Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Sentința 124/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 124/
Ședința publică din 26 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Raluca Elena Șimonescu Diaconu judecător
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial
P reprezentat prin procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, cauza penală în primă instanță privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.05.1963, în P, județul A, domiciliat în P,-, Bl.4,.A,.2,.9, jud. A, -, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.254 Cod penal rap. la art.5 alin.1, art.6 și art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu modificările și completările ulterioare.
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 17 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
Instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor de la dosar a amânat pronunțarea până la această dată, iar în urma deliberării a dat următoarea soluție.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești din 06 martie 2009, fost trimis în judecată inculpatul, - fiul lui și, născut la data de 15 mai 1963, în P, județul A, CNP - -, domiciliat în P,-, Bl.4, Sc.A, Ap.9, județul A, pentru săvârșire a infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 Cod penal rap.la art.5 alin.1, art.6 și art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu modificările și completările ulterioare, constând în aceea că, în calitate de ofițer de poliție judiciară cu grad profesional de subcomisar în cadrul A -Poliția Municipiului P- Biroul Cercetări Penale a pretins și primit suma de 1000 Euro de la denunțătorul pentru ca acesta să obțină o soluție favorabilă în dosarul 1975/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, dosar care se afla în lucru la ofițerul de poliție și în care se efectuau cercetări penale sub aspectul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
Examinând întregul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, curtea reține următoarea situație de fapt:
La data de 16 februarie 2009 a formulat un denunț la Direcția Generală Anticorupție din Cadrul Ministerului Administrației și Internelor împotriva inculpatului, ofițer de poliție judiciară cu gradul profesional de subcomisar, în cadrul A- Poliția Municipiului P- Biroul Cercetări Penale pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Astfel, în cursul anului 2005 denunțătorul a înstrăinat un autoturism proprietate personală marca BMW înmatriculat sub nr.- prin înscris sub semnătură privată numitului. Întrucât nu a perfectat actele de vânzare cumpărare cu persoana menționată și nici nu a solicitat radierea autoturismului la organul de poliție, în cursul anului 2007 denunțătorul a fost contactat de două persoane, și femeie, care doreau să îndeplinească toate formalitățile la organele competente privind noul proprietar al autoturismului, însă nu s-a reușit acest lucru, cu mențiunea că cele două persoane se aflau deja în posesia autoturismului înstrăinat de denunțător.
Conform denunțului formulat de, în vara anului 2007 fost chemat telefonic la Poliția Municipiului P și cu această ocazie l-a cunoscut pe inculpatul care avea gradul profesional de subcomisar și efectua cercetările în dosarul cu nr. 1975/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, cauză în care denunțătorul era cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni de fals.
a fost încunoștiințat de subcomisarul de poliție că în cauză s-a efectuat un raport de expertiză grafică, iar din concluziile raportului s-ar fi concluzionat că semnăturile de pe înscrisurile sub semnătură privată au fost falsificate și că este posibil ca aceste semnături să fi fost executate de el. La solicitarea lui ofițerul de poliție a dispus efectuarea unei expertize grafice, iar în concluziile raportului de expertiză întocmit cu această ocazie s-a stabilit că semnăturile în litigiu nu apartin acestuia.
La data de 05.02.2009 s-a prezentat la Poliția municipiului P, după ce fusese apelat telefonic de către inculpatul și a primit de la acesta un exemplar al opiniei expertului, ocazie în care inculpatul i-a spus că este posibil să extindă cercetările împotriva sa pentru infracțiunea de înșelăciune, întrucât procurorul care supraveghează cercetările penale are această opinie.
În timpul discuțiilor purtate inculpatul a dat muzica la un volum mai mare la un aparat radio ce-l avea pe birou, după care a scris un bilețel pe care l-a dat lui să-l citească, din care reieșea că inculpatul vrea să fie avocatul său.
