Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 163/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

2418/2007

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 163

Ședința publică din data de 30 iunie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Stan Mustață

JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu

GREFIER: ---

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - este reprezentat prin procuror A.

Pe rol pronunțarea apelurilor declarate de către PARCHETUL de pe lângă ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și de către inculpați -, G, -, și împotriva sentinței penale nr. 69/03.07.2006, pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial B în dosarul nr. 17/2004.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11 iunie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat succesiv pronunțarea la 18 iunie 2009, 25 iunie 2009 și respectiv 30 iunie 2009 pentru când a hotărât următoarele.

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față:

Prin sentința penală nr.69/03.07.2006 pronunțată de Tribunalul

Militar Teritorial, în dosarul nr. 17/2004 au fost condamnați inculpații:

1.-.col.(r) - la:

-2 ani și 8 luni închisoare pentru trafic de influență în formă continuată, prev. de art.257 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.19 din OG.43/2002 prin schimbarea încadrării juridice conform art.334 pr.pen. din infracțiunea de luare de mită, prev. de art.254 alin. 1.pen. cu aplic.art.41 alin.2 și art.75 lit. a pen. în referire la art.6 din Legea 78/2000 cu aplicări 19 din OG.43/2002 și art.33 lit.a pen.;

-3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b și c pen. pentru complicitate în formă continuată la infracțiunea de luare de mită, prev.de art.26 pen. rap. la art.254 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. în referire la art.6 și 7din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.19 din OG.43/2002 prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. din patru fapte în una singură, aceeași infracțiune, dar prevăzute cu art.75 lit.a pen. care se elimină;

-2 ani închisoare pentru complicitate în formă continuată la infracțiunea de dare de mită, prev. de art.26 pen. rap. la art.255 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. în referire la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.19 din OG 43/2002 prin schimbarea încadrării juridice conform art.334 pr.pen. din aceeași faptă dar prevăzută cu art.75 lit.a pen. care se elimină;

-2 ani și 11 luni închisoare, pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art.323 alin.1 și 2.pen. cu aplic.art.74 lit.c și 76 lit.c pen.

În baza disp.art.33 lit.a și art.34 lit.b pen. au fost contopite pedepsele stabilite și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicere drepturilor prev.de art.64 lit.a, b și c pen.

2.Civ., la:

-2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.257 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. în referire la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.19 din OG 43/2002 prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pen. din aceeași infracțiune dar prevăzută cu art.75 lit.a pen. care se elimină;

-2 ani închisoare pentru complicitate în formă continuată la infracțiunea de dare de mită, prev. de art.26 pen. rap.la art.255 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. în referire la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.19 din OG 43/2002 prin schimbarea încadrării juridice conform disp. art.334 pr.pen. din aceeași infracțiune dar cu reținerea art.75 lit.a pen. care se elimină;

-3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pen. pentru complicitate în formă continuată la luare de mită, prev. de art.26 pen. rap. la art.254 alin.1 și 2.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. în referire la art.6 și 7 din Legea 78/2000 și art.19 din OG 43/2002, prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. din 4 fapte privind aceeași infracțiune în una singură, și prevăzute cu art.75 lit.a pen. care se elimină;

-2 ani și 11 luni închisoare pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev.de art.323 alin.1 și 2.pen. și cu aplic.art.75 lit.c și 76 lit.c pen.

În baza disp. art.33 lit.a și art.34 lit.b pen. au fost contopite pedepsele stabilite și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b pen.

3Civ. G, la:

-câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a, b și c pen. pentru fiecare din cele 4 infracțiuni în formă continuată de luare de mită, prev.de art.254 alin.2 pen. cu aplicări.7 din Legea 78/2000, prin schimbarea încadrării juridice din aceeași infracțiune prevăzută cu disp.art.75 lit.a, care se elimină;

-3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev.de art.323 alin. 1 și 2.pen.

4.Civ. -, la:

-câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a, b pen. pentru fiecare din cele 2 infracțiuni de luare de mită, prev. de art.254 alin. 1.pen.;

-3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art.323 alin. 1.pen.

5.Civ., la:

-3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pen. pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de luare de mită, prev. de art.254 alin. 1.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. în referire la art.6 din Legea 78/2000 prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. din aceeași infracțiune dar prevăzută cu art.75 lit.a, care se elimină;

-3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art.323 alin. 1.pen.

În baza disp.art.33 lit.a și art.34 lit.b pen. au fost contopite pedepsele stabilite și a fost aplicată inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b pen.

6.Civ., la:

-3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b și c pen. pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de luare de mită, prev. de art.254 alin.2 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. în referire la art.7 din Legea 78/2000 prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. din aceeași infracțiune prevăzută cu aplic.art.75 lit. a pen. care se elimină;

-3 ani închisoare pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art.323 alin. 1 și 2.pen.

În baza disp.art.33 lit.a și art.34 lit. b pen. au fost contopite pedepsele stabilite și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b și c pen.

7.Civ., la:

-3 ani închisoare pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.257 alin. 1.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. din aceeași infracțiune prevăzută cu aplic.disp.art.75 lit.a pen., care se elimină;

-3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pen. pentru complicitate în formă continuată la infracțiunea de luare de mită, prev. de art.26 pen. rap. la art.254 alin. 1 și 2.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. într-o singură infracțiune din 3 infracțiuni cu aceeași încadrare juridică prevăzută în actul de sesizare cu aplic.art.75 lit.a pen. care se elimină;

-3 ani închisoare pentru complicitate în formă continuată la dare de mită, prev. de art.26 pen. rap. la art.255 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. prin schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. din aceeași infracțiune dar prevăzută cu art.75 lit.a care se elimină.

-3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art.323 alin. 1 și 2.pen.

În baza disp.art.33 lit.a și 34 lit.b pen. contopește pedepsele stabilite și aplică inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b pen.

8.Civ., la:

-3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pen. pentru complicitate în formă continuată la infracțiunea de luare de mită, prev.de art.26 pen. rap. la art.254 alin. 1.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. prin schimbarea încadrării juridice conform art.334 pr.pen. din aceeași infracțiune dar prevăzută cu art.75 lit.a pen. care se elimină.

Pe durata prev. de art.71 pen. s-au interzis inculpaților lt.col.(rez.), civili G, drepturile prev.de art.64 lit.a, b și c pen.

Pentru inculpații, și în baza disp.art.86/1 pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor rezultante sub supraveghere pe durata unui termen de încercare calculat potrivit art.86/2 pen. de 5 ani. Au fost obligați inculpați potrivit art.86/3 pr.pen. să se prezinte în fiecare primă zi lucrătoare a fiecărui semestru al fiecărui an al termenului de încercare la Secția de Poliție a locului de domiciliu unde să anunțe: orice schimbare de locuință, reședință, domiciliu și deplasare; să comunice și să justifice locul de muncă și schimbarea acestuia precum și orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

S-a atras atenția acestor inculpați asupra cazurilor prevăzute de disp.art.86/4 pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Conform art.88 pen. s-a computat din durata pedepselor aplicate inculpaților perioadele arestării preventive după cum urmează:

--.col.rez., civ. și G de la 05.12.2002 la 25.06.2003; de la 09.12.2002 la 26.05.2003; de la 12.12.2002 la 25.06.2003; de la 26.02.2003 la 25.06.2003 și de la 29.01.2003 la 25.06.2003.

Potrivit disp.art.254 alin.3 pen. și art.257 alin.2 pen.

S-a dispus confiscarea de la inculpați a următoarelor sume de bani și bunuri ce au făcut obiectul infracțiunilor reținute, după cum urmează:

-7.328 USD și contravaloarea în lei a 1.000 DM (mărci e); și:

-contravaloarea în lei a 2.000 DM, un cuptor cu microunde marca seria - și radiocasetofon marca PHILIPS seria - -.

S-a constatat că suma de 2.000 DM (1.200 USD) luați cu împrumut au fost returnați inc. (chitanță 56 voi.II dosar nr. 17/2004);

- 2.000 EURO și 2.000 USD (echivalent în lei în care se include suma de 3.338,39 EURO aflată în contul nr.-- deschis la. sector 1 care se confiscă (vol.l-117, 135, 149-152, dos. 17/2004 );

-contravaloarea în lei a sumei de 35.000 DM;

-750 lei (RON); 7.000 EURO și 16.800 USD în care se includ sumele de bani descoperite cu ocazia percheziției și consemnate la. după cum urmează: 30.000.000 lei (ROL)=3.000 lei (RON)-chitanță 18281/19.12.2002; 56.000 USD (chitanță nr.-/19.12.2002); 190 tolarjev; 20; 840.000 lire turcești; 11.900 forinți (proces-verbal predare-primire 19.12.2002) care se confiscă până la concurența cuantumului supus confiscării. Cameră video marca Panasonic cu adaptor și cablu alimentare model RX 11, seria -, - 0317 cu seria - -).

S-a constatat că bunurile în valoare de 30.857 EURO, 33.891 EURO și 16.990 DM au fost restituite conform art.255 alin.5 pen. denunțătorului -scu.

-47.298,79 EURO și contravaloarea în lei a 22.500 DM

-47.298,79 EURO în care se includ și 12.000 EURO indisponibilizați în contul bancar 2511.2-12506.2 deschis la BC..Sucursala Universitate care se confiscă.

-20.500 DM (echivalentul in lei)

Conform art.160/5 alin.4.d cu aplic. alin. 7 al aceluiași articol Cod procedură penală s-a dispus încetarea stării de liberare provizorie și restituirea cauțiunii de 5.000 lei RON (50.000.000 lei ROL) pentru inculpatul, sumă consemnată la CEC - Agenția B (Calea 164-1) cu recipisa de consemnare nr.-03 de către

În baza disp.art.169 Cod procedură penală a fost ridicat sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpatului G și respectiv - mai puțin cele confiscate prin prezenta sentință.

S-au menținut măsurile asigurătorii asupra bunurilor inculpaților și.

În conformitate cu disp.art.191 Cod procedură penală a fost obligat fiecare inculpat la câte 2000 (RON) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

În 1997 cetățeanul se afla la o expoziție tehnică în având un stand de prezentare ce avea drept ofertă o tehnologie, despre care el susține că era propria lui descoperire, tehnologia respectivă fiind destinată reabilitării conductelor subterane, fără decopertare, cu aplicație principală în termoficare.

Alături de această tehnologie era prezentat și un material specific, care era folosit la căptușirea interioară a conductelor prin tehnologia prezentată.

În perioada respectivă era angajat al firmei e " ", firmă căreia îi cedase drepturile de comercializare ale materialului și tehnologiei inventate de către acesta, firmă în numele căreia era făcută oferta la târgul respectiv din.

La acest târg l-a cunoscut pe, cetățean de origine română, reprezentant al firmei e "PARCON".

Cu acest prilej a luat la cunoștință de oferta prezentată de discutând cu acesta dacă nu ar dori să implementeze această tehnologie în România, explicându-i că este român de origine și că are afaceri mai vechi în România.

a fost în principiu, de acord, încredințându-i pliante cu oferta respectivă.

Ulterior, revine în România și poartă o discuție, pe această temă, cu inc., care administra firma " 96" SRL B, pe care-l cunoștea din anul 1995 în virtutea unor relații de afaceri. Cei doi hotărăsc să facă o ofertă cu tehnologia respectivă B, unde s-a deplasat în vara anului 1997 și a purtat o discuție cu secretarul general al acestei instituții, martorul.

Cu prilejul acestei prezentări reprezentantul Baa preciat că procedeul tehnic prezentat de cei doi era neinteresant din punct de vedere tehnic și economic pentru unitatea din care făcea parte.

La sfârșitul anului 1997 inculpatul s-a întâlnit cu inculpatul, cei doi fiind cunoștințe mai vechi.

Inculpatul avusese o serie de relații comerciale, prin firma al cărui administrator era cu societatea comercială a inculpatul, la care acesta din urmă era asociat unic, această societate purtând denumirea C " " SRL B, bănuind că pe acest fond ei ar putea să promoveze tehnologia ă descrisă anterior. El i-a explicat inculpatul tot ce știa despre această tehnologie și i-a pus la dispoziție o serie de pliante care făceau parte din ofertă.

Cu puțin timp înainte de a purta această discuție cu inculpatul, inculpatul îl cunoscuse pe inculpatul lt.col.(r) care lucra, în acea perioadă, la Serviciul Român de Informații, în cadrul unei direcții economice, fiind ofițer de obiectiv în cadrul direcției respective pentru B, Ministerul Industriilor și, SA, șa. Inculpatul i-a prezentat, la rândul său inculpatul lt.col.(r) oferta firmei e în scopul promovării tehnologiei respective în anumite unități economice unde ofițerul avea "relații".

Inculpatul lt.col.(r) (inginer ca pregătire profesională de bază) i-a cerut inculpatul să-i dea pliantele cu oferta respectivă explicându-i că dacă va aprecia că este viabilă din punct de vedere tehnic, o să vorbească cu directorul general de la, unitate economică de care ofițerul răspundea direct pe linie de serviciu.

Inculpatul lt.col.(r) s-a deplasat la biroul inculpatul G, care îndeplinea funcția de director general B, căruia i-a făcut o succintă prezentare a tehnologiei din ofertă, sugerându-l lui că această activitate de susținere a firmei eof ace în virtutea atribuțiunilor sale de serviciu.

Inculpatul G, i-a spus că este de acord ca între B și firma ă să se deschidă o serie de negocieri, care urmau să se poarte la sediul în vederea încheierii unor eventuale contracte economice între cele două părți.

Inculpatul lt.col.(r) i-a adus la cunoștință inculpatul de acordul de principiu al lui și i-a explicat că reprezentanții firmei e să contacteze telefonic pe inculpata, ce îndeplinea funcția de director comercial la B, pentru a demara negocierile.

La rândul lui inculpatul l-a informat pe inculpatul să contacteze pe directoarea comercială

, explicându-i că a aranjat o "intrare puternică" firmei e la această unitate din

Inculpatul i-a transmis această veste lui, care l-a chemat în România pe în vederea unei prime discuții la

Din declarația lui dată în fața autorităților judiciare românești, rezultă că acesta a venit în România în aprilie 1998 când împreună cu și cu inculpatul s-au deplasat la sediul B, în birou la inculpata pentru o primă discuție privind eventualele negocieri în această afacere.

Inculpata a fost asistată la această discuție, din partea B, de inculpatul ce îndeplinea, în acea perioadă, funcția de director de producție la. Celor doi reprezentanți ai B le-a fost făcută o scurtă prezentare tehnică cu privire la tehnologia în cauză, precizându-li-se că ea aparține firmei e " și că dacă s-ar dori o colaborare pentru implementarea acestei tehnologii urmează ca factorii de decizie ai firmei e să se deplaseze în Inculpata și le-au dat de înțeles celor trei interlocutori că aveau ordin "de sus" să demareze oricum această afacere și că îi așteaptă la negocieri pe cei de la firma

Cu prilejul acestei discuții la sediul au fost lăsate o serie de materiale tehnice de documentare, inclusiv oferta tehnologică denumită: "-Tehnologie modernă de reabilitare a conductelor fără decopertare pentru transport și distribuție fluide (apă potabilă, agent termic, gaz metan și canalizare). mineral de acoperire interioară cu protecție anticorozivă pe termen ".

