile prevăzute de disp. art. 64 alin. 1 lit. a teza a -II -a și lit. b cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare până la executarea pedepsei.

S-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit parte civilă, iar în baza art. 191 alin. 1 cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul la 10 septembrie 2009, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele formulate în scris inculpatul a susținut că pedeapsa rezultantă care i-a fost aplicată de către instanța de fond este exagerată, în condițiile în care prejudiciul cauzat părților vătămate a fost recuperat în totalitate.

Pe de altă parte, apelantul a apreciat că rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea sa în judecată nu cuprinde mențiunile prevăzute de disp. art. 264 alin. 3 cod procedură penală ("verificat sub aspectul legalității și temeiniciei"), ceea ce atrage neregularitatea acestui act și refacerea lui de către procuror.

Prin decizia penală nr. 135/13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a respins ca tardiv apelul declarat de condamnat împotriva sentinței penale nr.203/30.07.2009 pronunțată de Judecătoria și a fost obligat apelantul la 230 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

Pentru a dispune astfel tribunalul a constatat că în conformitate cu disp. art. 363 alin. 3 cod procedură penală, termenul de 10 zile în care un apel poate fi declarat curge, pentru inculpatul deținut de la comunicarea copiei dispozitivului hotărârii atacate și că în cazul dedus judecății, așa cum atestă dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare aflată la fila 79 în dosarul de fond, inculpatului i-a fost comunicată sentința penală nr. 203 pronunțată de Judecătoria Găești la 30.07.2009, la data de 14.08.2009, de la care începea să curgă termenul de declarare a apelului.

S-a mai constatat că declarația de apel apare ca fiind făcută la 10 septembrie 2009, fiind evident că termenul de 10 zile prevăzut de disp. art. 363 alin. 1 cod procedură penală, a fost cu mult depășit, altfel că în mod corect hotărârea de condamnare a inculpatului a rămas definitivă prin neapelare, la 26.08.2009 Judecătoria Găeștia emis pe numele acestuia mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 246.

Împotriva deciziei pronunțate de către Tribunalul Dâmbovițaa declarat recurs în termen inculpatul, care a criticat-o pentru nelegalitate.

A arătat acesta că în mod eronat a fost respins ca tardiv formulat apelul pe care l-a declarat împotriva sentinței nr. 203/30.07.2009 pronunțate de către Judecătoria Găești în condițiile în care nu a avut cunoștință de conținutul hotărârii judecătorești, agentul procedural impunându-i să semneze dovada de comunicare fără a îi înmâna o copie a hotărârii.

Examinând hotărârea atacată, în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate și din oficiu în limitele prev. de art.3859alin.3 cod proc. penală, Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În conformitate cu prevederile art. 363 alin. 1 și 3 pr.pen. termenul de apel este de 10 zile și acesta curge pentru inculpatul aflat în stare de deținere de la comunicarea copiei dispozitivului sentinței.

În mod corect a reținut tribunalul că inculpatul a declarat apel împotriva sentinței nr. 203 pronunțată de Judecătoria Găești la 30.07.2009 la data de 09.09.2009, cu încălcarea termenului procedural, în condițiile în care dispozitivul sentinței i-a fost comunicat acestuia la data de 14.08.2009 așa cum rezultă din dovada aflată la fila 79 din dosar fond. Acesta nu a respectat termenul de 10 zile prevăzut de textul legal anterior menționat, astfel încât apelul pe care l-a formulat a fost în mod legal respins ca tardiv.

Susținerile recurentului referitoare la modalitatea de comunicare a hotărârii pronunțate de către prima instanță, în sensul că a fost obligat să semneze dovada de comunicare fără a i se aduce la cunoștință ce anume semnează, nu pot fi acceptate de C în condițiile în care din analiza înscrisului de la fila 79 din dosarul Judecătoriei Găești rezultă fără putință de tăgadă faptul că recurentului i-a fost comunicată copia Pen. nr. 203 pron. de Judecătoria Găești pe care acesta a și primit-

În raport de considerentele învederate, Curtea constată că nu este incident cazul de casare prev. de art.3859pct. 18 cod proc. penală și drept urmare, hotărârea criticată este legală și temeinică, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, în temeiul art.38515pct.1 lit. b) cod proc. penală, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 cod proc. penală, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 07 octombrie 1989, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.135/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.12.2009.

Președinte, Judecători,

- - - - - -

Grefier,

Proces verbal:

Pentru grefier aflat în concediu

de odihnă prezenta se semnează de

grefier șef de secție

4 ex./22.12.2009

f-

Judecătoria

,

Tribunalul Dâmbovița

Operator de date cu caracter personal

număr notificare 3113/2006

Președinte:Gabriela Diaconu
Judecători:Gabriela Diaconu, Dan Andrei Enescu, Cristina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 907/2009. Curtea de Apel Ploiesti