În urma acestor convorbiri martorul a fost convins că ofițerul de poliție, respectiv inculpatul dorește să-i remită ceva pentru ca acesta să adopte o soluție favorabilă în dosarul în care era cercetat.
Într-o discuție telefonică purtată în data de 11.02.2009, inculpatul l-a informat pe denunțător că se va deplasa la domiciliul părinților acestuia din urmă, în comuna pentru a-i audia în calitate de martori.
Cu ocazia audierii părinților lui inculpatul a lăsat impresia, prin modalitatea în care a luat declarațiile, că îi vor fi favorabile, iar după audiere i-a sugerat acestuia că ar fi bine să dea ceva pentru a obține o soluție care să-l avantajeze.
Martorul a mai precizat că inculpatul i-a spus că pentru o soluție dintr-un dosar în care se fac cercetări pentru alcoolemie se dă mită 3.000 euro, iar în cazul său ar fi suficienți 1.000 euro, sumă pe care să i-o ducă la birou.
Din declarațiile martorilor rezultă că inculpatul s-a deplasat la domiciliul părinților martorului împreună cu fiica sa, iar la plecare a solicitat acestuia să-i plătească contravaloarea combustibilului, deoarece s-a deplasat cu autoturismul personal.
Atât martorul, cât și părinții acestuia, respectiv și care au fost audiați în calitate de martori la data de 02.03.2009 au specificat că i-au dat inculpatului suma de 50 lei pentru combustibilul consumat, aspect negat de către inculpatul care a menționat că a primit suma de 150 lei.
De asemenea, din declarațiile martorilor a rezultat că la sfârșitul audierilor inculpatul a fost invitat de către și pentru a servi masa, însă acesta a refuzat, solicitându-le să-i pună la pachet bucată de carne pentru friptură, lucru care s-a și realizat. Acest aspect este confirmat și de inculpatul.
După plecarea inculpatului de la domiciliul martorilor și acesta l-a sunat la telefon pe spunându-i că și-a uitat verigheta în B locuinței părinților săi, rugându-l să i-o restituie cu ocazia întâlnirii acestora.
Pe data de 18.02.2009 inculpatul a fost sunat de către spunându-i că a doua zi, respectiv pe data de 19.02.2009 va veni în P pentru a-i restituit verigheta, iar cu această ocazie să discute și cealaltă problemă referitoare la soluționarea dosarului în care era cercetat.
Cu ocazia întâlnirii din ziua de 19.02.2009, in urma telefonului primit de denunțător de la inculpat, acesta din urmă i-a dat martorului un bilețel cu schema unor străzi pe care trebuia să se deplaseze explicându-i și locul unde trebuia să se întâlnească și să aibă loc discuția, printre altele, i-a dat să înțeleagă că trebuie să dea banii facând referire că și o altă persoană o să-l ajute.
În cadrul aceleiași discuții inculpatul îl face să înțeleagă pe că face tot posibilul pentru a-i soluționa dosarul favorabil, dându-i de înțeles că nu trebuie să îi spună avocatei sale despre finalizarea din dosar, că procurorul este cel care dă soluția, însă el va face tot posibilul ca ă primească soluția mai repede.
Martorul îi aduce la cunoștință că în momentul respectiv nu are banii asupra sa, dar în seara respectivă va face rost de bani și îi va remite, situație în care inculpatul îi acordă încredere.
În vederea remiterii sumei de bani inculpatul se înțelege cu martorul să se întâlnească a doua zi, până la ora 14,00 în parcarea Supermarketului, hotărând ca anterior întâlnirii să aibă o discuție telefonică din care ar rezulta că aceștia de întâlnesc la Poliție, dar în realitate să se întâlnească la locul stabilit.
Conform celor stabilite de cei doi, în ziua de 20.02.2009, s-a realizat prinderea în flagrant a inculpatului, în momentul când i-a fost remisă suma de 1.000 euro.