Inculpatul -.col.(r) și nu au participat personal la această discuție la sediul B, așteptând să vadă ce rezultat vor avea aceste negocieri, fiind convinși că dacă afacerea se va încheia vor avea și ei doi parte de avantaje materiale din partea firmei celor doi a fost ulterior "confirmată", așa cum a declarat inculpatul, cu prilejul unei discuții pe care ei au avut-o cu, când acesta le-a promis că firma ă este dispusă "din " să dea 3-4% din valoarea contractului, persoanelor din România, care au sprijinit încheierea acestei afaceri.

a declarat că la prima întâlnire inculpatul a explicat că el personal are o serie de nelămuriri tehnice cu privire la realizarea procedeului respectiv, nelămuriri pe care le-a și detaliat în fața reprezentanților firmei e, destul de bine motivat și argumentat tehnic, ceea ce l-a determinat pe să-l invite pe inculpatul să facă o deplasare la, în ia, unde să asiste la o prezentare "pe ", a tehnologiei firmei

În baza acestei invitații inculpatul s-a deplasat în luna mai 1998 la unde a asistat la o prezentare "pe " a tehnologiei, prezentare în urma căreia acesta a afirmat, așa cum a declarat, că s-a convins de viabilitatea și performanțele tehnologiei firmei După revenirea în Bai nculpatul între B și firma ă s-a stabilit aproape o legătură permanentă în vederea semnării unor contracte viitoare dar acest contact nu s-a ținut, cum era firesc direct între cele două firme, ci el era intermediat de inculpatul, și lt. col.(r), care au încercat, încă de la început, să blocheze contactul direct între cele două firme, deoarece, dacă el s-ar fi realizat, prezența lor în această afacere ar fi fost inutilă și pe cale de consecință, nu ar mai fi avut parte de nici un folos material.

Reprezentanții firmei e (la vremea aceea fiind și ), au acceptat această manieră de lucru, aflând și ei că inculpatul lt. col.(r) este ofițer la și că deține o funcție importantă în această structură, apreciind că numai prin intervențiile acestuia vor putea realiza această afacere în România.

La data de 09.07.1998, inculpatul și (acesta din urmă fiind unul din directorii firmei e) s-au deplasat la sediul B, unde au semnat contractul nr. 15.906 cu precizarea că, din partea B au participat, la această întrunire inculpatul G, și, precum și directorul economic, martorul; contractul a fost semnat din partea B numai de către inculpatul G și martorul.

Conform negocierilor, acest contract urma să se efectueze pe o porțiune de probă denumită la punctul unu alin.2 din contract "Secțiunea de lucru experimentală" având lungimea totală de 1.300 metri, urmând ca aceasta să fie realizată de firma ă în perioada august - septembrie 1998. Prețul total al contractului a fost de 520.000 DM (pct.4.1), din care, B era obligată să plătească, în avans firmei e suma de 100.000 DM (pct.4.4).

Din contract rezultă că, la capitolul " și condiții de plată" pct.4.1 părțile au convenit ca prețul/metru liniar să fie de 400 DM, iar B s-a angajat (pct.1 alin.3) în cadrul acestui contract, că va încheia cu firma ă, pe viitor, noi contracte pentru alte porțiuni de conductă, cu mult mai mari decât porțiunea de probă. Ulterior cele două părți au încheiat contracte economice având același obiect cu valori considerabile în care, s-au stabilit, pentru aceleași tipuri de lucrări, prețuri cel puțin duble.

Din punctul de vedere al B această "promisiune" nu ar fi ridicat probleme dacă ea nu s-ar fi materializat în contracte noi în care, pentru aceleași tipuri de lucrări, s-a stabilit un preț mai mult decât dublu (contractul nr.2/14.01.1999 în care prețul mediu/metru liniar a fost de 884 M).

O astfel de "deschidere" a fost de natură să producă multă "încântare" reprezentanților firmei e, care au realizat că această relație economică trebuie păstrată și întreținută "în orice mod".

Din punct de vedere al realizării lucrărilor pentru porțiunea de probă a fost desemnat, din partea firmei e, ca și coordonator pe linie tehnică.

În același timp (conform documentelor primite prin Comisia Internațională - vol. XV, fila 51), între " " și societatea "PARCON" a lui s-a încheiat o convenție la 20.09.2998 prin care, se angaja să-i plătească lui un comision de 3% din valoarea totală a contractului pentru porțiunea de probă de 520.000 DM, valoarea acestui comision fiind de 15.600 mărci + TVA. Acest comision era plătit firmei "PARCON" pentru a asigura organizarea de șantier la B, în contractul pentru porțiunea de probă cu

Firma "PARCON" și-a onorat aceste obligații, prin intermediul - "" SA din România cu sediul în Târgu M (str.- - nr.5) reprezentată prin managerul său, respectiv același domn.

Această porțiune "de probă" a fost executată de firma ă în lunile august-septembrie 1998, lucrarea fiind supravegheată în teren, atât de și, dar și de inculpații și, aceștia din urmă aveau "misiunea" de a ține legătura, pentru orice problemă cu reprezentanții

Din partea Baf ost desemnat inculpatul pentru a supraveghea respectarea condițiilor tehnice pentru executarea lucrărilor.

Înainte de a se semna contractul pentru această porțiune de probă, inculpatul i-a spus inculpatului că "intrarea" la B s-a făcut prin inculpatul lt.col.(r) pe care l-a prezentat ca fiind un personaj cu funcție importantă, pe care nu-l poate refuza cu nimic conducerea

Pe parcursul executării lucrărilor pentru porțiunea de probă inculpatul l-a chemat, chiar pe șantier, pe inculpatul la o discuție cu, prilej cu care acesta din urmă i-a dat lui suma de 10.000 DM, prilej cu care inculpatul i-a spus că o să vină să se întâlnească la acasă în legătură cu suma de bani.

Inculpatul s-a deplasat cu această sumă la domiciliul inculpatul lt. col.(r) unde în scurt timp a apărut și inculpatul. Despre această sumă de bani inculpatul a declarat că a primit-o cu specificația ca o parte să fie folosită la cumpărarea unor cadouri pentru și, din partea firmei e, iar o parte dă fie distribuită între și.

La domiciliul lui, a primit 4.000 DM, - 2000 DM, - 2000 DM, cei trei stabilind de comun acord ca de 2000 DM să ia cadouri pentru și, de această problemă urmând să se ocupe și.

Inculpatul a mai declarat (la 08.01.2003) că în vara anului 1998 avut loc o masă de protocol la Restaurantul "" din B, la care, în afară de el, au mai participat, și, prilej cu care acesta din urmă a ținut să fie chemat la masă și ofițerul să-l cunoască personal. Inculpatul s-a prezentat la masa respectivă făcând cunoștință personal cu cetățenii

La desfășurarea lucrărilor pentru porțiunea de probă în perioada anului 1998, inculpatul a ridicat în mod constant o serie de probleme tehnice, cerând partenerilor i să facă și demersuri pentru obținerea agrementelor institutelor de specialitate din România (. B).

Această atitudine a sa a fost discutată inclusiv cu directorul executiv, ajungându-se la concluzia unanimă la nivelul firmei e că singura persoană de la care le poate bloca evoluția viitoare a relației economice ar putea fi.

Acesta din urmă, cu prilejul unor discuții purtate la o masă de protocol cu reprezentanții firmei e i-a explicat lui că are ca pasiune jocul de bridge, că face parte din Federația Română de Specialitate, și că în perioada respectivă se organizează un concurs în, la, cerându-i să sponsorizeze deplasarea lui, a soției lui și a altor patru persoane în, cu cheltuielile de transport și cazare pe toată perioada competiției.

a acceptat în principiu această cerere urmând ca suma exactă și toate celelalte date să fie transmise ulterior de inculpatul.

Din declarația lui a rezultat că în luna octombrie 1998 se aflau la sediul firmei e din, când a primit de la inculpatul specificația sumei totale a sponsorizării pentru concursul de bridge, de față fiind și, această sumă fiind în cuantum de 7.328 USD, fapt care i-a surprins neplăcut pe toți trei deoarece nu se așteptau ca aceasta să fie așa de mare.

și-a exprimat categoric dezacordul său privind acordarea acestei sponsorizări, însă i-a adus aminte că inculpatul este singurul de la B care le-ar putea pune "bețe în roate" și să le încurce afacerea ce se preconiza de altfel destul de profitabilă pentru partea După această discuție a dispus virarea sumei de 7.328 USD către Banca Română de Comerț cu destinația - " " B, care era firma de turism prin care urma să se plătească deplasarea în.

Această dispoziție a fost dată prin avizul de creditare nr.31087/14.10.1998.

La data de 31.10.1998 firma de turism - " " SRL Bae mis facturile nr.- și - pentru suma totală de 7.328 USD pentru achitarea integrală a contravalorii deplasării grupului respectiv în.

Cu prilejul audierii lui acesta a confirmat situația expusă.

Din actele Comisiei Internaționale primite de la autoritățile judiciare din ia rezultă că proiectul de sponsorizare a inculpatul a fost tradus pentru și de, a fost primit prin aceeași Comisie, contractul de sponsorizare nr.1 din 01.10.1998 între firma ă și Clubul de " CFR", contract semnat de directorul executiv lonescu.

Inculpatul, fiind audiat cu privire la această sponsorizare, a susținut că este operațiune legală, legalitatea fiind respectată însă de cele două părți din contractul de sponsorizare cu privire la procedurile sponsorizării. Operațiunea a fost aprobată de reprezentanții firmei e pentru ai "tempera" obiecțiile inculpatului cu privire la contractul cadru ce urma să fie încheiat pentru o sumă importantă la începutul lui ianuarie 1999.

Inculpatul a făcut acea deplasare pe banii firmei e, fiind însoțit de soția sa, care nu era membră a nici unui club de bridge și nici a Federației de specialitate, fapt recunoscut de acesta. Audiată aar ecunoscut situația.

La dosarul cauzei există copii după actele Federației Române de, precum și ale Clubului "" precum și copii xerox de pe pașapoartele soților, din care rezultă efectuarea deplasării respective.

Suma respectivă a fost pretinsă și primită de inculpatul în scopul și modul arătat, iar în schimbul acestui "gest " din partea partenerilor i, el a renunțat vizibil la eventualele critici fundamentate ce le-ar fi putut aduce afacerii cu partenerul.

Rezultă că inculpatul a fost persoana desemnată de B să supravegheze lucrările pentru porțiunea de probă, efectuate în perioada august-septembrie 1998. Tot același inculpat se ocupa de transpunerea în practică a obligațiilor contractuale ale B care-și asumase o serie de obligații privind lucrările ce se efectuau; orice întârziere în îndeplinirea acestor obligații de către B ar fi dus la nerespectarea termenului pentru firma ă, și pe cale de consecință la decalarea plăților, situație care nu s-a petrecut deoarece a fost foarte "prompt" în raporturile cu firma ă, sponsorizarea fiind o recompensă și pentru această bună conduită a sa.

Totodată înainte de încheierea contractului pentru porțiunea de probă în iulie 1998 între cei doi parteneri s-au purtat negocieri preliminare la care a participat și inculpatul. Cu prilejul acestor negocieri se stabilise de fapt inițierea unei relații economice pe mai mulți ani, cu condiția ca partenerul să execute gratuit porțiunea de probă, din vara lui 1998. Acest lucru l-a recunoscut chiar inculpatul în declarația dată la 09.12.2002.Gratuitatea nu s-a realizat.

Cu privire la suma de 10.000 mărci primită de inculpatul pe șantier, în vara lui 1998 de la rezultă că la data de 08.07.2003 Oficiul Judiciar al l-a audiat ca învinuit pe, în cadrul cererii de Comisie Internațională formulată de autoritățile judiciare române. în această declarație cel în cauză a precizat textual: "cei doi domni (făcând referire la inculpatul și ) au solicitat prestații de la firma. Pentru acest proiect au fost predați, anticipat de către domnul celor doi domni suma de 10.000 DM în numerar înregistrarea (contabilă-n) s-a făcut prin casieria din. Aceasta s-a întâmplat aproximativ în luna august/septembrie 1998".

Astfel, a explicat că această sumă a fost prima plată ilegală făcută de firma ă celor doi inculpați.

a fost și el audiat de Autoritățile judiciare române și a precizat că pe data de 18.12.1998 a venit în România, de la având asupra sa 10.000 DM pe care-i primise de la și la Aeroportul Otopeni a fost așteptat de inculpatul și. întreaga sumă de 10.000 DM i-a dat-o lui, prilej cu care acesta i-a spus în prezența lui că urmează să cumpere cadouri, de o valoare însemnată, pentru și de la B pentru ca aceștia să semneze contractul cadru în ianuarie 1999.

În declarație a afirmat că, la începutul anului 1999 discutat cu inculpatul și acesta i-a confirmat că au fost cumpărate cadouri și date din partea firmei e lui și.

Cu privire la a doua sumă de bani primită de la inculpatul de la, acesta s-a deplasat împreună cu inculpatul la domiciliul inculpatul lt. col.(r), unde suma s-a împărțit în mod egal între cei trei inculpați discutându-se să ia cadourile pentru și din cei 2000 DM păstrați special din prima sumă primită (tot de la ).

Inculpatul împreună cu inculpatul lt. col.(r) au achiziționat în acele zile, contra echivalentului a 1000 DM pentru inculpatul un radio casetofon cu CD marca PHILIPS și un cuptor cu microunde marca, iar pentru inculpatul Goc ameră video marca Panasonic, ce valora 1000 DM.

După achiziționarea acestor cadouri ei s-au întâlnit cu inculpatul și i-au arătat ce bunuri cumpăraseră, acestea aflându-se în autoturismul particular al inculpatul.

După aceasta cei doi inculpați s-au deplasat la domiciliile inculpaților G și, oferindu-le aceste cadouri din partea firmei e întrucât în primele zile ale lunii ianuarie era convenit ca cele două părți să semneze contractul cadru.

Cu ocazia primelor audieri a inculpatul G și, pe data de 04.12.2002 au negat că ar fi primit, prin sau, bani sau alte bunuri cadou. Pe data de 05.12.2002 s-au efectuat însă percheziții domiciliare la aceștia găsindu-se obiectele primite cadou.

Cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la inculpata după găsirea radiocasetofonului și a cuptorului cu microunde a fost audiat soțul, respectiv inculpatul. Acesta a declarat că în luna decembrie 1999 era la domiciliu împreună cu soția sa, când au venit pe înserat și, care i-au adus soției sale cele două aparate, explicându-i în prezența lui că sunt cadou din partea firmei Procesul - verbal de percheziție domiciliară se află depus la dosarul cauzei.

Cu ocazia reaudierii inculpata (a aducerii la cunoștință a rezultatului percheziției), aceasta s-a exprimat textual că"ar fi posibil să fi primit acele cadouri",recunoscând primirea lor.

La data de 05.12.2002 s-a efectuat percheziție domiciliară la locuința inculpatului G, cu precizarea că telefonul mobil al inculpatului G era interceptat legal și până la începerea percheziției acesta l-a sunat pe fiul său discutând cu acesta cum să facă să dispară camera video și cutia primită de la nemți și ambalajul acestei camere.

Camera video respectivă a fost identificată ulterior la sediul stabilindu-se că în dimineața zilei de 05.12.2002 inculpatul Gaa dus personal acest aparat și l-a predat secretarei, spunându-l să o țină în biroul ei. Această cameră video a fost identificată și ridicată fiindu-l prezentată inculpatului care a recunoscut că este camera video primită în decembrie 1998 de la și, care i-au adus-o la domiciliu, motivând că el a aruncat cutia camerei la gunoi și a dus camera video la birou, de teama de a nu fi descoperite de echipa de anchetă.

Cu privire la acest aparat însă inculpatul G spune că l-a primit de la cei doi ca un simplu cadou și că aceștia nu i-ar fi specificat că este din partea firmei e, susținere infirmată de inculpatul și cu prilejul confruntărilor efectuate.

În legătură cu momentul luării deciziei de a se oferi aceste prime "cadouri" persoanelor din conducerea B inculpatul și inculpatul au declarat că după demararea lucrărilor pentru contractul cu porțiunea de probă a existat o discuție la o masă de protocol la care au participat, și.

