Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 1117/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE Nr. 1117
Ședința publică de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii penale de ședință din 6.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă inculpații intimați - G reprezentat de avocat ales, în substituirea apărătorului titular, reprezentatți de avocat oficiu, reprezentată de avocat ales în substituirea avocatului.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara este reprezentat de procuror.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, din oficiu pune în discuție excepția inadmisibilității recursului.
Procurorul apreciază că recursul declarat în cauză este admisibil, solicitând admiterea acestuia.
Avocat pentru inculpatul G solicită admiterea excepției de inadmisibilitate a recursului, arătând în motivare că, potrivit Legii nr. 47/1992, lege specială în raport cu prevederile codului d e procedură penală, recursul se poate promova doar în cazul când se resping e cererea de sesizare a Curții Constituționale. Mai mult, textul de lege pe care Direcția Națională Anticorupție și-a fundamentat recursul a fost greșit interpretat, astfel că recursul vizează încheierea prin care s-a menținut starea de arest a inculpaților și nu cea care vizează sesizarea Curții Constituționale.
Apărătorul inculpatei, avocat a pus aceleași concluzii de admitere a excepției inadmisibilității recursului.
Apărătorul din oficiu pentru inculpații și a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin încheierea penală pronunțată de Tribunalul Arad la data de 6 noiembrie 2008 în dosar nr-, s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 4 și art. 11 alin. 3 din OUG nr. 43/2002, excepții ridicate de inculpatul
S-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele:
La termenul de judecată din 24 octombrie 2008, inculpatul G, prin apărător ales a invocat excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 4 și art. 11 alin. 3 din OUG nr. 43/2002, respectiv a prevederilor art. 1-9 din OUG 43/2002 cu modificările și completările ulterioare, art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 raportat la art. 21 alin. 3, art. 124 alin. 1 și 2, art. 16 alin. 1, art. 131 alin. 2, 3, art. 132 alin. 1 din Constituție,
Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1-9 din OUG 43/2002 cu modificările și completările ulterioare, art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 raportat la art. 21 alin. 3, art. 124 alin. 1 și 2, art. 16 alin. 1, art. 131 alin. 2, 3, art. 132 alin. 1 din Constituție, excepție ridicată de inculpatul G tribunalul a apreciat excepția ca inadmisibilă fiind contrară prevederilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/92 rep. în sensul că nu are legătură cu soluționarea cauzei.
Astfel textele apreciate ca fiind neconstituționale vizează înființarea, organizarea și funcționarea, texte care nu își au aplicabilitate în cauza dedusă judecății, cu precizarea că art. 7, 8, 9 din OUG 43/2002 sunt în prezent abrogate.
Deși printre prevederile OUG 43/2002 apreciate ca fiind neconstituționale se enumeră în memoriul depus la dosar și dispozițiile art. 13 din același act normativ, în motivare se face trimitere la dispozițiile art. 13 alin. 2 din OUG nr. 43/2002, text invocat în susținerea neconstituționalității dispozițiilor art. 10 alin. 4 din OUG 43/2002, sens în care instanța nu se consideră sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din OUG 43/2002.
Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 raportat la dispozițiile art. 124 din Constituție, tribunalul a apreciat excepția ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Ofițerii de poliție judiciară își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control a procurorului, iar actele de cercetare penală pe care le efectuează sunt cele date din dispoziția scrisă a procurorului.
Prin decizia nr. 499/6 mai 2008 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. 4 din OUG 43/2002, excepție ridicată în dosar nr- al Tribunalului Arad.
Analizând excepția invocată prin prisma dispozițiilor art. 29 alin. 1, 2 și 3 din Legea 47/92 rep. s-a constatat că aceasta întrunește condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Curții Constituționale.
Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. 3 din OUG nr. 43/2002 raportat la dispozițiile art. 11, 20 și 21 alin. 3 din constituție s-a apreciat excepția ca fiind neîntemeiată.
Astfel, dispozițiile invocate nu eludează procedura expertizei dat fiind că alineatul 4 al aceluiași articol prevede faptul că, constatările tehnico-științifice și expertizele pot fi efectuate și de alți specialiști sau experți.
Mai mult, conform dispozițiilor art. 63 alin. 2 Cod procedură penală, probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe făcându-se de către organele de urmărire penală sau instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în cauză.
Faptul că specialiștii la care se referă art. 11 alin. 2 din OUG 43/2002 își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului nu înseamnă că aceștia nu și-ar desfășura activitatea cu bună-credință.
O dispoziție similară se regăsește în prevederile art. 112 al. 2 Cod procedură penală conform căreia, de regulă constatarea tehnico-științifică se efectuează de specialiști sau tehnicieni care funcționează în cadrul ori pe lângă instituția de care aparține organul de urmărire penală.
Activitatea acestora se rezumă la rezolvarea problemelor de strictă specialitate pe care le ridică rezolvarea cauzelor penale.
Analizând excepția invocată prin prisma dispozițiilor art. 29 alin. 1, 2 și 3 din Legea 47/92 rep. s-a constatat că aceasta întrunește condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Curții Constituționale.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din data de 06.11.2008 a Tribunalului Arad în ce privește dispoziția suspendării judecății cauzei și în rejudecare, să se dispună continuarea judecării cauzei.
Analizând legalitatea si temeinicia încheierii penale pronunțate din prisma motivelor de recurs invocate precum și din oficiu, potrivit art 385/6 pr.pen.instanța de recurs apreciază ca hotărârea atacată este legală și temeinică,recursul declarat fiind inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art.303 al.6 pr.pen. instanța suspendă judecata,prin încheiere motivată, în cazul în care a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției.
Articolul sus menționat reprezintă o normă imperativă care obligă instanța să dispună suspendarea și nu una supletivă.
În cauză, prin încheierea din 6.11.2008,dosar nr -, Tribunalul Arada suspendat judecarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, respectând dispozițiile imperative, motiv pentru care constată că excepția inadmisibilității recursului este întemeiată.
Pentru toate aceste considerente,in temeiul prevederilor art.385/15 alin1 pct.1 lit a teza a II a pr pen instanța a respins ca inadmisibil recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara.
Potrivit dispozițiilor art 192 al 3.pr.pen. cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul prevederilor art.38515alin.1 pct.1 lit.a teza a II-a p Cod Penal respinge ca inadmisibil recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii penale de ședință din 6.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-.
În.prev.art.192 alin.3 p Cod Penal cheltuielile judiciare în recurs, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red./ 10.12.2008
Tehnored AJ/2 ex/10.12.2008
Prima instanță: Trib. A -
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Ion Dincă, Codrina Iosana