Constatarea infracțiunii flagrante a fost consemnată în procesul-verbal încheiat în acest sens și a avut loc în următoarele împrejurări: în jurul orei 12:00 martorul îl sună pe inculpatul discuția telefonică având loc conform înțelegerii din data de 19.02.2009, respectiv că acesta se va deplasa la "Poliție".
După discuția telefonică purtată, în jurul orei 12:45 în parcarea din fața P și-a făcut apariția autoturismul marca, de culoare gri închis, cu numărul de înmatriculare -, condus de inculpat fără ca în autoturism să mai fie alți pasageri.
De precizat că inculpatul a parcat autoturismul lângă autoturismul marca, de culoare bej metalizat cu numărul de înmatriculare B-87- în care se afla martorul.
La momentul când inculpatul a coborât din autoturism a coborât și martorul, între aceștia având loc o discuție scurtă, moment în care inculpatul a scris un mesaj pe un bilețel de culoare pe care i l-a arătat martorului fară a i-l înmâna. După ce martorul a văzut acest bilet, s-a apropiat de parbrizul autoturismului - și i-a introdus sub ștergătorul de pe partea dreaptă, într-un pliant care se afla sub ștergător, suma de 1.000 euro.
Inculpatul a refuzat să aibă discuții cu martorul referitor la bani, rezumându-se să-i arate înscrisul prin care îl îndruma unde trebuie să pună banii.
Din convorbirea înregistrată în mediul ambiental dintre inculpatul și martorul cu ocazia realizării flagrantului rezultă că inculpatul se temea ca întâlnirea să nu fie o cursă, dându-i însă de înțeles că a vrut să-l ajute, iar în momentul când martorul i-a spus că a reușit să facă rost de bani, acesta a scris bilețelul prin care îl îndruma unde trebuie să fie puși banii. În momentul când martorul începe să citească cu glas tare conținutul bilețelului inculpatul îl atenționează spunându-i să vorbească mai încet, însă l-a îndrumat și verbal spunându-i unde trebuie să pună banii.
După intervenția organelor de urmărire penală s-a găsit sub ștergătorul de pe partea dreaptă a autoturismului cu numărul de înmatriculare - în care se afla inculpatul suma de 1.000 euro în bancnote de câte 50 euro, iar cu această ocazie inculpatul a menționat că nu știe ce reprezintă suma respectivă și că i se pun pliante sub ștergătorul de la parbriz.
La verificarea interiorului autoturismului în care se afla inculpatul s-a identificat în zona în care se află maneta frânei de mână, între scaunele șoferului și a pasagerului dreapta față o parte dintr-un bilet post-it de culoare, cu dimensiunile de aproximativ de 4,5 cm x 4,00 cm, cu forme neregulate, bilet ce conținea mențiunea " La mine s/e o vedere/.leci" scrise cu mină de culoare albastră, iar pe scaunul din partea dreaptă față s-a descoperit un pachet post-it-uri de culoare deasupra căruia se afla o parte dintr-un astfel de bilet ce conține mențiunea,.p. " scrisă cu mină de culoare albastră. La îmbinarea celor două bucăți de bilet post-it s-a constatat mențiunea " La mine s/e o vedere/și pleci" (voi 1, fila 41) dosar de urmărire penală.
Inculpatul a susținut că nu cunoaște proveniența sumei găsită sub ștergătorul parbrizului, menționând că este o înscenare din partea denunțătorului pe care l-a întâlnit în parcarea -ului.
Pe parcursul urmăririi penale fiind audiat în prezența apărătorului ales, inculpatul a recunoscut că a pretins martorului să facă un efort, pentru a da o soluție favorabilă în dosarul în care acesta era cercetat, menționând că efortul nu l-a pretins acestuia pentru soluția propriu-zisă din dosar, ci pentru a definitiva cât mai repede cercetările, a întocmi referatul și a-i comunica soluția. (voLl, filele 89-94) dosar de urmărire penală.
