Infracțiunea de spălare de bani (legea 656/2002 art. 23). Decizia 82/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea 656/2002 - art.23 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 82
Ședința publică de la 10 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Aurel Ilie
- - - - Judecător
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, judecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt privind pe inculpatul -, împotriva sentinței penale nr.198 din data de 03.12.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit inculpatul - fiind reprezentat de avocat care a substituit pe avocat - apărător desemnat din oficiu și partea civilă Direcția Finanțelor Publice O -
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului având cuvântul susține motivele scrise de apel depuse la dosar și solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței și schimbarea încadrării juridice dată faptei de instanța de fond, din infracțiunea prev.de art.9 alin.1 și 3 din Legea 241/2005, în infrac.prev.de art.9 alin.1 lit.b și alin.3 din același act normativ.
Critică de asemenea sentința pentru nelegalitate cu privire la aplicarea greșită a pedepselor accesorie și respectiv complementară.
De asemenea, solicită anularea actelor false în conformitate cu disp.art.445
C.P.P.Referitor la cel de-al treilea motiv de apel formulat în scris, referitor la luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, învederează instanței că intimatul inculpat nu deține bunuri, astfel că aplicarea sechestrului nu este o măsură eficientă.
În consecință, cu privire la acest aspect, solicită înlăturarea măsurii sechestrului asigurator, deoarece nu s-a făcut dovada că intimatul deține bunuri mobile sau imobile.
Avocat pentru intimatul inculpat - pune concluzii de admiterea apelului parchetului, numai pentru motivele 3 și 4 formulate în scris, referitor la înlăturarea măsurii sechestrului asigurator, cu motivarea că intimatul inculpat nu deține bunuri mobile sau imobile și respectiv la motivul de nelegalitate, referitor la pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, solicitând respingerea celorlalte motive de apel, ca neîntemeiate.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr.198 din 03 decembrie 2007, Tribunalul O l t, în baza art.334 p, a dispus schimbarea încadrării juridice din art.9 alin.1 din Legea 241/2005 în art.9 alin.1 și 3 din Legea 241/2005.
În baza art.9 alin.1 și 3 din Legea 241/2005 a fost condamnat inculpatul - -fiul lui și, născut la 29 noiembrie 1974 în Municipiul S Județul O, cu același domiciliu,-, -A,.A,.9,.57, județul O, cetățean român, studii 10 clase, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, CNP -, la pedeapsa de 7 ani închisoare.
În baza art.23 lit.c din Legea 656/2002 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art.290 alin.1 p, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.33 lit. p și art.34 lit.b p, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
În baza art.71 p, pe durata executării pedepsei i se interzic inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a,b și c cod penal.
În baza art.64 lit.a,b și c cod penal rap.la art.65 alin.1 p, s-a dispus interzicerea drepturilor după executarea pedepsei principale, pe o perioadă de 2 ani.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.412.139 lei despăgubiri civile către partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice O, plus dobânzile legale de la data săvârșirii faptelor și până la achitarea efectivă a debitelor.
În baza art.11 din Legea 241/2005 s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului.
De asemenea, instanța a hotărât ca la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare a inculpatului, o copie a sentinței să se comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în luna februarie 2003, inculpatul a înființat o societate numită SC SRL S, având ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al deșeurilor din aluminiu.
Din nota de constatare nr.-/25 aprilie 2005 întocmită de Garda Financiară O, raportul de inspecție fiscală nr.5048/24 august 2005, întocmit de DGFP O - activitatea de control fiscal, precum și din procesul verbal de constatare nr.30969/OT/9 mai 2006 întocmit de Garda Financiară - Secția O, rezultă că în perioada 2 octombrie 2003 - 30 august 2004, societatea administrată de inculpat a livrat către o altă societate, respectiv SC TRANSPORT SRL administrată de numitul, lingouri din aluminiu în valoare totală de 3.966.569,5680 lei RON și către SC SRL S administrată de numita, 68 de mașini de cusut și mașini de încheiat în valoare de 601.299,0626 lei RON.
