Infracțiunea de spălare de bani (legea 656/2002 art. 23). Decizia 877/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 877
Ședința publică de la 09 2008
PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Membri Valentina Trifănescu
- - - - JUDECĂTOR 3: Sorina
- - - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor din ședința publică de la 5 2008 consemnate în încheierea de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie privind recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și D, împotriva încheierii de la 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Prin încheierea de la 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis cererea de amânare aflată la dosarul cauzei din partea avocatului ales, apărător al inculpatului.
Cu privire la obiecțiunile la raportul de expertiză întocmit de expertul contabil, formulate și depuse de către părți, instanța se va pronunța la următorul termen de judecată având în vedere lipsa de apărare a inculpatului -.
S-a admis cererea și s-a dispus ridicarea parțială a sechestrului instituit prin.nr.299/D/P/2005 din 1.02.2007.
A fost ridicat sechestrul asupra terenurilor individualizate cu procesul verbal la nr. 3,7,8,9,10,15,23,25,26,27,28,29,32,33,34,41,43,56,59,61,63,73,74 și 75 precum și teren 500 mp - - T-10.
Pentru a dispune astfel, față de cererea formulată de către apărătorul ales al inculpatei, prin care a solicitat ridicarea parțială a sechestrului asiguratoriu privind terenurile situate în comunele și, instanța a admis-o cu aprecierea că, față de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul, necontestat de părți, precum și de prevederile legale ce reglementează procedura de instituire a sechestrului asigurator, valoarea bunurilor sechestrate în vederea asigurării recuperării prejudiciului cauzat statului este mult disproporționată față de valoarea chiar și estimativă a acestui prejudiciu.
Astfel valoarea bunurilor sechestrate a constatat-o ca fiind mult mai mare decât prejudiciul estimat, iar posibilitatea statului de a-și recupera în întregime prejudiciul prin verificarea celorlalte bunuri imobile asupra cărora a fost instituit sechestrul nu este afectată.
Împotriva acestei încheieri, au formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și
În recursul declarat de parchet s-a arătat că încheierea este netemeinică și nelegală, întrucât potrivit art.14 alin.4 Cod pr.penală, repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune presupune atât repararea pagubei efective, cât și despăgubiri pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă, iar în speță, prejudiciul a fost cauzat bugetului de stat, fiind aplicabile dispozițiile art.1151și 1161Cod pr.fiscală, referitoare la majorările de întârzieri.
Ca urmare, nu se poate stabili cu exactitate cuantumul prejudiciului, acest lucru realizându-se numai la data stingerii sumei datorate, iar aprecierea instanței de fond cu privire la posibilitatea statului de a-și recupera prejudiciului, nu poate fi reținută.
S-a mai arătat că instanța de fond nu și-a motivat în nici un fel hotărârea de a dispune ridicarea măsurii asiguratorii de pe cele 24 de terenuri situate în și un teren situat în, iar individualizarea realizată de instanța de fond în dispozitivul hotărârii cu privire la suprafața de teren de 500 este incompletă și se impune a fi realizată pentru a da posibilitatea discutării calității procesuale active a inculpatei, în formularea cererii în condițiile în care anterior luării măsurii asiguratorii, inculpata a înstrăinat 4.000
S-a mai arătat că expertiza tehnică de evaluare a stabilit o valoare unică de piață pentru toate terenurile supuse expertizării, fără a diferenția între acestea, în funcție de amplasament, regim juridic sau caracteristici economice, stabilirea valorii de piață fiind greșită pentru că s-a ținut cont doar de oferte de vânzare, nu și de tranzacții propriu-zise.
S-a mai arătat că fluctuațiile permanente pe piața imobiliară și momentul îndepărtat al acoperirii integrale a prejudiciului, conduc la concluzia că stabilirea unei valori unice de piață pentru terenuri este irelevantă.
În recursul declarat de partea civilă ANAF - DGFP D, s-a arătat că prejudiciul cauzat bugetului de stat cuprinde dobânzi și penalități de întârziere calculate potrivit art.1201Cod pr.fiscală, care se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate.
Ca urmare, valoarea finală a prejudiciului va avea un cuantum determinat numai în momentul stingerii sumei datorate.
S-a mai arătat că prețurile de pe piața imobiliară a terenurilor sunt în permanentă oscilare, iar în momentul actual în zona prețul este de 3-10 euro/ tendința pieței fiind în scădere.
Anterior instanța de fond a apreciat că valoarea terenurilor era scăzută, respectiv prin încheierea de ședință din 15 iulie 2007, pentru ca ulterior prin încheierea recurată să stabilească o valoare de circulație foarte ridicată a bunurilor, un argument în plus al fluctuațiilor de pe piața imobiliară.
Terenurile sechestrate au rămas în posesia inculpatei, aceasta putând să le folosească, fără nicio interdicție, astfel că măsura sechestrului nu împiedică proprietarul să obțină venituri din exploatarea bunurilor.
Recursurile formulate sunt fondate, urmând să fie admise pentru următoarele considerente:
Curtea apreciază că nu este întemeiată critica formulată de parchet în privința inadmisibilității formulării unei noi cereri de ridicare a măsurii sechestrului asigurător.
Potrivit dispoz. art. 168 alin.1 cod pr.penală, plângerea împotriva măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acestora, poate fi formulată în orice fază a procesului penal.
În cazul unei plângeri formulate în privința luării măsurii asigurătorii formulată în cursul procesului penal, instanța este datoare să verifice dacă mai există temeiurile care au stat la luarea măsurii.
Criticile formulate în scris de parchet în cadrul motivelor de recurs sunt întemeiate în privința faptului că instanța de fond nu a precizat în cuprinsul încheierii, motivele pentru care a admis cererea de ridicare a sechestrului față de anumite terenuri, fiind incident cazul de casare prev. de art. 3859pct. 9 cod pr.penală.
În cadrul verificării îndeplinirii condițiilor privind menținerea sau revocarea măsurii sechestrului asigurător, se impunea ca instanța de fond să precizeze valoarea probabilă a pagubei, precum și valoarea stabilită în privința bunurilor față de care a dispus ridicarea măsurii, astfel că nu se poate verifica modul în care instanța de fond a apreciat că valoarea bunurilor sechestrate este mult mai mare decât prejudiciul estimat.
Ca urmare, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c cod pr.penală rap. la art. 3859pct. 9 cod pr.penală, va admite recursurile formulate, va casa în parte încheierea în privința cererii de ridicare parțială a sechestrului asigurător și va dispune trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea rejudecării acestei cereri.
În cadrul soluționării cererii, instanța va avea în vedere și celelalte critici formulate de recurenți, respectiv modul de stabilire a valorii terenurilor precum și modul de calcul al valorii probabile a pagubei, partea civilă precizând în recursul formulat, că prejudiciul cauzat bugetului de stat cuprinde și dobânzi și penalități de întârziere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și D, împotriva încheierii de la 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea în privința cererii privind ridicarea parțială a sechestrului asigurător și trimite cauza la instanța de fond pentru rejudecarea acestei cereri.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 9 2008.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.GC.
IB/ 11.12.2008.
Președinte:George CiobanuJudecători:George Ciobanu, Membri Valentina Trifănescu, Sorina