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul a declarat că datorită stresului și timpului trecut de la evenimente nu a putut să-și amintească în totalitate succesiunea faptelor și a discuțiilor cu denunțătorul, că nu a acționat după un scenariu, ci sub impulsul momentului și este posibil ca în timpul discuțiilor cu denunțătorul să-i fi spus acestuia că se pot extinde cercetările față de el în dosarul cu nr. 1975/P/2007.
Având în vedere faptul că din declarația martorului a rezultat că la momentul când acesta s-a aflat în biroul inculpatul din cadrul Poliției municipiului P acesta ar fi scris un bilețel în același format ca cel scris cu ocazia flagrantului și în care se preciza că " încerc să fiu avocatul tău în acest caz", în cauză s-a solicitat Curții de APEL PITEȘTI eliberarea unui mandat de percheziție. Cu ocazia percheziției la biroul inculpatul au fost identificate peste 70 de bilețele, în format identic ca cel găsit cu ocazia flagrantului, realizat în data de 20.02.2009, bilețele care nu au legătură cu cauza.
Curtea reține, față de cele arătate, că aceasta este situația de fapt, ce rezultă din ansamblul probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale cât și a judecății, prin multiple mijloace de probă.
În raport de cele de mai sus, în drept, fapta inculpatului care în calitatea sa de ofițer de poliție judiciară la Biroul Cercetări Penale din cadrul Poliției municipiului P la data de 11.02.2009 a pretins de la denunțătorul suma de 1.000 euro pentru a-i rezolva favorabil dosarul cu nr.l975/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești în care era cercetat pentru infracțiuni de fals, sumă de bani pe care a primit-o efectiv în data de 20.02.2009, când s-a realizat și prinderea în flagrant a acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită faptă prev. și ped. de art. 254.pe.rap.la art. 5 alin.l, art. 6 și art. 7 alin.l din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, text în baza căruia inculpatul va fi condamnat.
Este neîntemeiată apărarea inculpatului în sensul că fapta sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sau de trafic de influență.
Aceasta, deoarece, în cazul primei infracțiuni intenția inculpatului nu a fost în sensul inducerii în eroare a denunțătorului, ci disponibilitatea de a-l ajuta printr-o propunere favorabilă și, evident în schimbul sumei de 1000 euro pe care acesta din urmă trebuia să i-o înmâneze.
În legătură cu traficul de influență pretins a fi fost săvârșit de inculpat, nici această opinie nu este agreată de către curte, fiindcă suma de 1000 euro primită de la denunțător, nu este o cumpărare a influenței pe care inculpatul să o aibă asupra unui funcționar public să îndeplinească sau nu, un act ce intră în competența sa, ci o recompensă pentru îndeplinirea unui act pe care el însuși trebuie să-l efectueze.
Așa cum am precizat anterior, banii au fost dați inculpatului pentru ca acesta să propună o soluție favorabilă denunțătorului.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii de luare de mită sub forma primirii sumei de 1000 euro de la denunțător, cu ocazia audierii sale de către instanța de judecată.
Edificatoare, sub acest aspect, printre altele, sunt și convorbirile înregistrate în condițiile legii dintre inculpat și martorul denunțător, întâlnirile inculpatului cu denunțătorul avute în vederea soluționării dosarului penal, așa cum au fost arătate mai înainte, convorbiri prezentate fragmentat în rechizitoriu sau integral regăsite între actele și lucrările cauzei.
La stabilirea și individualizarea pedepsei, care se va aplica inculpatului, vor fi avute în vedere criteriile prev.de art. art.72 Cod penal, și anume limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social concret al faptei de corupție reținute în sarcina inculpatului, dar și persoana acestuia care, nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut această faptă, a avut un comportament corespunzător înainte de săvârșirea faptei, atât la locul de muncă, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu curente ca ofițer de poliție, cât și în societate, apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege cu privire la cuantumul pedepsei aplicate de instanță.