Cu acest prilej, în timp ce se discuta și de proiectul viitorului proiect cadru între firma ă și B, cei trei cetățeni români i-au sugerat lui, care era șeful grupului să pună la dispoziție o sumă de bani pentru a se lua "cadouri" pentru persoanele din conducerea B, în intenția de a le determina astfel să accepte o colaborare cu firma ă pe mai mulți ani.

a fost de acord să dea bani pentru mituirea celor din conducerea, bani pe care a promis că o să-l trimită în România ulterior prin, promisiune pe care și-a onorat-

În declarația martorului, care îndeplinea în perioada 1998-1999 funcția de director economic la B, s-a precizat că în momentul în care s-a semnat contractul pentru porțiunea de probă (iulie 1998) a fost chemat de inculpatul G în sala de protocol a Bc erându-i-se să semneze pe loc contractul în condițiile în care martorul participase la negocieri și nu știa prea multe în legătură cu afacerea ce urma să se încheie.

Martorul a mai relatat că inculpatul G era la masă cu partenerii i și cerându-i modelul de contract pe care l-a studiat în fugă a constatat, printre altele, că s-a inserat un preț prea mare și nejustificat în raport cu procedeele clasice folosite până atunci de, motiv pentru care a refuzat să semneze acest contract. Ulterior, nemții au revenit cu contractul refăcut la prețul produsului, respectiv stabilind un preț de 400 DM/metru liniar, care era mai aproape de realitatea calculelor economice.

Despre această modalitate de inițiere și întreținere a unor relații economice a declarat că în prezența lui în perioada 1998-1999, cu ocazia mai multor mese de protocol a asistat la discuții purtate în limba engleză între și inculpatul și, discuții în cadrul cărora aceștia din urmă îi cereau în mod repetat sume de bani directorului firmei e, invocând că trebuie să-i mituiască pe cei din conducerea ca să semneze contractele sau ca să asigure ritmicitate în derularea plăților.

A mai precizat că în seara zilei în care a semnat contractul cadru la B, la masa de protocol ce a avut loc la Restaurantul "" (de față fiind și președintele pe nume Preuss) i-a auzit pe inculpatul și cum îi sugerau lui să le dea o sumă de bani să-i mituiască pe cei de la B pentru a-i determina să plătească firmei e avansul necesar demarării lucrărilor.

a declarat că le-a răspuns că este de acord să dea bani pentru mituirea celor de la, dar în intenția lui ar fi să dea acești bani după ce -ul va plăti avansul.

La finalul declarației precizează că între și cei doi inculpați cetățeni români s-au stabilit relații din ce în ce mai apropiate, bazate pe remiterea repetată a unor sume de bani din ia prin cei doi pentru a fi dați ca mită, situație care nu trebuia cunoscută prea bine de către în accepțiunea lui, motiv pentru care acesta din urmă l-a și exclus în iulie 1999 din această afacere înlocuindu-l cu, cetățean de origine română.

Despre acest înlocuitor al său, a declarat în fața autorităților judiciare românești că știe că spre sfârșitul anului 1999 ar fi prezentat unor persoane din conducerea listele cu "șpăgi" mai precis cu sumele de bani scoase din contabilitatea firmei e pentru a fi date mită la.

În referire la contractele firmei e cu B pe perioada 1998-2002 există indicii puternice că cel puțin prețul din contractul nr.2/14.01.1999 a fost stabilit în mod fraudulos.

Astfel:

- în contractul 15.906/09.07.1998, prețul pe metru liniar este de 400 DM;

- în contractul nr.2/14.01.1999 (contract cadru) prețul mediu este de 884,20 DM/metru liniar, preț care nu este explicit inserat în contract, dar este prevăzut în protocolul din 03.12.1998 între B și firma ă, la care se face referire expresă în contract;

- actul adițional nr.1 (la contractul cadru) din 03.07.2001 are un preț de 700 DM/metru liniar tot ca preț mediu;

- actul adițional nr.2 (la contractul cadru) din 03.07.2002 stabilește un preț mediu de 320 euro/metru liniar;

- protocolul din 03.07.2000 încheiat între B și firma ă, în care se stabilea prețul de 700 DM/metru liniar la conducta de 1000 mm (vol. II, filele 99-100). Referindu-ne la acest protocol vom constata că în 2002 prețul pentru diametrul de 1000 mm era mai mic decât prețul stabilit în ianuarie 1999 la "diametrul mediu" de 750 mm.

Pentru a păstra o aparență de legalitate cu privire la încheierea contractului cadru cu firma ă inculpatul G, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Bai ntrodus pe ordinea de zi a ședinței din 23.12.1998 la ultimul punct, o prezentare făcută chiar de acesta împreună cu inculpatul denumită:"Reabilitarea conductelor de termoficare prin torcretare", prezentare care a constat în expunerea și susținerea tehnologiei firmei e solicitându-se la final Consiliului de Administrație ca acesta să aprobe încheierea unui contract cadru cu derulare pe mai mulți ani calendaristic între B și firma ă.

În urma susținerilor și propunerilor făcute de inculpați Consiliul de Administrație a aprobat încheierea contractului respectiv.

Implicarea inculpaților și în promovarea intereselor firmei e este demonstrată prin participarea la ședința acestui Consiliu de Administrație unde ei au fost invitați neavând calitatea de membri ai acestui consiliu.

Inculpații G, și, au susținut în mod vădit, precipitat și nelegal demararea acestei afaceri cu firma ă, atâta timp cât această firmă străină nu avea deschisă în România, la acel moment reprezentanță fiscală, fapt care a dus ca pentru toate încasările acestei firme de la B până la 22.02.2002 firma ă să nu plătească impozit în România conform legii române.

Direcția Generală a Finanțelor Publice Bae fectuat un control la data de 22.02.2002 la B, în urma căruia a constatat această încălcare a legii române, dispunând ca B să achite din acel moment cu prioritate impozitele datorate statului român și neplătite de firma ă, sume care au fost plătite de B și reținute ulterior de acesta din sumele ce le datora firmei e.

În seara de 14.01.1999, după semnarea contractului cadru a avut loc o masă festivă la Restaurantul din B la care, din partea firmei e au participat: președintele, domnul Preuss,; prezenți la această masă au fost și cei din conducerea După plecarea reprezentanților la masa respectivă a apărut inculpatul fiind chemat telefonic de inculpatul la rugămintea partenerilor i care doreau să-l cunoască pe ofițerul. Cu acest prilej s-au purtat discuții în cadrul cărora cetățenii i au "apreciat" rolul ofițerului pentru semnarea acestui contract (autodenunț ).

Despre același aspect inculpatul, cu ocazia confruntării cu inculpatul a susținut că la începutul anului 1999 la o masă de protocol, inculpatul i-a cerut lui bani pentru a mitui persoanele din conducerea B prin intermediul inculpatul lt. col. (r) pentru a-i determina să plătească mai repede avansul stabilit în contractul cadru încheiat.

a fost de acord și după circa 2 săptămâni la o altă masă la Restaurantul "" din B i-a dat inculpatului suma de 10.000 DM în prezența inculpatului. Cei doi cetățeni români au plecat de aici și s-au întâlnit cu, împreună cu acesta au stabilit ca 1.000 DM să-i fie dați inculpatului prin inculpatul iar diferența de 9000 DM să fie dați prin inculpaților G și.

După primirea sumei de 1000 DM inculpatul l-a sunat pe inculpatul cerându-i o întâlnire și acesta l-a chemat sediul Clubului de bridge "" din clădirea Ministerului Transporturilor. În fața acestei clădiri, fiind întuneric cei doi s-au întâlnit și inculpatul a primit banii cu specificația că sunt din partea firmei

În perioada menționată inculpatul Gap rimit în mod repetat la el la birou sau în diferite întâlniri în oraș, în monede diferite DM și Euro, suma totală de 7000 Euro, bani pe care inculpatul îi primea direct de la partenerii i sau de regulă prin inculpatul, care și acesta îi primea din partea firmei e în numerar sau în cont bancar (autodenunț ).

În plus inculpatul Gam ai primit din partea firmei e în anul 2000, tot prin suma totală de 12.000 USD primiți prin " " de la firma ă de martorul. Cu privire la această sumă a fost audiat în cauză care recunoaște că în anul 2000 primit din ia, prin mai multe sume de bani cu indicația să i le predea inculpatului lt. col. (r). S-au depus documentele bancare prin care s-au expediat și primit aceste sume. a fost audiat de autoritățile judiciare românești și confirmă trimiterea acestor sume de bani ce trebuiau să ajungă la prin (care era în acea perioadă șoferul în România al lui ).

Inculpata a primit din partea firmei e, prin inculpații și următoarele sume de bani:

-2000 DM în primăvara anului 1999 de la inculpatul care a fost contactat de inculpata și i-a cerut suma menționând că ar fi o cerere de împrumut. Inculpatul s-a deplasat la domiciliul lui unde se afla și soțul acesteia inculpatul (cetățean român de origine bulgară).

Cei doi soți primind suma l-au asigurat că i-o vor restitui ulterior, fapt întâmplat în anul 2004. Acest așa-zis împrumut a fost solicitat de la inculpatul în condițiile în care el era în acea vreme unul din reprezentanții firmei e cu care inculpata, în calitate de director comercial al B avea relații de afaceri.

Inculpatul a încercat ulterior să-și recupereze această sumă de la firma ă prin inculpatul, dar acesta l-a refuzat, îndrumându-l pe să le ceară nemților direct banii.

În vara anului 2000 s-a deplasat la domiciliul soților găsindu-i acasă atât pe, cât și pe și le-a dat 2000 DM din partea firmei e, situație recunoscută în declarațiile inculpatului. Situația este susținută de inculpatul în confruntarea cu cât și de martorul, care arată că imediat după decesul fiului familiei a fost contactat de inculpatul care l-a rugat să-I sune pe care era în ia și să-i spună necazul familiei (decesul fiului) și să-l ceară o sumă de bani din partea firmei

Martorul a discutat telefonic cu și acesta i-a confirmat că o să vină în câteva zile în România cu o sumă de bani. Același martor a mai declarat că a venit în România cu 3000 DM pe care îi avea pregătiți pentru inculpata. El știe că o sumă de bani a ajuns la familia, însă nu știe prin cine și ce sumă exactă. Cercetările au stabilit că inculpatul lt. col. (r) a primit 3000 DM de la, dar a predat inculpata numai 2000 DM diferența reținând-o în folosul său.

Cetățeanul în aprilie 1999 l-a angajat în România, ca șofer și translator pe martorul, cunoscător de limbă

Din declarațiile acestuia, coroborate cu declarațiile inculpaților -.col.(r), și, precum și ale martorilor, și, s-a stabilit că a locuit în România în perioada aprilie 1999-aprilie 2000, aproximativ 6 luni (zi la zi), mai precis el venea în România câte două săptămâni pe lună.

În anul respectiv a fost de față când inculpatul îi cererea cel puțin, o dată pe lună lui între 500-1500 DM despre care îi spunea că trebuie să-i dea "generalului" de la, care nu era altul decât G. Aceste discuții se purtau seara la biroul lui după plecarea secretarei pe care acesta o avea angajată.

De câteva ori a fost de față și inculpatul când îi dădea lui aceste sume pentru "general".

, precum, și alți salariați ai firmei e au adus în aceeași perioadă sume importante de bani, care erau destinate inclusiv mituirii conducerii B, atât prin intermediul lui, dar mai ales prin intermediul lui și.

În ciuda acestei situații a observat că pe tot parcursul anului 1999 Baî nregistrat mari restanțe în plățile ce trebuiau făcute către firma ă, motiv pentru care cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la o masă de protocol la care a invitat persoane din conducerea, după ce a consumat suficient alcool, l-a chemat în holul restaurantului respectiv pe inculpatul și pe martorul ca traducător.

i-a prezentat inculpatului o listă cu mai multe coloane, care conțineau date calendaristice, sume de bani, nume de persoane (având circa 15 rubrici), explicându-l că pe o anumită coloană sunt trecute sumele de bani ce au fost scoase special din contabilitatea firmei e și aduse în România pentru a fi date într-un cuantum important persoanelor din conducerea B pentru urgentarea plăților.

Conform declarației martorului inculpatul, după ce s-a uitat pe acea listă, i-a explicat lui că o parte din sumele trecute în lista respectivă nu au ajuns la conducerea, după care discuția s-a încheiat.

Inculpatul a fost audiat și confruntat cu martorul, prilej cu care nu a recunoscut existența acestei discuții cu.

Din declarația lui (în fața organelor judiciare românești), rezultă însă că susținerile martorului sunt adevărate și că într-adevăr el i-a prezentat acea listă cu "șpăgi" inculpatului.

a făcut aceeași susținere și cu prilejul audierii sale de către autoritățile judiciare

Martorul a declarat că acela ar fi fost momentul în care i-ar fi spus, în autoturism, că abia acum își dă seama că cele 40.000 DM date lui pentru persoanele din conducerea B s-ar putea să nu fi ajuns niciodată la destinație și să fi fost însușite integral de acest inculpat.

În afara celor 40.000 DM cerute și primite de inculpatul în numele inculpatului G, același inculpat a mai participat la primirea împreună cu inculpații -. col. (r) și, în trei tranșe a sumei totale de 30.000 DM, din care primele 20.000 DM au fost aduse în anul 1998 de, iar ultima tranșă de 10.000 DM fiind adusă și predată la Restaurantul "" din B de, inculpatului, în prezența celorlalți inculpați, sume de bani ce au primit ulterior destinația inclusiv pentru mituirea unor persoane din conducerea

În apărarea sa inculpatul a susținut că ar fi primit mai multe sume de bani în urma prestațiilor făcute în favoarea firmei e, dar că aceste sume ar fi fost primite de el în urma contractului de colaborare din data de 01.06.1999 pe care el l-a încheiat cu firma "PARCON" a lui, precum și în baza contractului de consultanță din 01.08.1999 încheiat cu firma ă.

În același sens inculpatul mai evocă contractul de comision nr.9 din 01.06.1999 încheiat între firma sa - " 96" SRL B și cea a inculpatului - "" SRL

În dovedirea afirmațiilor sale inculpatul a depus la dosarul cauzei aceste contracte.

Din studierea contractului de colaborare între firma acestuia - " 96" SRL B și firma "PARCON" (vol. V fila 80) rezultă că la data de 01.06.1999 s-a încheiat într-adevăr un contract de colaborare între cele două societăți în baza căruia firma "PARCON" se obliga să plătească 1/3 din comisionul primit de aceasta de la firma " " către - " OMPEX 96" SRL

Inculpatul era obligat să sprijine firma "PARCON" pentru derularea afacerii cu

Din studierea declarației inculpatului ca și a lui rezultă că prevederile acestui contract nu au fost respectate de nici una din părți, în sensul că inculpatul nu a efectuat nici o prestație pentru derularea acestei afaceri în numele firmei "PARCON" iar firma respectivă nu i-a plătit nici o sumă de bani.

Cei 20.000 DM aduși de în 1998 în România și predați inculpatul au reprezentat sume aduse de acesta în numerar direct de la firma ă, din care inculpatul și-a însușit și el o parte în urma acordului primit de la ceilalți doi inculpați, respectiv și. O altă parte din aceste sume au fost distribuite prin acordul celor trei inculpați în scopul mituirii persoanelor din conducerea

Contractul de consultanță din 01.08.1999 între firma ă, pe de o parte, și inculpații și, pe de altă parte, era încheiat pe perioada 01.08.1999-31.12.2000 și prevedea obligația celor doi inculpați de a promova tehnologiile și încheierea unor noi afaceri (fiind exclusă afacerea B care era deja pe rol), prestație în urma cărora cei doi inculpați ar fi trebuit să primească de la firma ă câte 1000 DM pe lună.

La paragraful 3 pct.6 din acest contract se prevede în mod expres: "Contractele în curs de desfășurare ca de exemplu B și Centrala nucleară Cernavodă sunt de la această
regulă exceptate".