Aceste activități comerciale nu au fost evidențiate de inculpat în evidența contabilă a societății și implicit nu au fost achitate obligațiile fiscale.
În aceste condiții, organele de control fiscal au stabilit că pentru cantitatea totală de mărfuri vândută de societatea administrată de inculpat către SC TRANSPORT SRL S și SC SRL S nu s-au achitat impozitele pe profit în sumă de 835.097,7354 RON și TVA în sumă de 661.354,9559 lei RON.
Pentru mărfurile vândute către SC SRL S, inculpatul nu a achitat impozit pe profit în sumă de 126.323,3325 lei RON și TVA în sumă de 96.005,7326 lei RON.
Din verificările rulajului contului deschis de societatea SC SRL administrată de inculpat la BRD S, a rezultat că în perioada iunie 2003 - septembrie 2004, acesta încasat pe baza ordinelor de plată emise de SC TRANSPORT SRL S, suma de 2.225.000 lei RON, iar de la SC SRL Saî ncasat suma de 85.200 lei RON.
Din aceste sume virate în contul societății, inculpatul - și- însușit prin ridicare în numerar suma totală de 2.658.650 lei RON, de obicei după ce sumele respective intrau în contul societății sale.
De asemenea, cercetările efectuate în cauză au evidențiat că inculpatul și- însușit și suma de 368.000 lei reprezentând c/valoarea mărfurilor achitate în numerar cu chitanță, de către SC SRL S, precum și suma de 123.000 RON achitată conform celor 41 chitanțe emise de SC TRANSPORT SRL
Din suma totală de 3.149.60 lei RON primită în numerar de către inculpat de la BRD S, precum și de la cele două societăți cu care a avut raporturi comerciale, suma de 2.412.139 lei RON reprezintă impozitul de profit și TVA-ul care nu au fost achitate, datorită neevidențierii activităților desfășurate și implicit a veniturilor realizate și a cheltuielilor efectuate, în evidențele contabile ale societății.
Instanța de fond a reținut că pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul nu s-a prezentat la instanță, dispărând de la domiciliu, după ce i-a fost prezentat materialul de urmărire penală.
Evaluând materialul probator administrat în cauză, respectiv rezultatul cercetărilor și declarațiile date de inculpat pe parcursul urmăririi penale, instanța a constatat vinovăția inculpatului, iar în ședința publică din 3 decembrie 2007, din oficiu, a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice din art.9 alin.1 din Legea 241/2005 în art.9 alin.1 și 3 din același act normativ, reținând prejudiciul infracțional de 2.412.129 lei RON.
De asemenea, a reținut incidența disp.art.5 alin.1 și 3 din art.9 din Legea 241/2005 cu privire la întinderea prejudiciului și implicit la aplicarea unei pedepse majorate cu 3 ani.
În consecință, în baza art.334 p, a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare din art.9 alin.1 din Legea 241/2005, în art.9 alin.1 și 3 din același act normativ, dispunând condamnarea inculpatului la 7 ani închisoare.
În baza art.23 lit.c din legea 656/2002, privind spălarea de bani, inculpatul a fost condamnat la 6 ani închisoare, iar în baza art.290 alin.1 p, respectiv pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată a fost condamnat la un an închisoare.
Constatând că faptele au fost comise în concurs real, în condițiile art.33 lit.a și 34 lit.b cod penal, s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare cu aplic.art.71 cod penal, dispunând ca pe durata exercitării pedepsei, inculpatului să-i fie interzise drepturile prev.de art.64 lit.a,b,c cod penal.
De asemenea, s-a dispus aplicarea pedepsei complementare a drepturilor prev.de art.64 lit.a,b,c cod penal rap.la art.65 alin.1 p, pe o perioadă de 2 ani.
Sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat la despăgubiri civile în sumă de 2.412.139 lei RON către DGFP O plus dobânzile legale de la data comiterii faptelor și până la achitarea integrală a debitului, dispunându-se luarea măsurilor asiguratorii pe bunurile mobile și imobile ale acestuia, conform art.11 din Legea 241/2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, criticând-o pentru nelegalitate.