Curtea consideră că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai săvârși astfel de infracțiuni.
Dacă o pedeapsă executată în regim de detenție sau în condițiile art. 86/1 Cod penal ar fi excesivă pentru inculpat și ar da eficiență doar rolului punitiv, suspendarea condiționată a pedepsei satisface exigențele art.52 Cod penal.
De altfel, prin această modalitate, a suspendării condiționate a executării pedepsei la care s-a orientat instanța, este atins scopul pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal, pentru astfel de fapte de corupție cu un anumit grad de pericol social, și anume prevenția specială, dar și prevenția generală.
Prin urmare, inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii orientată spre minimul său special.
În baza art 81 Cod penal se va suspenda condiționat executarea pedepsei iar în baza art.82 Cod penal se va fixa termen de încercare de 5 ani.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a - c Cod penal și în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, va suspenda executarea acestei pedepse accesorii.
În baza art.88 Cod penal va deduce din pedeapsa aplicată perioada executată în stare de reținere și arest preventiv, începând cu 20.02.2009, până la 25.03.2009.
Aceasta, deoarece inculpatul a fost reținut la data de 20.02.2009, arestat preventiv la data de 21.02.2009, fiind liberat provizoriu sub control judiciar la data de 25.03.2009 prin încheierea nr.24/ din data de 04 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Penală, definitivă prin decizia penală nr.1096 din 25 martie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală.
În fine, la termenul de judecată din data de 10.11.2009, procurorul a solicitat în temeiul disp.art. 160/10 alin.1 lit.a Cod procedură penală revocarea liberării provizorii sub control judiciar, întrucât au fost descoperite fapte și împrejurări care nu au fost cunoscute instanței atunci când s-a dispus liberarea provizorie.
În susținerea acestei cereri, a fost depusă la dosar încheierea nr.7/F/CC din 05 2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Penală, în dosarul nr-, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului în noua cauză în care acesta este cercetat.
Curtea va respinge cererea de revocare a liberării provizorii sub control judiciar pentru următoarele argumente.
Textul de lege amintit anterior nu impune instanței obligația de a revoca, în mod automat, liberarea provizorie pe considerentul că s-au descoperit fapte care nu au fost cunoscute de instanță la momentul liberării provizorii a inculpatului.
S- lăsat astfel la latitudinea acesteia de a aprecia, de la caz la caz, posibilitatea adoptării acestei soluții.
În raport de datele ce caracterizează persoana inculpatului (lipsa antecedentelor penale, poziția sinceră exprimată în cauza de față în sensul recunoașterii infracțiunii) scopul măsurilor preventive astfel cum este definit în disp. art. 136 Cod procedură penală se poate realiza pe deplin prin menținerea liberării provizorii sub control judiciar.
Așa cum s-a arătat anterior, sunt suficiente garanții în sensul reeducării inculpatului fără a fi necesară revocarea liberării sub control judiciar.
Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.
Văzând și disp. art.189 și 191 Cod procedură penală, în sensul obligarii inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Condamnă pe inculpatul, la:
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 Cod penal rap. la art.5 alin.1, art.6 și art.7 alin.1 din Legea 78/2000 și interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară.
În baza art.81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei iar în baza art.82 Cod penal, fixează termen de încercare de 5 ani.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a - c Cod penal și în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, suspendă executarea acestei pedepse accesorii.
În baza art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada executată în stare de reținere și arest preventiv, începând cu 20.02.2009, până la 25.03.2009.
Respinge cererea de revocare a liberării provizorii sub control judiciar.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art.189 și 191 Cod pr.penală, obligă pe inculpat să plătească 8000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile.
Pronunțată în ședință publică astăzi 26 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte,
- -
Grefier,
-
Red.:
Tehnored
Președinte:Raluca Elena Șimonescu DiaconuJudecători:Raluca Elena Șimonescu Diaconu