Concluzia este că nu intră în prevederile acestui contract nici o sumă de bani expediată de firma ă (pentru contractul cu B) sume de bani care au fost primite de inculpatul și ceilalți inculpați.

Totuși în considerația existenței acestui contract nu au fost reținute în sarcina inculpatului, ca primite cu titlu de trafic de influență cele 12.000 DM au fost scăzute din totalul sumei de 40.000 DM primite de acesta de la.

Contractul de comision nr.9 din 01.06.1999 între - " 96" SRL B denumit "contractant" și - "" SRL B denumit "comisionar" include obligația contractantului de a plăti comisionarului suma de 3125 pentru participarea comisionarului la organizarea de șantier (nu se prevede explicit în acest contract și despre ce șantier este vorba).

Perioada contractului era 01.06.1999-30.06.1999.

În procesul-verbal de confruntare cu inculpatul, inculpatul a susținut că ar fi primit 4000-5000 DM de la inculpatul cu titlu de împrumut, afirmând că nu i-a mai restituit acești bani lui deoarece acesta din urmă ar fi avut datorii financiare neachitate față de el. Această afirmație a inculpatului este deoarece în baza contractului nr.9 din 01.06.1999 chiar inculpatul avea obligația să plătească o sumă de bani inculpatului și nu invers.

Rezultă că inculpatul a fost destinatarul unei părți din sumele expediate în România de firma ă pentru traficarea influenței și mituirea unor funcționari.

Pentru acest motiv, prin demersurile ulterioare făcute de la, în luna martie 2000 inculpatul a fost înlăturat din această afacere.

Atât în fața autorităților judiciare românești, cât și în fața autorităților judiciare e, a depus o listă pentru perioada octombrie 1998-septembrie 2001 din care rezultă că din contabilitatea firmei e " " au fost scoși și aduși în România de el, și suma totală de 229.625 DM pentru a fi dați inculpaților și, sumă din care aceștia urmau să dea o parte persoanelor din conducerea. include în această listă atât sumele aduse sub orice formă în România până în februarie 2001, cât și sumele ce au fost virate direct din ia în contul bancar deschis special de inculpatul la BCR - Sucursala Universitate.

Suma integrală de bani scoasă din contabilitatea firmei e și adusă în România pentru a fi dată ca mită rezultă din toate celelalte probe precum și din relațiile primite de la BCR, inclusiv prin adresa XXII/R/578 din 11.12.2003 din care reiese că începând cu data de 09.02.2001 firma ăaa limentat contul personal al inculpatului cu diferite sume de bani în Euro.

Coroborarea acestor probe confirmă că în perioada octombrie 1998-august 2000 au fost ridicați din contabilitatea firmei e și aduși în România în numerar, prin mesaje swift sau poștal prin, suma totală de 143.000 DM și 12.000 USD. La această sumă se adaugă suma virată de firma ă începând din data de 09.02.2001 în contul bancar al inculpatului, care este de 122.596,58 Euro.

Conform probelor administrate suma de 12.000 USD trimisă prin și suma de 122.596,58 Euro trimisă în contul bancar al lui au fost primiți de el și inculpatul și distribuiți în parte sub formă de mită la, precum și inculpatului, iar în parte au fost însușiți în folos personal de cei doi inculpați.

Suma de 143.000 DM cu privire la care încearcă să inducă opinia că ar fi fost predată integral inculpaților și nu poate fi reținută ca fiind predată integral acestora, deoarece din ansamblul probelor administrate rezultă că 80.000 DM din această sumă a fost ridicată din contabilitatea firmei e conform specificațiilor din lista lui dar ea nu a mai fost predată inculpaților cetățeni români fiind practic însușită de cetățenii i în condițiile ce urmează a fi stabilite de organele judiciare

În referire la inculpatul s-a constatat că îl cunoștea pe inculpatul lt. col. (r), conform propriei sale declarații, din anul 1992, deoarece în toată această perioadă inculpatul a îndeplinit funcții de conducere într-o serie de unități economice și de cercetare din domeniul energetic, iar ofițerul lucra în departamentul ce supraveghea activitățile acestor unități.

În aceeași declarație inculpatul a precizat că prin intermediul lui l-a cunoscut în anul 1999 și pe inculpatul, prilej cu care a aflat de la cei doi că firma ă " " are demarate afaceri economice în România, explicându-i-se o serie de detalii privind prestațiile acestei firme.

După această întâlnire inculpatul a participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții firmei e (declarații inculpatul ).

Din autodenunțul formulat de inculpatul lt.col.(r) s- constatat că la începutul anului 2000 el l-a prezentat pe inculpatul la o masă de protocol lui și lui, prilej cu care, le-a cerut un post de consilier la firma ă (în acea perioadă era director la un institut de cercetări în domeniul energetic din B). Ulterior i-a transmis lui că nu-l poate angaja pe ca și consilier. Inculpatul lt.col.(r) i-a comunicat acest răspuns lui și acesta i-a spus în replică, că propunerea lui nu mai este de actualitate, deoarece urmează să fie numit director general în Ministerul Industriilor și.

Această solicitare de angajare făcută de inculpatul este confirmată și de inculpatul, care a fost prezent la discuțiile respective.

inculpatului cu reprezentanții firmei eaf ost confirmată și prin declarațiile martorului care precizează că în perioada cât l-a însoțit pe 1999-2000, în urma unui "aranjament" al inculpatul s-a deplasat împreună cu la biroul inculpatul unde au discutat variante de extindere a afacerilor firmei e, prilej cu care ar fi amintit ceva de o încercare de a "implementa" afacerile firmei la din.

Ulterior acestei discuții și s-au deplasat la, unde au făcut o prezentare a tehnologiei firmei e, însă între cele două părți nu s-a putut stabili vreo relație economică din cauza lipsei resurselor financiare a unității din.

Rezultă că inculpatul, după ce a fost numit director general în Ministerul Industriilor și (toamna anului 2000) a participat la o întâlnire (împreună cu inculpatul și -.col.(r) ) cu reprezentanții firmei e respectiv președintele domnul Preuss și. Aici s-a stabilit ca inculpatul să facă demersuri la unitățile din subordinea sa în vederea încheierii de noi afaceri de către firma ă cu aceste noi unități.

Astfel, la începutul anului 2001 el a intervenit la SA unde era director general Reghiș cerând ca la nivelul acestei unități centrale să se organizeze, numai pentru firma ă " " o prezentare a tehnologiei folosite deja în contractul cu B, aceasta urmând a se susține în cadrul Consiliului Tehnic al Regiei, la care să participe mai mulți directori de filială din țară în vederea încheierii unor contracte economice cu firma

S-a stabilit ca firma ă să inițieze negocieri la sucursala din C, sarcină care i-a fost trasată martorei care îndeplinea atunci funcția de director tehnic la sucursala C și care participase la ședința de consiliu (a fost aleasă această sucursală deoarece avea în planul pe anul 2001 activități de înlocuire a conductelor de termoficare în oraș).

Martora a declarat că după această ședință (unde reprezentanții firmei e au făcut o ofertă de preț anume) a urmat întâlnirea directă cu aceștia la sediul din C, prilej cu care, a constatat că firma ăav enit cu propuneri de preț mult mai mari. Conform declarației acesteia prețurile cerute de firma ă pentru operația de căptușire a conductelor vechi era atât de mare, încât costul total al lucrării ar fi depășit valoarea lucrării dacă aceasta ar fi fost executată cu mijloace clasice, adică prin descopertarea conductelor și înlocuirea acestora cu conducte noi; în acest sens martora a depus și o documentație. Martora a fost contactată telefonic în perioada negocierilor cu firma ă de inculpatul care era șef în minister, acesta interesându-se de rezultatul negocierii. i-a explicat șefului său că nu poate să încheie afacerea cu firma ă pentru că ar -o mai mult căptușirea vechilor conducte, cu această firmă, decât înlocuirea acestora cu conducte noi. Față de argumentele aduse de, inculpatul nu a mai avut nici un comentariu.

În aceeași perioadă însă inculpatul l-a contactat pe martorul (care îndeplinea în perioada respectivă funcția de director general al Sucursalei B) și i-a cerut să primească reprezentanții firmei e, în persoana lui, însoțiți de, pentru a discuta încheierea unei afaceri economice de reabilitare conducte termice.

În paralel inculpatul lt.col.(r) (care avea ca obiectiv în cadrul serviciului său și unitatea condusă de ) s-a deplasat personal la acesta și i-a adresat aceeași cerere, în favoarea firmei e, dându-i de înțeles că intervenția că are caracter oficial și că nu este a lui personală și că este a serviciului secret din care face parte.

Din declarația martorului a rezultat că în urma acestor presiuni exercitate asupra lui a încheiat un contract pentru o anumită porțiune de reabilitare conducte, susținând că pe tot timpul negocierilor, al încheierii și executării contractului, precum și al efectuării plăților a fost căutat în mod repetat de inculpatul care îi era șef, și acesta i-a cerut să urgenteze toate procedurile, inclusiv cele de plată către firma Același martor mai declară că dacă nu ar fi existat aceste presiuni asupra sa nu ar fi încheiat afacerea cu firma ă deoarece lucrarea respectivă nu făcea parte din prioritățile momentului pentru unitate.

În același sens au fost audiați și martorii, care îndeplinea funcția de inginer șef mecano-energetic, ce îndeplinea funcția de director economic și, care îndeplinea funcția de director tehnic.

au confirmat că au fost sunați și ei personal de inculpatul sau că știau de la șeful lor că această afacere este susținută de inculpatul.

Inculpatul nu a recunoscut nici o intervenție (telefonică sau personală) la pentru a susține încheierea unor afaceri cu firma Fiind însă confruntat cu martorul acesta și-a modificat prima depoziție recunoscând că a intervenit în mod repetat la căruia i-a cerut să încheie această afacere cu firma din ia. El a mai recunoscut că auzise că inculpatul, care era pe perioada încheierii și derulării contractului aproape "omnipezent" la B susținea că este nepotul său făcând presiuni în numele său pentru urgentarea plăților.

Despre același aspect declara în fața autorităților judiciare românești că are cunoștință de faptul că afacerea firmei e încheiate la B în 2001 s-a făcut datorită intervenției inculpatul.

Martorul Reghiș (care îndeplinea în acea perioadă funcția de director general RA SA, companie națională) a declarat că a organizat în 2001 prezentarea în Consiliul Tehnic a ofertei făcută de firma ă, precizând că îl cunoaște de mai mulți ani pe care i-a confirmat cu ocazia unor discuții că afacerile firmei " " sunt susținute de inculpatul.

Inculpatul a intervenit în perspectiva funcției importante pe care o deținea în cadrul Ministerului Industriilor și în favoarea firmei e, pe perioada 2001-2002,în relația economică pe care această firmă o avea cu El a recunoscut într-una din declarațiile date că în toamna anului 2001 inculpatul i-a explicat că B înregistrează mari restanțe în plăți față de firma ă, în ciuda faptului că i-ar fi dat lui ca mită, sume mari de bani. După ce a făcut această mărturisire inculpatul l-a rugat să intervină la din funcția lui ministerială, să-i ceară acestuia să dea cât mai repede drumul la plăți, precizându-i că aceste restanțe ale sale în efectuarea plăților către firma ă ar putea fi de natură să stânjenească colaborarea româno-ă la nivel guvernamental.

Inculpatul a declarat că a ținut legătura cu inculpatul lt.col.(r) cu privire la această problemă și după câteva zile acesta l-a contactat telefonic și l-a invitat în oraș, într-un local public, prilej cu care i-a confirmat că a dat drumul la plăți. Pentru acest motiv ( declară) prietenul său ar fi vrut să-i ofere o sumă de bani drept recompensă susținând nereal că a refuzat-

Rezultă din probe că inculpatul îndeplinea în 2001 și funcția de președinte al Grupului de Energie în comisia mixtă de cooperare economică română-ă, comisie ce funcționa la nivel guvernamental. În această calitate el a făcut parte din delegația guvernamentală română ce s-a deplasat în ia la. Din delegație mai făceau parte o serie de oameni de faceri, printre care l-a inclus și pe inculpatul G, care a semnat în cadru guvernamental cu reprezentanții actul adițional nr.1 al contractului cadru din 14.01.1999 încheiat între B și firma ă " ".

Tot în virtutea acestei funcții inculpatul a fost contactat, la un moment dat de omologul său (domnul ) care i s-a plâns de întârzierile pe care B le are față de firma ă în derularea plăților (vol. l filele 93-101). i-a promis că va lua măsuri de restabilire a situației, problemă pe care discutat-o ulterior, conform propriei sale recunoașteri, și cu inculpatul lt.col.(r).

În perioada de sfârșit a anului 2002 inculpatul împreună cu inculpații -.col.(r), și G au făcut demersuri în identificarea unor noi surse de finanțare pentru anul 2003 destinate să facă posibilă continuarea relației economice B - firma " ".

Aceste "căutări" de surse noi de finanțare se făceau de inculpați deoarece B nu mai putea susține pe anul 2003 din surse financiare proprii relația cu firma

Despre această situație inculpatul Gas usținut cu ocazia confruntării efectuate cu inculpatul că spre sfârșitul anului 2002 fost chemat la o ședință în cadrul Ministerului Industriilor și special pentru a se discuta evoluția pe anul 2003 relației cu firma El precizează că la această ședință a participat și inculpatul care în mod oficial a susținut că finanțarea pe 2003 contractului cu firma ă se va face din fondul special de energie constituit prin bugetul de stat la nivel național.

Inculpatul în urma confruntării cu inculpatul G, a recunoscut acest proiect pe care încerca să-l inițieze pe anul 2003. După ședința respectivă i s-a cerut inculpatul G să întocmească la B un studiu pe care să-l depună la Ministerul Industriilor și la următoarea ședință. Inculpatul G nu a mai avut timp pentru întocmirea și depunerea studiului deoarece pe 05.12.2002 a fost arestat preventiv.

Existența acestui "proiect" pentru anul 2003 fost confirmată atât de inculpații -.col.(r) și, cât și de. Aceasta din urmă a declarat că la ultima masă de protocol din 2002, luna decembrie, la care fuseseră invitați de, personal i-a spus acestuia că pentru anul 2003 B nu mai dispune de surse financiare proprii să poată susține contractul cu firma lui (a fost susținută de inculpatul, prezent și el la această masă), a fost în sensul că nu este nici o problemă din acest punct de vedere deoarece sursele financiare vor fi asigurate din "fonduri energetice".

După aceasta, a discutat în detaliu această problemă cu inculpatul G, care i-a confirmat că pe 2003 se vor aloca B sume de bani din fonduri energetice, în vederea continuării colaborării cu firma

La dosarul cauzei au fost depuse Ordonanțele de Guvern nr.29/22.07.1994; 17/30.01.1996; 26/26.02.1997; 26/29.01.1997; 165/28.10.1999; 60/30.08.2001, ce reprezintă actele normative referitoare la înființarea și gestionarea "Fondului Special pentru Dezvoltarea Sistemului Energetic".

Alături de aceste acte normative mai este depusă la dosarul cauzei Legea bugetului de stat pe anul 2003 care, la capitolul "Industrie pct.08" prevede alocarea sumei de 5.920.000.000.000 lei pentru "Dezvoltarea sistemului energetic finanțată din venituri cu destinație specială".

Din această sumă repartizată pentru anul 2003 acestui fond special intenționau inculpații să găsească o posibilitate de finanțare a relației economice B - " ".