Primul motiv se referă la greșita schimbare a încadrării juridice cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, din art.9 din Legea 241/2005, în art.9 alin.1 și 3 din Legea 241/2005, cel de-al doilea motiv vizează de asemenea nelegalitatea sentinței cu referire la pedeapsa complementară aplicată inculpatului, cel de al treilea motiv vizează nelegalitatea sentinței referitor la măsura asiguratorie a sechestrului, fără a se fi stabilit bunurile ce aparțin intimatului și omisiunea instanței de fond referitor la obligația de a anula declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat și decontul de taxă pe valoarea adăugată, care au constituit obiectul infracțiunii de fals prev.de art.290 cod penal.
Apelul este fondat și urmează să fie admis pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale, rezultă cu prisosință faptul că intimatul inculpat, în perioada octombrie 2003 - august 2004, prin societatea SC SRL Sal ivrat la mai multe societăți lingouri din aluminiu, precum și mașini de cusut și mașini de încheiat, fără a întocmi operațiunile contabile legale, și fără a achita obligațiile fiscale aferente.
În aceste condiții, încadrarea juridică corespunzătoare este cea prev.de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005, respectiv omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
De asemenea sunt incidente prevederile alin.3 din același act normativ, în sensul că, dacă prin faptele prevăzute la alin.1 s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzută de lege și limita maximă a acesteia, se majorează cu 3 ani.
Și cel de-al doilea motiv de apel este fondat, sentința fiind nelegală sub aspectul aplicării alături de pedeapsa principală a închisorii, a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi cu privire la pedeapsa rezultantă și nu referitor la pedeapsa ce trebuia aplicată alături de pedeapsa principală a închisorii pentru infracțiunea prev.de art.9 alin.1 lit.b și alin.3 din Legea 241/2005.
Referitor la cel de-al treilea motiv de apel, cu ocazie dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Publica solicitat înlăturarea sechestrului asigurator dispus de instanța de fond, cu motivarea că nu s-a făcut dovada existenței unor bunuri imobile sau mobile, în patrimoniul intimatului inculpat.
Ori, în conformitate cu disp.artt.11 din Legea 241/2005, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie.
Împrejurarea că în cauză nu au fost identificate bunuri imobile sau mobile aparținând inculpatului, nu poate să conducă la înlăturarea măsurii asiguratorii, aceasta urmând să fie aplicată cu ocazia executării hotărârii.
Ultimul motiv de apel este de asemenea fondat, instanța pronunțând o sentință nelegală, în sensul omisiunii de a aplica prevederile art.445 p, referitor la declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat și de contul de taxă pe valoarea adăugată întocmită de inculpat în fals, pentru care a fost trimis în judecată și respectiv condamnat în condițiile art.290 alin.1 cod penal.
În concluzie, urmează să se admită apelul pentru motivele menționate, să se desființeze în parte sentința și să se mențină celelalte dispoziții ale acesteia.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 p;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt privind pe inculpatul -, împotriva sentinței penale nr.198 din data de 03.12.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința.
Descontopește pedepsele.
Schimbă încadrarea juridică a faptei comise de inculpat, din infracțiunea prev.de art.9 alin.1 și 3 din Legea 241/2005 în infracțiunea prev.de art.9 alin.1 lit.b și alin.3 din Legea 241/2005, text în baza căruia condamnă pe inculpat la 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b și c- cod penal.
Recontopește pedeapsa de mai sus cu pedepsele aplicate pentru celelalte infracțiuni,în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b,c cod penal, ca pedeapsă complementară.
Interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a, teza a II-a, lit.b și c cod penal pe durata prev.de art.71 cod penal.
Dispune anularea actelor false.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 10 iunie 2008.
- - - -
Grefier
- -
Red.jud/-
F/
S/16.06.2008
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Aurel Ilie