Pentru tot acest "sprijin" inculpatul a primit din partea firmei e prin intermediul inculpatului lt.col.(r) și în perioada 2001-2002, suma totală de 2000 Euro și 2000 DM, după cum urmează:

În anul 2001 primit 2000 DM într-un local public ce își are locația pe Calea în B, unde cei trei inculpați s-au întâlnit, prilej cu care, suma de bani i-a fost dată inculpatului în plic, la o masă, de inculpatul lt.col.(r) în prezența inculpatului

A doua sumă de bani a fost în cuantum de 1000 Euro pe care inculpatul i-a primit de la în momentul în care se aflau în autoturismul condus de în dreapta căruia se afla, această sumă a fost primită pentru încheierea contractului cu

A treia sumă de bani, în cuantum de 1000 Euro, a fost primită de inculpatul în 2002 de la inculpatul lt.col.(r) într-un local public unde inculpații se întâlniseră cu soțiile (restaurant în care la altă masă era prezent și inculpatul ), banii fiindu-i dați de ofițerul inculpatului, în așa fel încât gestul său să poată fi observat de inculpatul, care venise special pentru acest lucru în local și aceasta deoarece avuseseră loc discuții anterioare cu cu prilejul cărora își exprimase bănuiala că ofițerul nu dă drumul la bani mai departe.

Implicarea celor patru cetățeni i în această activitate infracțională se coroborează cu probele și cu declarațiile lui și.

A fost audiat și care a îndeplinit la firma ă funcția de director pentru dezvoltarea afacerilor.

Acesta a susținut că știa de sumele de bani expediate pe diferite căi din ia de firma sa și primite de inculpatul susținând însă că, după știința sa, aceste sume ar fi fost primite de inculpatul drept comision în baza contractului existent între acesta și firma ă, depunând la dosar un exemplar în copie xerox de pe acest contract, exemplar nesemnat de inculpatul.

Din declarațiile inculpaților lt.col.(r), și a cetățenilor i, rezultă că cunoștea de adevărata destinație a sumelor de bani ce proveneau de la firma ă, în sensul că ele erau folosite pentru a plăti influența traficată de inculpați și pentru mituirea unor persoane din conducerea și a altor instituții ale statului, acesta fiind chiar el dintre aceia care au ridicat personal din contabilitatea firmei e și au adus în România importante sume de bani ce au primit această destinație.

În urma materialelor primite prin Comisia Internațională, s-au primit de la justiția ăos erie de documente, inclusiv un număr de opt facturi fiscale românești ce au fost eliberate și depuse în același timp în ia în anul 2002 pentru a justifica contabil sumele expediate de firma ă în contul lui.

Din probele administrate a rezultat că în anul 2002 persoana "de contact" în România a firmei eaf ost chiar.

Cele opt facturi românești sunt false, în sensul că unele au fost ștampilate și semnate în numele unor societăți comerciale românești care există, ștampilele și semnăturile fiind falsificate iar alte facturi sunt emise în numele unor societăți comerciale care nu există în România.

Inculpatul și ceilalți inculpați cetățeni români au motivat că nu au cunoștință de modalitatea în care aceste facturi au ajuns la firma ă, explicând că singura persoană care poate să cunoască acest lucru este chiar.

Clarificarea situației de fapt revine organelor judiciare e în urma transferării procedurii de cercetare penală a cetățenilor

În afara actelor cu firma ă inculpatul Gam ai pretins și primit sume de bani și alte bunuri de la reprezentanții a trei societăți comerciale românești cu care B avea relații economice. Banii și bunurile au fost pretinse și primite de inculpat pentru a accepta încheierea unor contracte economice, derularea lor în cât mai bune condiții pentru partenerii de afaceri și în special pentru asigurarea unei ritmicități în plățile efectuate de către B către acestea.

Cercetările pentru aceste trei fapte separate au fost declanșate de percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului G, prilej cu care au fost descoperite în geanta personală a inculpatului mai multe plicuri conținând diferite sume de bani din care pe unul din plicuri era făcută mențiunea olografă cu pix, pastă albastră:"La mulți ani - - "", într-un alt plic s-a găsit o carte de vizită aparținând lui G, director la - "-Serv" SRL, iar separat au fost găsite trei rânduri de chei și trei taloane auto aparținătoare a trei autoturisme de lux, toate trei înregistrate pe - " ib " SRL

Din cercetările efectuate (cu privire la cele trei societăți comerciale) au rezultat următoarele:

1.- " Serv" SRL B este o societate comercială ce a avut în perioada 1999-2002 relații economice cu B, ea fiind administrată de martorii și G (soție și soț).

Din audierile celor doi și confruntările efectuate cu inculpatul G, a rezultat că cei doi martori denunțători i-au dat în anul 1999, în mod repetat, inculpatul G suma de 300 USD în plicul găsit la percheziție, cu cartea de vizită a lui G, precum și două sticle wisiky, un aparat foto marca Panasonic și o agendă telefonică electronică, toate aceste bunuri valorând în total 4.600.000 lei.

2.- "" SRL B este o societate comercială care a avut în perioada 2001-2002 relații de afaceri cu B unde a avut angajate lucrări ce valorau mai multe miliarde de lei pe care B trebuia să-i plătească.

Baî nregistrat însă restanțe în onorarea obligațiilor contractuale, motiv pentru care cei șase asociați au hotărât ca pe 23 aprilie 2001 să-i ofere lui G de "Sf.G" când era ziua lui onomastică suma de 1500 USD și o sticlă de wisky ce valora 1.000.000 lei pentru ca inculpatul să urgenteze achitarea obligațiilor contractuale. Cei trei asociați ai lui - "" SRL au stabilit ca banii să-i pună din partea fiecăruia din dividendele ce le reveneau.

Martora a declarat că din dividendele ce îi reveneau i-au fost oprite pentru mituirea lui 40 milioane lei.

În cauză au mai fost audiați și ceilalți asociați respectiv, toți confirmând situația expusă precum și faptul că în realitate în perioada aprilie 2001-aprilie 2002 mai precis de "Sf.G" în 2001 și 2002 și de C în 2001 i-au dat inculpatului G suma totală de 4.500 USD, respectiv câte 1.500 USD și o sticlă de wisky de fiecare dată.

La cele trei date menționate cel ce s-a deplasat efectiv la biroul inculpatului G și i-a dat banii și sticlele de wisky a fost de fiecare dată martorul denunțător fiind transportat cu autoturismul condus de.

Cu ocazia audierii martorului denunțător I s-a prezentat acestuia plicul de culoare albă cu mențiunea olografă "La mulți ani - - "", recunoscând că este plicul dat de el inculpatului pe 23.04.2002 și că mențiunea olografă îi aparține.

Inculpatul Gaf ost confruntat cu martorul denunțător, prilej cu care acesta din urmă și-a menținut acuzațiile referitoare la inculpat.

Cele două plicuri corp delict găsite cu ocazia percheziției domiciliare au fost depuse la dosarul cauzei.

3.- " Ib " SRL B este o societate comercială ce a avut în perioada 1999-2002 afaceri cu Bac ăror valoare depășește suma de 200 milioane USD.

Această societate era condusă de martorul denunțător -scu.

a susținut că din 1999 avut în derulare mai multe contracte economice cu B, contracte încheiate direct între cele două unități sau în subantrepriză. În baza lor societatea respectivă a efectuat pentru Bos erie de lucrări de valoare mare, a căror plată a fost de multe ori întârziată de

Relația economică între cele două unități a fost dublată de o relație amicală a inculpatului G cu care a fost coleg de facultate.

În anul 1999 martorul -scu s-a deplasat la biroul inculpatului G cu un autoturism marca Opel Vectra nou, achiziționat cu suma de 16.990 DM (fără TVA), în numele firmei respective pentru a discuta cu inculpatul, solicitarea ca B să grăbească plățile către firma sa. Inculpatul G l-a primit la discuție și după ce a auzit cererea sa, a văzut pe masă că martorul -scu avea cheile autoturismului marcă străină și l-a întrebat ce mașină are. Atunci -scu i-a dat detalii despre mașină, inculpatul G cerându-i să coboare în parcare s-o vadă.

După ce a văzut-o inculpatul G i-a cerut pe loc martorului -scu cheile și actele mașinii, motivând că-i cere mașina s-o dea fiului său, despre care a motivat că are o fire mai "melancolică" și că prin acest cadou vrea să-i "ridice moralul", promițându-i în același timp vechiului său coleg că o să facă tot posibilul să dea drumul la plăți pentru firma sa.

-scu având de recuperat în acel moment mai multe miliarde de lei de la pentru care plătea penalizări pentru fiecare zi de întârziere, a acceptat să i se ia acest autoturism în condițiile în care nu mai avea un alt autoturism pe care să-l folosească, deplasându-se ulterior cu mașini de ocazie timp de șase luni.

A rezultat că inculpatul G l-a condiționat cu urgentarea plăților de primirea acestui "mic cadou".

În anul 2002 firma martorului -scu și-a amplificat relațiile cu B pentru acest an afacerile însumate cu B cifrându-se la 100 milioane USD.

Datorită evoluției pozitive a acestor afaceri martorul -scu a avut disponibilitate financiară ca în anul 2002 să achiziționeze pentru sine tot prin firma sa alte două autoturisme la interval de șase luni, primul fiind un Toyota, în valoare de 30.857 Euro (fără TVA) și ulterior un Volvo S 60, în valoare de 33.891 (fără TVA).

După achiziționarea acestor ultime două autoturisme s-a deplasat la B la inculpatul G și de fiecare dată, acesta din urmă văzându-i cheile pe masă le-a cerut succesiv împreună cu actele mașinilor motivând că este necesar să-i ridice "din nou moralul fiului său".

Martorul -scu nu a putut să refuze având în vedere că scopul pentru care el făcea aceste vizite era recuperarea unor sume extrem de mari pentru societatea sa comercială și știa foarte bine că inculpatul G este singura persoană care decide în B distribuirea plăților către diverși parteneri.

Inculpatul G nu i-a putut însă asigura o ritmicitate foarte mare în plăți.

Au fost depuse documente care demonstrează existența relației economice între B și - " Ib.&" SRL B, din studierea cărora rezultă că pretinsele "mici cadouri" cerute de G nu puteau fi refuzate de -scu ce s-a primit de la B miliarde de lei.

Din studierea acestor documente ridicate de la B reiese că "", "" și "" erau trecute cu prioritate la plăți de inculpatul G.

Pentru societatea comercială administrată de martorul denunțător -scu nu era trecută denumirea acesteia, cu numele de "".

Starea de fapt descrisă este stabilită pe baza unui amplu material probator, respectiv:

Ofertă către Baf irmei e; contract cadru nr.2 din 14.01.1999 B-; act adițional nr.1 din 03.07.2001; act adițional nr.2 din 03.07.2002; act adițional nr.3 din 07.08.2002; corespondență modele adresate, facturi; situația intrărilor și ieșirilor din România a cetățenilor i,; declarație; declarație olografă cetățean; declarație olografă cetățean; acte anexate de; cerere Comisie Internațională și anexe; răspuns Comisie Internațională; fișa posturilor pentru G, și; acte Federația Română de; copii pașapoarte și soția; corespondență firmă ă - B; acte financiar - bancare B -;ofertă firmă ă către SE C; contract și documentație firmă ă - B; facturi - " " SRL; documente; acte achiziționare autoturisme Toyota, Volvo S 60 și Opel Vectra; documente privind relația comercială "Romib IB & SRL B - B; chitanțe schimb valutar G; proces-verbal ședințe 1998-2000 Consiliul de administrație B; liste olografe repartizare de fonduri B 2001-2002; proiect comision 2001; 2 file extrase agenda de lucru G; 2 plicuri din geanta lui G; fotografii familie G - -scu; verificare facturi românești depuse în contabilitatea firmei e (primite prin Comisia Internațională); proces-verbal de ridicare a camerei video Panasonic; proces-verbal percheziție domiciliară; proces-verbal percheziție domiciliară; proces-verbal percheziție birou G; proces-verbal percheziție domiciliară G; proces-verbal percheziție domiciliară; percheziție birou G; declarație; autodenunț; declarație Io; declarație olografă; declarație olografă; declarație G; declarație; declarații; declarație olografă; declarație olografă; proces-verbal confruntare - G; proces-verbal de confruntare și G; proces-verbal confruntare -; proces-verbal confruntare -; proces-verbal confruntare G - -scu,; proces-verbal confruntare - -; declarație martor denunțător; declarație martor; declarație martor; declarație martor și; declarație martor G; declarație martor; declarație martor; declarație martor; declarație martor; completare declarație; declarație martor (Club ""),; declarație martor; declarație martor;

Audiați în instanță inculpații, G, și-au menținut în general poziția procesuală din faza de urmărire penală fiecare având precizări suplimentare formale de evidențiat în raport de infracțiunile imputate. Aceste relații nu au avut la bază întregul probatoriu administrat constituind încercări de atenuare a inculpărilor ori de nerecunoaștere a acestora ( G și ).

la cercetarea judecătorească martorii și-au menținut declarațiile date la urmărirea penală.

În cauză s-au efectuat o serie de înregistrări autorizate ale unor convorbiri telefonice purtate între inculpați cu privire la aceste aspecte, după cum urmează:

- la data de 06.03.2002, ora 12,53 este sunat pe telefonul mobil cu nr.- de de la postul telefonic ne.-, prilej cu care cei doi discută despre proiectul de finanțare pe anul 2003. îi explică ofițerului că a fost la, care urma să facă un studiu ce urma să fie depus la Ministerul Industriilor spunându-i textual: "în orice caz se pare că are un cuvânt greu de spus aici.", iar în continuare inculpatul îl înU. pe ofițerul: "Deci tu aranjezi cu, da?" răspunsul ofițerului fiind: "Da, da", (caseta audio nr.37 și notă de transcriere în anexa 37).

- în data de 29.05.2002, ora 09,10, inculpatul îl apelează de la telefonul nr.- pe inculpatul la telefon nr.-. Cu acest prilej ofițerul îl înU. pe inculpatul dacă s-a dus la bancă, spunându-i: "Ca să te duci să scoți două nu una" (mii euro). îl înU.: "A! îți trebuie și ție?", iar ofițerul îi răspunde: "Nu mie! Trebuie să dau Iu. " ( lon) (caseta audio nr.37 și nota de transcriere în anexa 37);

- în ziua de 10.06.2002 ora 21,50 inculpatul îl apelează de la postul nr.- pe inculpatul lt.col.(r) la postul nr.-. Cu prilejul acestei discuții ofițerul îi spune lui: "A venit () din și vrea să ne vedea neapărat cu tine. Și chiar dacă nu venea, oricum vroiam să ne vedem, că ți-am zis, voiam să-ți dau și ăia, c-au venit și au intrat în cont", iar inculpatul îi răspunde: ", bine" (caseta audio nr.37 și nota de transcriere în anexa 37);

- în ziua de 26.06.2002, ora 11,26, inculpatul lt.col.(r) este contactat telefonic la nr.- de inculpatul la nr.-, discutând să se întâlnească în legătură cu afacerile firmei Ofițerul îi spune inculpatului: ", păi vin ăia pe doi, dacă forțăm mâna să vedem dacă și, poate face ceva "ar fi o chestie", iar inculpatul îi răspunde: "Da, da" (caseta audio nr.37 și notă de transcriere în anexa 37);

- în ziua de 03.07.2002, ora 21,19, inculpatul lt.col.(r) a fost apelat telefonic de la nr.- de către inculpatul, discutând despre afacerea firmei e cu B, prezentă și viitoare. Ofițerul îi spune inculpatul: ", aha. în orice caz mai copilărim și noi o lună - două și după aia trebuie să ne apucăm de serios", iar inculpatul îi răspunde: "Da? De ce?". Ofițerul îi precizează:"Că la anu e cu. Ca să rimeze" încercând să-i spună voalat că pentru 2003 firma ă este dispusă să dea o "șpagă" mare, după care tot ofițerul îi spune: "La anu e cu gras" iar inculpatul îi răspunde: ". E în ordine atunci" (caseta audio nr.37 și nota de transcriere în anexa 37).

Potrivit probatoriului administrat și în referire la infracțiunile deduse judecății prin actul de sesizare tribunalul a reținut în parte concluziile procurorului (consemnate în partea introductivă a prezentei sentințe) depuse scris referitoare la schimbările de încadrare juridică.

Prin aplicarea disp.art.334 pr.pen. s-a operat încadrarea juridică în sensul eliminării disp.art.75 lit.a pen. și 33 lit.a pen. precizate pentru fiecare grupare de infracțiuni și totodată s-a reținut forma continuată a acestora, respectiv art.41 alin.2 pen. deoarece s-a acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale.

Solicitarea apărătorilor inculpaților de achitare pe temeiurile invocate respectiv că faptele nu ar exista (art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit. a pr.pen.), că nu ar fi fost săvârșite de inculpați (art. 11 pct.2 lit. a rap.la art.10 lit.c pr.pen.) sau că faptelor le-ar lipsi un element constitutiv al infracțiunii (art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. d pr.pen.) au avut fine de neprimire în raport de coroborarea întregului probatoriu administrat în cauză.

Pentru inculpatul -. col. (rez) s-a făcut schimbarea de încadrare juridică din infracțiunea de luare de mită în cea de trafic de influență. Aceasta întrucât banii primiți nu au avut scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu. Acest inculpat a pretins, primit și acceptat bani direct și indirect de la firma ă, pentru inculpații din conducerea RA B supra cărora a pretins că are și a avut influență în a-i determina să încheie contractele, să le deruleze și să determine executarea prestațiilor financiare întârziate. Acest fapta fost posibil cunoscând informativ (în legătură cu serviciul) situația societății.

Totodată s-a menținut încadrarea juridică a complicității în formă continuată la infracțiunea de dare de mită și prin aplicarea art.334 pr.pen. din cele patru fapte de complicitate la luare de mită se va reține una singură în formă continuată, inculpatul acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale unice. Aceasta întrucât în perioada 1998-2002 în baza aceleiași rezoluții unice pretextând că are influență asupra conducerii RA Bap retins direct sau indirect - prin intermediari (inculpatul și ) de la funcționarii cu atribuții de conducere ai firmei ia, sumele de 42.298 EURO și 22.500 DM. A susținut raporturile - B și SA sens în care și-a valorificat posibilitățile informative oferite de funcția pe care o avea de ofițer cu securitatea informațiilor la societățile respective.

În perioada menționată tot în baza unei rezoluții unice dar în mod repetat a asigurat împreună cu și transmiterea de bani și bunuri din partea funcționarilor firmei ia către cadre din conducerea B și Ministerul Industriilor respectiv: către inculpatul G director general cameră video Panasonic - 1000 DM/decembrie 1998; suma totală de 7000 EURO, în mod repetat în cursul anului 1999; suma totală de 12.000 USD în mod repetat în cursul anului 2000; către - fost director tehnic -1000 DM în februarie 199; către - fost director economic un casetofon și un cuptor cu microunde - 1000 DM - decembrie 1998; 2.000 DM în cursul anului 2000; către inculpatul - fost director în cadrul Ministerului Industriilor, 2000 DM în perioada iunie-septembrie 2001, 1000 EURO anterior încheierii contractului - în 05.09.2001, 1000 EURO în cursul anului 2002.

Pentru inculpatul civil s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență (prev. de art.257 pen.cu art.41 alin.2 pen.) și complicitate la dare de mită (prev. de art.26 pen. rap. la art.255 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.) ambele în formă continuată. Din cele patru fapte de complicitate continuată la luare de mită (prev. de art.26 pen. rap. la art.254 alin. 1 și 2.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.) prin aplicarea disp.art.334 pr.pen. s-a reținut o singură infracțiune în formă continuată inculpatul acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale unice. Aceasta întrucât în perioada 1998 - 2002 în baza unei rezoluții unice și în mod repetat a pretins și primit suma totală de 47.298 EURO și 22.500 DM de la persoane din conducerea pentru a susține și facilita raporturile acestei firme cu, prin exercitarea de influențe asupra persoanelor cu funcții de conducere ale acestor instituții.

În aceeași perioadă a asigurat împreună cu inculpatul lt.col.(r) și inculpatul transmiterea unor sume de bani sau cadouri de la funcționarii firmei către inculpatul G,.

Inculpatul civil a săvârșit infracțiunile de trafic de influență (prev. de art.257 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.) și complicitate la luare de mită (prev. de art.26 pen. rap. la art.254 alin. 1 și 2.pen. cu art.41 alin.2 pen.). Această din urmă infracțiune a fost reținută în formă continuată prin schimbarea încadrării juridice din trei fapte (aceeași infracțiune) întrucât și acest inculpat a acționat în baza unei rezoluții infracționale unice.

Inculpatul în perioada 1998 - 2000, în baza unei rezoluții infracționale unice și în mod repetat, a pretins și primit suma totală de 47.000 DM de la reprezentanții ia, pentru ca prin influența sa asupra persoanelor cu funcție de conducere de la, să susțină interesele firmei în raporturile cu această societate.

În aceeași perioadă, în baza unei rezoluții infracționale unice și în mod repetat, a participat împreună cu inculpatul și inculpatul -. col. la primirea și transmiterea unor sume de bani de la persoane cu funcții de conducere ale firmei către persoane cu funcții de conducere din cadrul în scopul susținerii raporturilor contractuale cu firma în cauză astfel: 2000 DM în lunile august - septembrie 1998, utilizate ulterior de inculpatul și pentru a cumpăra cadouri pentru inculpatul G și în decembrie 1998; 1000 DM, în ianuarie 1999 pe care i-a dat inculpatul; 2000 DM, în cursul anului 1999, pe care i-a dat inculpatei sub formă de împrumut.

Inculpatul civil G, fost director general B, a comis patru fapte în formă continuată de luare de mită (prev. de art.254 alin.2 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.) deoarece în perioada 1998 - 2002 primit ca director general, de la conducerea firmei, prin intermediarii -. col.(r) și civ. o cameră video, 7000 EURO-1999, 12.000 dolari -2000 pentru derulare în bune condiții a contractelor cu această firmă.

În cursul anului 1999, în baza unei rezoluții infracționale și în mod repetat a primit de la reprezentanții firmei SERV SRL B - 300 USD, 2 sticle wisky, un aparat foto, o agendă, în valoare totală de 4.600.000 lei.

În perioada 2001 - 2002 în baza unei unice rezoluții infracționale și în mod repetat a primit, în trei ocazii diferite câte 1500 dolari și câte o sticlă de wisky, de la salariații firmei SRL B în scopul derulării în condiții normale a raporturilor contractuale cu aceste societăți.

În cursul anilor 1999 - 2002, în calitate de director general, în baza unei rezoluții unice și în mod repetat, a primit folosința a 3 autoturisme ale firmei ib & SRL, în scopul derulării normale a raporturilor contractuale ale firmei cu.

Inculpatul civil a săvârșit două fapte de luare de mită, prev. de art.254 alin. 1.pen. întrucât în perioada 1998 - 1999, în calitate de director tehnic al a pretins și primit o sponsorizare în valoare de 7328 USD de la firma, pentru buna derulare relațiilor contractuale cu și extinderea acestor relații.

În luna ianuarie 1999, în același scop, a primit suma de 1000 DM de la funcționarii firmei, prin intermediul inculpatului.

Inculpații civili și au comis în formă continuată fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită (prev. de art.254 alin. 1.pen. cu aplic. art.41 alin.2 pen. - ) și complicitate la luare de mită (prev. de art.26 pen. rap. la art.254 alin. 1.pen. cu aplic. art.41 alin.2 pen. - ), deoarece în perioada de referință, profitând de funcția de director economic la - - a pretins și primit bani sau bunuri după cum urmează: în decembrie 1998, primit un casetofon și un cuptor cu microunde în valoare de 1000 DM, de la funcționarul civil al firmei, prin intermediul inculpații și.

În cursul anului 1999, pretins și primit suma de 2000 DM de la funcționarii prin intermediul inculpatului.

În cursul anului 2000, primit 2000 DM de la funcționarii, prin intermediul inculpatului, în scopul asigurării derulării în bune condiții a rapoartelor contractuale dintre firma și.

În perioada 1998 - 2000 - - a ajutat-o pe soția sa să primească bunuri și sume de bani de la - prin intermediari, pentru încheierea și derularea contractului dintre și.

Inculpatul a săvârșit infracțiunea în formă continuată de luare de mită (prev. de art.254 alin.2 pen.) constând în aceea că în perioada iunie 2001 - 2002, în baza unei rezoluții infracționale unice și în mod repetat, a primit sume de bani de la funcționarii din conducerea. Acest fapt s-a realizat prin intermediul inculpaților civil și -. col., pentru ca în temeiul atribuțiilor sale de serviciu să susțină încheierea de contracte de către firma cu întreprinderi energetice românești aflate în subordonarea sau coordonarea compartimentului condus de el, precum și interesele în raporturile cu. în acest scop inculpatul a primit în mod nemijlocit de la inculpatul lt.col.: 2000 DM iunie - septembrie 2001, 1000 EURO anterior datei de 05.09.2001 și 1000 EURO în anul 2002.

Pentru toți inculpații (cu excepția civilului ) s-a reținut săvârșirea infracțiunii prevăzute de disp.art.323 pen. (asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni) în forma dedusă judecății prin actul de sesizare, respectiv alin. 1 și 2 al articolului menționat.

Apărătorii inculpaților au apreciat inexistența acestei infracțiuni și pe cale de consecință au solicitat achitarea în conformitate cu disp.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a din pr.pen.

Pentru existența acestei infracțiuni este suficient că între făptuitori să fi intervenitun consensfără echivoc privind constituirea relațională și scopul asocierii, infracțiunea consumându-se în momentul realizării acestui consens.

Numai prin consensul neechivoc în stabilirea și planificarea contribuției delictuale, o activitate ilicit penală devine un întreg infracțional și este încadrată ca asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Dispozițiile legale stipulează asocierea prin inițierea acesteia, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a ei.

Totodată "întovărășirea" trebuie să aibă o oarecare durată în timp când se elaborează modul de acțiune, se stabilesc rolurile fiecărui participant în activitatea infracțională ulterioară. Legea nu prevede însă condiții speciale de loc și timp pentru existența infracțiunii.

Aceste elemente se regăsesc în modul de a acționa în perioada 1998 - 2002 al inculpaților. Rezultă din starea de fapt inițierea și constituirea grupului de către inculpatul cu inculpații lt.col.(r) și; aderarea în mod tacit la acesta a inculpatului și sprijinirea acesteia de către inculpații salariați ai RA - B (inculpații G, ), sprijinirea asocierii presupune o activitate desfășurată de o persoană care nefăcând parte din asociere, ajută sau înlesnește ca aceasta să ființeze sau chiar să pregătească săvârșirea infracțiunilor. De altfel, așa au procedat inculpații din conducerea B prin activitatea desfășurată în raport cu, și (care deși nu aveau calitate contractuală) au fost acceptați și sprijiniți în desfășurarea întregii activități ai relației ia - B, scopul fiind mituirea factorilor de răspundere (din și nu numai) pentru afacerile firmei

Astfel inculpatul lt.col.(r) și civilul au dat dovadă de sinceritate recunoscând implicarea lor în întreaga activitate infracțională contribuind prin declarații, autodenunțuri și procese-verbale de confruntare la aflarea adevărului. Infracțiunile reținute în sarcină (cu excepția celei prevăzute de art.323 pen.) sunt în referire la art.6 și 7 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, atât pentru inculpații mai sus-arătați cât și pentru inculpații G și.

Tribunalul a reținut că în timpul urmăririi penale inculpații și, au denunțat și facilitat tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni, motiv pentru care pentru faptele de corupție s-a reținut disp.art.19 din OG 43/2002.

În acest caz limitele de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite se vor reduce la Tot cu privire la acești inculpați prin actul de sesizare le-a fost reținută circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c pen. (pentru infracțiunea prev. de art.323 pen.) ce a fost menținută de către tribunal, care în baza art.76 lit.c pen. s-a stabilit o pedeapsă sub minimul de 3 ani prevăzut de textul incriminator.

Inculpații, și au dat dovadă de ambiguitate recunoscând parțial faptele săvârșite. Lipsa lor de participare la activitatea infracțională este infirmată de probatoriile administrate, rezultând pentru din înregistrarea convorbirilor telefonice și confruntări. Că știa de firma ia rezultă din faptul că a fost trimis de aceasta în Bulgaria pentru potențiali clienți.

Inculpații G și au dat dovadă de nesinceritate și nu au recunoscut. Poziția primului inculpat de a justifica primită prin "daruri" cuvenite de ziua onomastică și cu ocazia sărbătorilor de iarnă apare puerilă.

Apărarea inculpatului în sensul că sponsorizarea a fost legală nu va fi primită de îndată ce a pretins-o în mod direct pentru a favoriza firma

Rezultă din înregistrarea convorbirilor telefonice că a acceptat torcretarea conductelor cu un necorespunzător ( 3 mm în loc de 5 mm) și practic nu a mai avut obiecții din punct de vedere tehnic privind desfășurarea lucrărilor.

de bani scoase din contabilitatea firmei e și aduse în România în perioada octombrie 1998 - septembrie 2001; în fața autorităților (române și e) a depus o listă din care rezultă că în perioada menționată din contabilitatea firmei " " au fost scoși și aduși în România de el ( ), și suma totală de 299.625 DM pentru a fi dați inculpaților, și. urmau să dea o parte din sumă persoanelor din conducerea (vol.XI-64). a inclus în această listă atât sumele aduse sub orice formă în România până în februarie 2001, cât și sumele ce au fost virate direct din ia în contul bancar deschis special de inculpatul la BCR - Sucursala Universitate.

Din coroborarea listei cu toate celelalte probe și cu relațiile primite de la BCR (inclusiv adresa /R/578/11.12.2002) rezultă că începând cu 09.02.2001 firma ăaa limentat contul personal al inculpatului cu diferite sume de bani în EURO.

În perioada specificată au fost ridicați din contabilitatea firmei e și aduși în România, în numerar, prin mesaje swift sau poștal prin, suma totală de 143.000 DM și 12.000 USD. La aceasta se adaugă suma virată (începând cu 09.02.2001) în contul bancar al inculpatului de 122.596,58 EURO.

Sumele de 12.000 USD (trimisă prin ) și 122.596,58 EURO (trimisă în contul bancar) au fost primite de inc. și (distribuiți în parte sub formă de mită la B) și inculpatul. în parte banii au fost însușiți și împărțiți între primii doi inculpați.

a susținut că întreaga sumă de 143.000 DM ar fi fost dată celor doi inculpați și.

Din ansamblul probelor administrate nu poate fi reținută suma ca fiind predată integral deoarece rezultă că 80.000 DM au fost ridicați din contabilitatea firmei e (conform specificațiilor listei lui ) și însușită de cetățenii i (cercetați de autoritățile judiciare e).

În conformitate cu dispozițiile art.254 alin.3 pen. și art.257 alin.2 din pen. tribunalul a confiscat de la inculpați banii, bunurile sau echivalentul bunurilor negăsite luate ca mită ori primite, pretinse direct sau indirect ca trafic de influență.

De la inculpatul suma de 7.328 USD (reprezentând contravaloarea solicitată de acesta ca sponsorizare a Clubului de "" și deplasarea la în ) și a 1000 DM (echivalentul în lei) primită. I s-a aplicat disp. art. 160⁵alin.4 lit.d și alin.7 pr.pen. restituindu-i-se cauțiunea de 5000 lei (RON).

De la inculpații și - contravaloarea în lei a 2000 DM, un cuptor cu microunde marca și un radiocasetofon marca PHILIPS. S-a constatat că din suma de 4000 DM primită, 2000 DM au fost cu titlu de împrumut de la inculpatul și au fost restituiți acestuia potrivit chitanței depuse la dosarul cauzei (56 vol. II dosar 17/2004).

De la inculpatul contravaloarea în lei a 2000 DM și 2000 EURO. în aceste sume se include suma de 3.338,39 EURO depusă de inculpat în cont la dispoziția instanței și care a fost confiscat.

Din acest motiv s-a menținut ridicarea sechestrului asigurător asupra imobilului deținut de inculpat (ordonanța procurorului din 30.06.2003), proces-verbal sechestru din 29.07.2003, așa cum a fost dispusă prin încheierea instanței din 09.05.2005.

De la inculpatul echivalentul în lei a 35.000 DM suma rezultă din adunarea a 40.000 DM primită de inculpat de la cu cea de 7.000 DM dată lui de inculpatul lt.col.(r) și. Din 47.000 DM (suma rezultantă) s-a scăzut 12.000 DM reprezentând sumele primite de inculpatul (timp de 12 luni) ca indemnizații de la firma ă în baza contractului de colaborare încheiat existent la dosar.

De la inculpatul G s-a confiscat sumele de:

-750 lei (RON) - ce reprezintă contravaloarea a 5 sticle wisky, un aparat de fotografiat marca Panasonic (bunuri ce nu au fost găsite);

-7000 EURO. Aceasta întrucât din suma de 71.748 EURO reținută în sarcina s-au scăzut cele de 30.857 EURO - valoarea mașinii Toyota și 33.891 EURO valoarea autoturismului Volvo S 60 adică 64.748 EURO. Deci 71.748 EURO fără 64.748 EURO rezultă 7000 EURO. Contravaloarea mașinilor nu poate fi reținută de instanță în sarcina inculpatului întrucât martorul denunțător -scu a primit aceste bunuri în faza urmăririi penale în baza disp.art.255 alin.5 din pen.;

-16.800 USD. Suma rezultă din adunarea celor 12.000 USD primiți de la firma ă (prin intermediul coinculpaților), 300 USD de la - " Serv" SRL B și 4.500 USD de la - "" SRL.

În referire la suma de 17.990 DM stipulată în actul de sesizare aceasta era formată din contravaloarea autoturismului "Opel Vectra" (16.990 DM) și a televizorului marca "Panasonic" (1.000 DM). Ori autoturismul a fost restituit martorului denunțător -scu (art.255 alin.5 pen.), iar pentru televizor s-a făcut dovada cu factura nr.05345/24.09.1998 că a fost achiziționat de soția inculpatului, respectiv

Acestui inculpat i s-a aplicat măsura sechestrului asigurător (în baza art. 163-166.pr.pen.) asupra bunurilor și totodată la BCR au fost consemnate sumele de bani descoperite cu ocazia percheziției domiciliare adică: 30 milioane lei (ROL, chitanța 18281/19.12.2002), 56.000 USD (chitanța nr.18283/19.12.2002 și 33110/07.11.2003), 8800 EURO (chitanța nr.-/19.12.2002), 190 tolarjev; 20; 840.000 lire turcești și 11900 forinți (proces-verbal predare-primire din 19.12.2002).

Aceste sume consemnate s-au inclus și s-au confiscat până la acoperirea cuantumului supus confiscării. Deoarece din calcul a rezultat că sumele indisponibilizate acoperă cuantumul celor confiscate s-a ridica sechestrul asigurător dispus asupra bunurilor.

De la inculpatul lt.col.(r) s-a confiscat contravaloarea a 22.500 DM și 47.298,79 EURO.

Pentru determinarea celor două sume ca fiind primite de acest inculpat s-a reținut că în perioada 1998 - 2002 de la firma ă s-au trimis în România 143.000 DM, 19.328 USD (din care 7.328 USD au reprezentat contravaloarea excursie Club bridge) și 125.596,58 EURO.

Cei 7.328 USD (ce au fost destinați achitării contravalorii excursiei Clubului de bridge) se scad, ei fiindu-i reținuți în sarcina inculpatului. Suma rămasă în USD de 12.000 fost scăzută și aceasta deoarece a fost primită integral de inculpatul G fiind reținută în sarcina acestuia.

Din suma totală de 125.596,58 EURO au fost scăzute următoarele sume: 12.000 EURO rămași indisponibilizați în contul BCR filiala Universitate; 7.000 EURO primiți de inculpatul G ce au fost reținuți în sarcina acestuia; 2.000 EURO ce au fost primiți de inculpatul și au fost reținuți în sarcina sa. Suma rezultantă după efectuarea acestor scăderi este de 94.596,58 EURO s-a împărțit în mod egal între inculpații lt.col.(r) și, rezultând astfel 47.298,79 EURO, de fiecare.

Din suma de 143 mii DM s-a scăzut suma de 80 mii DM însușită de rezultând o sumă de 63 mii DM. Din această ultimă sumă s-a scăzut: 2.000 DM contravaloarea camerei video pe care a primit-o inculpatul G (reținută în sarcina sa); 1000 DM primiți de inculpatul prin inculpatul, sumă care a fost reținută integral în sarcina celui care a primit-o; 5000 DM primiți de inculpatul, sumă compusă din 4000 DM bani numerar și 1000 DM contravaloare cuptor cu microunde și radiocasetofon; 2000 DM primiți de inculpatul, reținuți integral în sarcina acestuia; 7000 DM primiți de inculpatul de la inculpații lt.col.(r) și, s-au reținut în sarcina inculpatului ce a primit banii și 1000 DM (dați unei persoane din mun. C care a fost cercetată prin disjungerea dispusă în cauză).

Suma rămasă de 45.000 DM a fost împărțită în mod egal între inculpații lt.col.(r) și, revenindu-i fiecăruia 22.500 DM.

De la inculpatul s-a dispus confiscarea contravalorii sumelor 20.500 DM și 47.298,79 EURO. De la acest inculpat s-a scăzut din suma totală de 22.500 DM suma de 2000 DM pe care acesta a primit-o cu titlu de indemnizație pe o perioadă de 2 luni în anul 1999 de la firma ă în baza contractului de colaborare cu această firmă, contract în care era prevăzută pentru acest inculpat indemnizație lunară de 1000 DM, indemnizație care nu i-a fost plătită însă decât pe 2 luni.

Instanța a confiscat suma de 12.000 EURO indisponibilizată în contul bancar nr.2511.2-12506.2/eur deschis la BCR - Sucursala Universitate, titular.

Totodată tribunalul a menținut măsurile asigurătorii luate asupra bunurilor inculpaților și.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpații, G, și.

Dosarul privind judecarea apelurilor a fost înregistrat sub nr. 120/2006 la C Militară de Apel, care prin decizia nr. 10/25.09.2007 și-a declinat competența materială în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.

Dosarul de apel a fost înregistrat la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală sub nr- din 17.10.2007.

Prin încheierea nr. 436/26.02.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că prezentul dosar de apel este de competența Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală.

Prin apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție este criticată sentința penală pentru două motive și anume: în mod neîntemeiat s-a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce îl privește pe inculpatul din infracțiunea prev. de art. 254 alin. 1 teza ultimă Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 257 Cod penal, având în vedere că acesta a primit sumele de bani care au format obiectul material al infracțiunii, în scopul de a face acte contrare îndatoririlor de serviciu și anume, a inițiat și s-a implicat personal în crearea unor circuite relaționale între funcționarii și funcționarii din conducerea și Ministerul Industriilor și, în scopul cointeresării materiale și formării unei atitudini favorabile firmei e; hotărârea este netemeinică sub aspectul individualizării pedepselor aplicate tuturor inculpaților judecați în prezenta cauză, solicitându-se majorarea acestor pedepse în raport de gravitatea faptelor și circumstanțele personale ale inculpaților, iar executarea pedepselor să se facă, de către toți inculpații, în regim de detenție, considerându-se că este nejustificată aplicarea dispozițiilor art. 86¹și 86²Cod penal pentru inculpații, și.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a renunțat la celelalte motive din apelul său, care vizau reținerea în mod nelegal în sarcina inculpaților și a infracțiunii prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal și respectiv aplicarea greșită a art.71 Cod penal pentru inculpații, G, și, învederând că, în primul caz, este vorba de o simplă eroare de fapt (omițându-se mențiunea cu privire la alineatul 2 al art. 323 Cod penal), iar în al doilea caz s-a apreciat că în mod corect s-au interzis inculpaților numai drepturile prev. de art. 64 lit.a - c Cod penal.

1.Inculpatul, prin apelul său, critică hotărârea primei instanțe pentru mai multe motive, și anume:

Primul motiv de apel invocat de inculpatul se referă la nulitatea absolută (art. 197 alin. 2 Cod procedură penală) a hotărârii instanței de fond, pe motiv că s-au încălcat normele relative la competența după calitatea persoanei, deoarece la judecarea cauzei în fond, acest inculpat nu mai avea calitatea de militar și în consecință Tribunalul Militar Teritorial nu avea competența de a soluționa prezenta cauză.

C de-al doilea motiv din apelul inculpatului se referă la faptul că instanța de fond ar fi reținut, în mod greșit, existența infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 Cod penal și a dispus, în mod nelegal, condamnarea acestuia la pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare, deși nu sunt probe administrate din care să rezulte inițierea și constituirea grupului la care ar fi aderat ulterior alți inculpați, nu ar fi demonstrată existența consensului neechivoc pentru constituirea și scopul asocierii și nici existența planurilor de acțiuni, din care să rezulte rolul fiecărui inculpat.

Al treilea motiv de apel invocat de inculpatul vizează neaplicarea dispozițiilor art. 19 din OG nr. 43/2002 și pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 Cod penal, așa cum a fost aplicat acest beneficiu pentru celelalte infracțiuni reținute în sarcina acestuia. Apelantul arată că deși această infracțiune nu este una de corupție totuși este o infracțiune în strânsă legătură cu infracțiune de corupție și în consecință se impunea aplicarea art. 19 din OG nr. 43/2002.

Al patrulea motiv de apel invocat de inculpatul se referă la faptul că instanța de fond nu a pus în discuția părților, potrivit art. 334 Cod procedură penală și nici nu s-a pronunțat asupra cererilor de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpații G și, care ar fi solicitat schimbarea din infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea de primire de foloase necuvenite, iar în subsidiar reținerea doar a alineatului 1 din art. 254 Cod penal, aceștia susținând că nu au avut atribuții de control.

C de-al cincilea motiv de apel susținut de inculpatul, vizează greșita individualizare a pedepselor în sensul că executarea pedepsei în regim de detenție este o sancțiune care nu se impune, deoarece scopul preventiv educativ al pedepsei se poate realiza fără privarea de libertate, în cazul său, și a solicitat aplicarea art. 86¹Cod penal.

Prin ultimul motiv de apel (al șaselea), inculpatul învederează că prima instanță a aplicat greșit dispozițiile art. 257 alin. 2 Cod penal, referitoare la confiscarea în mod nejustificat a sumelor de 47.298,79 Euro și contravaloarea în lei a 22.500 DM, precum și menținerea în mod nelegal a măsurii sechestrului asigurător asupra imobilului, proprietatea comună a soților. Cu privire la suma în euro, apelantul inculpat subliniază că suma de 125.596,58 euro nu este reală, deoarece toate încasările realizate de totalizează 87.406 euro, din care se scad sumele reținute în contul BCR - Filiala Universitate și rezultă 75.406 euro, care împărțită la doi rezultă 43.703 euro pentru fiecare inculpat.

Din această sumă se scad sumele plătite lui (7.000 euro) și (2.000 euro) rezultă 34.703 euro.

În ceea ce privește suma reținută în mărci e, se invocă faptul că s-a avut în vedere doar "lista lui ", dar care nu este confirmată prin declarațiile celorlalți inculpați.

2.Apelantul inculpat critică sentința primei instanțe pentru mai multe motive.

În primul rând, acesta invocă nelegalitatea sentinței penale nr. 69/03.07.2006, deoarece a fost pronunțată de o instanță necompetentă după calitatea persoanei, având în vedere că în această cauză au fost trimiși în judecată și inculpați persoane civile, iar potrivit normelor procedurale competența aparține instanței civile, și nu instanței militare.

Prin cel de-al doilea motiv de apel, inculpatul solicită achitarea în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală, deoarece faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, din probe ar rezulta faptul că acest inculpat a primit bani din partea firmei e, iar aceste sume ar reprezenta cheltuieli făcute de inculpat și contravaloarea consultanței prestată în baza unui contract civil.

În subsidiar, prin ultimul motiv de apel, inculpatul solicită reducerea pedepsei stabilite și aplicarea art. 81 - 82 Cod penal sau a prevederilor art. 86¹- 86²Cod penal, ținându-se seama de faptul că este la primul conflict cu legea, este căsătorit și are doi copii minori, iar timpul petrecut în arest preventiv a fost un avertisment suficient pentru a-și corecta comportamentul.

3.Apelantul inculpat G solicită desființarea hotărârii nr. 69/03.07.2006 a Tribunalului Militar Teritorial pe motiv că a fost pronunțată de o instanță necompetentă după calitatea persoanei, respectiv, în această cauză, sunt implicați mai muți civili și un militar, situație în raport de care competența aparținea exclusiv unei instanțe civile. De asemenea, invocă nelegalitatea urmăririi penale, deoarece a fost efectuată de un procuror militar, cu încălcarea competenței după calitatea inculpaților civili. În ceea ce privește fondul cauzei, apelantul inculpat Gas olicitat achitarea în baza art. 11 alin. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, atât pentru infracțiunile de luare de mită prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cât și pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, în raport de lipsa probelor din dosar, care să fi demonstrat că primirea bunurilor a reprezentat mită iar nu cadouri oferite cu prilejul unor aniversări. În subsidiar, a solicitat schimbarea încadrării juridice, în primul rând, din infracțiunea prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 Cod penal sau în infracțiunea prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal.

4.Aplantul inculpat critică sentința penală atacată pe motiv că a fost pronunțat de o instanță necompetentă după calitatea persoanei, ceea ce atrage nulitatea absolută a acesteia. În acest sens, arată că nu pot fi aplicabile disp. art. 40 lit. a Cod procedură penală, deoarece inculpatul (lt.col.) a fost trecut în rezervă, după începerea urmăririi penale, iar faptele pentru care a fost trimis în judecată nu au legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia.

Pentru aceste motive a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul București.

În subsidiar, apelantul inculpat a criticat sentința penală sub aspectul nemotivării soluției de condamnare în ceea ce îl privește, în sensul că instanța de fond nu și-a îndeplinit obligația cuprinsă în art. 356 Cod procedură penală, de a face o analiză a probelor care au servit ca temei al condamnării sale. În cuprinsul sentinței, la fila 42, se face o succintă descriere a celor două fapte de luare de mită, respectiv în perioada 1998 - 1999, în calitate de director tehnic al a pretins și primit o sponsorizare de 7328 USD de la firma pentru buna derulare a relațiilor contractuale cu și extinderea acestora și respectiv, în ianuarie 1999 primit 1000 DM, de la funcționarii aceleiași firme prin intermediul inculpatului. Prin nemotivarea sentinței penale, inculpatul a fost pus în imposibilitate de a-și face apărarea corespunzătoare.

C de-al treilea motiv de apel se referă la nelegalitatea schimbării încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1și 2 Cod penal, în aceea prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal, fără a fi pusă în discuția părților, conform art. 334 Cod procedură penală.

Prin cel de-al patrulea motiv din apelul aceluiași inculpat, este criticată sentința penală pentru greșita condamnare a acestuia pentru cele două infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal.

Acest motiv de apel se fundamentează pe următoarele: inculpatul era director de producție și nu avea abilitatea legală de a negocia și încheia contracte; sponsorizarea unei echipe sportive este o activitatea legală și nu poate fi interpretată ca infracțiune de corupție. Diligențele depuse de inculpat în cadrul supravegherii lucrării experimentale nu reprezintă altceva decât o conduită firească, competență și responsabilă și în niciun caz nu poate fi considerată "prestație" pentru sponsorizarea primită; potrivit contractului de sponsorizare, la Concursul Internațional din, membrii echipei de bridge au purtat înscrisurile sponsorului.

În raport de aceste susțineri s-a apreciat de apelantul inculpat că lipsa laturii obiective echivalează cu lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mită, și, deci se impune achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod procedură penală.

În ceea ce privește fapta de luare de mită, constând în primirea sumei de 1000 DM de la inculpatul, apelantul inculpat invocă faptul că nu sunt probe pe care să se fundamenteze această acuzație, declarațiile lui și ale martorului fiind insuficiențe pentru a proba această faptă.

Ultimul motiv din apelul inculpatului se referă la greșita condamnarea pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal, în lipsa oricărui elemente probator. În rechizitoriu nu este descrisă fapta și nici prezentate probele, ci se menționează că faptele inculpatului constituire infracțiunea prev. de art. 323 Cod penal.

Prima instanță a reținut că inițierea și constituirea grupului s-a făcut de inculpatul cu inculpatul și inculpatul, la care a aderat tacit inculpatul, grupul fiind sprijinit de către inculpații G, și.

Apelantul inculpat invederează că prima instanță a ajuns la această concluzie în lipsa probelor care să demonstreze această stare de fapt, motiv pentru care a solicitat achitarea, și pentru această infracțiune, în baza art. 345 alin. 1 și 3, rap. la art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. d Cod procedură penală.

5.Apelanții inculpați și critică sentința primei instanțe pentru mai multe motive.

Un prim aspect de nelegalitate a hotărârii atacate se referă la o greșită condamnarea a inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal, fără a se pune în discuția părților schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, deoarece în actul de sesizare a instanței încadrarea juridică a acestei faptei este acea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal.

Prin cel de-al doilea motive de apel se invederează greșita condamnare a inculpatei, pentru această infracțiunea, oricare a fi încadrarea juridică în condițiile în care nu este nicio probă care să demonstreze existența acestei infracțiuni.

Această eroare a fost posibilă deoarece instanța de fond a preluat concluzia neîntemeiată pe probe a procurorului, potrivit căreia dacă mai multe persoane săvârșesc același gen de infracțiune, în același scop, acesta reprezintă un grup constituit în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Un al treilea motiv pentru care se impune desființarea sentinței atacate este și acela referitor la nemotivarea acesteia, pentru faptele reținute în sarcina celor doi inculpați.

Acest motiv de apel are la bază faptul că hotărârea nu cuprinde analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei.

Al patrulea motiv de apel vizează achitarea inculpatei, potrivit art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, deoarece fapta de luarea de mită nu există. Primirea drept cadouri în perioada sărbătorilor de crăciun 1998, unui casetofon și a unui cuptor cu microunde nu poate constitui luare de mită pentru a favoriza sau accepta încheierea unor contracte economice cu firma ă.

În ceea ce privește sumele de bani pe care le-ar fi pretins și primit de la firma ă, apelanta invederează că, o singură dată s-a împrumutat la inculpatul, pentru a procura medicamente pentru fiul său, sumă pe care a restituit-o ulterior, astfel cum rezultă din chitanța sub semnătură privată.

Referitor la celelalte sume despre care se susține că le-ar fi primit (încă 2000 DM), apelanta arată că nu sunt probe care să demonstreze aceste împrejurări, iar declarațiile date, cu privire la acestea, sunt contradictorii.

Inexistența infracțiunii de luare de mită este demonstrată și de un alt aspect esențial, și anume inculpata nu avea, conform fișei postului, atribuții cu privire la plățile care se făceau în derularea contractului cu firma Așadar, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luarea de mită, deoarece fapta care i se impută inculpatei nu făcea partea din atribuțiile sale de serviciu, iar în măsura în care ar fi fost responsabilă de efectuarea plăților în și tot nu ar fi fost contrare acestor atribuții, întrucât acestea erau datorate în baza unui contract comercial.

Apelantul inculpat a solicitat achitarea sa, pentru aceleași considerente expuse anterior, având în vedere că, din materialul probator administrat în cauză nu se poate reține în sarcina sa nici săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în forma complicității și nici asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni. Așa cum rezultă din declarațiile date în fața instanței, suma de 5 milioane lei primite de la inculpatul pentru deplasarea în luna aprilie în Bulgaria, a fost dată în vederea prezentării tehnologiei la Termoficare și.

Suma de 2000 DM nu a fost pretinsă și nici primită niciodată. Declarația dată la urmărirea penală de recunoaștere este rezultatul unei stări de confuzie, aceasta fiind retractată la finalul urmăririi penale.

6.Apelantul inculpat invocă nulitatea absolută a hotărârii atacate, în condițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, fiind pronunțată cu nerespectarea regulilor imperative privind competența după materie și după calitatea persoanei, motiv pentru care a solicitat desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului la instanța civilă, respectiv Tribunalul București.

Reținerea în sarcina inculpatului, singurul militar în cauză, a infracțiunii de trafic de influență, iar încadrarea corectă reținută de instanța de fond nu are nicio legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia, deoarece această infracțiune nu are un subiect activ calificat, putând fi comisă de orice persoană, indiferent de calitate.

Totodată, soluționarea cauzei de către instanțele militare, în condițiile în care au fost trimiși în judecată și alți inculpați civili a fost în discordanță cu art. 6 paragraful 1 din CEDO.

Motivul de apel referitor la fondul cauzei vizează nelegala condamnarea a inculpatului pentru cele două infracțiuni reținute în actul de inculpare.

Pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, apelantul a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, întrucât această faptă nu există.

Infracțiunea prev. de art.323 Cod penal este o infracțiune - mijloc, existența sa fiind condiționată exclusiv de existența unei infracțiuni scop, asocierea fiind constituită în vederea săvârșirii altor sau altei infracțiuni. Însă, inculpatul a fost condamnat pentru luare de mită, infracțiune ce nu poate constitui infracțiune - scop, întrucât este o infracțiune cu subiect activ circumstanțiat, ceea ce ar exclude, în privința sa, participația penală sub forma coautoratului. Concluzia la care a ajuns apelantul este aceea că neexistând o infracțiune - scop, în vederea căreia să se fi constituit presupusa asociere, infracțiune prev. de art. 323 Cod penal, cea fost reținută în sarcina sa și a celorlalți inculpați este golită de conținut.

Apelantul inculpat a solicitat achitarea și pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, întrucât, din probatorul administrat în cauză, nu a rezultat comiterea acestei infracțiuni.

Astfel, în calitatea sa de director al Direcției Generale de Energie, din cadrul Ministerului Industriei și (), avea atribuții de coordonarea a activității direcției, a serviciilor și compartimentelor din subordine, precum și atribuții ce privesc elaborarea politicii energetice a țării, a strategiilor de ramură, a măsurilor de reformă din domeniul de activitate pentru dezvoltarea acestuia și integrarea în UE, sub aspectul controlului, acesta rezumându-se la activitatea directorului general - adjunct și a șefului de serviciu din subordine".

Întreprinderea s-a constituit, conform deciziei 1200 Consiliului Municipiului B și Legii nr. 15/1990, ca o regie autonomă pentru alimentarea cu energie termică, aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului B și deci nu se află în subordinea, și nu putea fi controlată de inculpatul.

Apelantul inculpat recunoaște că a solicitat acestei unități să fie informat cu privire la derularea plăților către firma ă, însă în calitatea sa de șef al grupei de energie din cadrul Consiliului de Cooperare Economică Româno - ă, solicitarea sa fiind stric legală și având loc, după întoarcerea sa de la, unde, i s-ar fi reproșat, în public, la o întrevedere la Consiliului, neefectuarea la timp a plăților de către.

Toate acestea demonstrează, în opinia inculpatului, că nu a comis infracțiunea de luare de mită.

Apelantul a solicitat invalidarea convorbirilor telefonice interceptate, întrucât au fost obținute cu încălcarea legii, nefăcându-se dovada, prin expertiză că acestea sunt autorizate și corect transcrise.

În subsidiar, inculpatul inculpat a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 Cod penal în infracțiunea de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 Cod penal în raport de împrejurarea că nu a pretins și nici nu a condiționat îndeplinirea vreunui act în virtutea funcției sale de primirea de bani din partea firmei.

Din același punct de vedere, al încadrării juridice a faptei ce i se impută, întrun act subsidiar, apelantul inculpat a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal, în forma simplă a acestei infracțiuni prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, deoarece el nu a avut atribuții de control în sensul normei juridice menționate.

Prin ultimul motiv de apel, inculpatul solicită reindividualizarea pedepsei aplicate, atât sub aspectul cuantumului acesteia, cât și în ceea ce privește modalitatea de executare, în sensul aplicării art. 81 - 82 Cod penal, respectiv a dispozițiilor art. 86 Cod penal.

7.Apelantul inculpat critică hotărârea instanței de fond pentru două categorii de motive și anume: motive procedurale și aspecte de fond.

Motivele de apel procedurale vizează faptul că urmărirea penală a fost efectuată de procurorul, necompetent în cauza cât privește pe inculpatul, încălcându-se principiul legalității incriminării (art. 2 Cod penal), neretroactivității legii penale (art. 11 Cod penal) și legalității procesului penal (art. 2 alin. 1 Cod procedură penală). În acest sens arată că activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat în anii 1998 - 1999, fiind exclus din afacere în martie 2000, deci înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 43/2002, act normativ ce prevede competența DNA pentru infracțiunile prev. de Legea nr. 78/2000.

Efectuarea urmăririi penale de către un procuror militar DNA este nelegală deoarece inculpatul, persoana care a atras competența procurorului militar DNA, nu a comis faptele în legătură cu sarcinile sale de serviciu. Deși în cursul urmăririi penale i s-a adus la cunoștință inculpatului de către procuror că s-a început urmărirea penală împotriva lui și pentru complicitate la dare de mită (art. 26 rap. la art. 255 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal) și pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (art. 323 alin. 1 Cod penal), cu privire la aceste două infracțiuni nu s-a efectuat urmărirea penală și deci inculpatul nu și-a putut exercita dreptul la apărare.

În subsidiar, apelantul inculpat a solicitat desființarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului la Tribunalul București pentru competentă judecată, întrucât cauza a fost soluționată de o instanță militară, în fond, deși majoritatea inculpaților sunt civili, iar inculpatul, fusese trecut în rezervă, în cursul urmăririi penale, iar faptele acestuia nu au legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia și deci este inaplicabil art. 40 Cod procedură penală. A mai arătat inculpatul că hotărârea atacată este nelegală pentru s-au încălcat prevederile art. 334 Cod procedură penală prin aceea că i-a fost schimbată încadrarea juridică a inculpatului (col. rez.), din infracțiunea de luare de mită în trafic de influență, fără ca prima instanță să pună în discuția părților această împrejurare.

Apelantul - inculpat critică hotărârea instanței și pentru mai multe motive de fond.

Cu privire la infracțiunea de trafic de influență inculpatul a solicitat achitarea, pe motiv că fapta nu există (art. 10 lit. a Cod procedură penală). Acesta arată că declarațiile martorului sunt mincinoase deoarece în cauza penală instrumentată de Procuratura din, privind pe reprezentanții firmei e, s-ar fi reținut că inculpatul nu a primit sume de bani de la reprezentanții părții e, altele decât cele care se cuveneau potrivit contractului de intermediere și organizare de lumini încheiat între - - și firma PARCON.

În ceea ce privește infracțiunea de complicitate la luare de mită (o faptă continuată, pronunțată prin schimbarea încadrării juridice din trei fapte), apelantul inculpat a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală, respectiv fapta nu a fost săvârșită de inculpatul. Probele administrate în cauză nu conformă susținerile rechizitoriului, potrivit căruia, din suma de 10.000 DM, primă în anul 1998, pe șantier, inculpatul ar fi primit 4.000 DM. Declarațiile date de inculpații și, care au confirmat susținerile din rechizitoriu, nu sunt credibile, fiind în contradicție cu declarațiile inculpatului.

Cu privire la suma de 10.000 DM primită de inculpatul, la aeroport, la data de 18.12.1998, de la, invederează inculpatul că această sumă nu a fost împărțită de inculpații și cu inculpatul, ci a fost păstrată în totalitate de inculpatul, pentru a cumpăra cadouri pentru persoane din cadrul.

Referitor la suma de 10.000 DM, dată la Hotelul de, inculpatului, se susține că inculpatul nu ar fi primit nimic și nu este nicio probă care să demonstreze că inculpatul ar fi primit 1.000 DM pentru a fi dați inculpatului.

Apelantul inculpat critică hotărârea de fond și pentru aspecte de tehnică juridică și anume, prima instanță a reținut în mod nelegal aplicarea alin. 2 al art. 254 Cod penal, adică agravanta condiționată de săvârșirea faptei de către un funcționar cu activități de control, întrucât niciunul dintre cei opt inculpați, din prezenta cauză nu aveau atribuții de control, căruia inculpatul să-i fi fost complice, pentru primirea mitei. Mai mult, în sarcina acestui inculpat se reține și luarea de mită (1000 DM), în calitate de autor iar nu de complice (art. 255 alin. 1 Cod penal).

Cu privire la acest aspect, apelantul inculpat concluzionează că lipsa unei precise și ordonate expuneri a situației de fapt și a unei adecvate încadrări juridice a faptelor descrise l-a pus în imposibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare.

Cu privire la infracțiunile de complicitate de dare de mită și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni lipsește integral urmărirea penală, deoarece rechizitoriul nu se referă la faptele respective și nici la probele pe care se întemeiază incriminarea. Pentru acest motiv solicită, în principal, restituirea cauzei la procuror, în condițiile art. 332 alin. 2 teza 1 și 2 Cod procedură penală, iar în subsidiar a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. c Cod procedură penală, deoarece aceste fapte nu au fost săvârșite de inculpat. A mai solicitat, acest apelant inculpat să se constate că fapta este prescrisă în condițiile art. 122 lit. b și art. 124 Cod penal.

Referitor la fapta reținută în rechizitoriul la fila 18 - darea sumei de 1.000 DM inculpatului, apelantului inculpat a recunoscut că în luna august 1999 primit această sumă de bani, în plic închis, de la inculpatul, care i-a spus că în plic se află suma 1.000 DM și constituie suma ce urmează a fi dată inculpatului din partea firmei Apelantul învederează că firma ă acordase prime și în alte ocazii personalului român din șantier.

Din probe rezultă că în luna august 1999 martorul adusese suma de 10.000 DM inculpatului, potrivit înțelegerii ce exista între și acest din urmă inculpat.

După ce i-a înmânat plicul inculpatului, inculpatul s-a deplasat la restaurantul pentru a serviciu masa și a văzut în parcare autoturismul inculpatului, despre care știa că este împreună cu inculpatul.

L-a sunat pe inculpatul pe mobil și acesta din urmă i-a spus că se afla la birou la inculpatul G, pentru a-i înmâna suma de 9.000 DM - rămași din banii aduși de în acea lună.

Când a intrat în restaurant, cei doi inculpați - și - au început să râdă și cel din urmă urma să-i spună "Nu-i ta ce facem noi".

În urma acestei întâmplări, inculpatul a povestit telefonic lui ce s-a întâmplat și consecința a fost ca din 09.08.19999 și până în 01.04.2000 NU s-au mai trimis bani în România de către firma

În luna martie 2000, inculpatul a fost exclus din afacere, după care relațiile bănești s-au reluat, firma preferând pe inculpatul.

În concluzie, apelantul solicită, în condițiile în care inculpatul ar fi achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracțiunii soluția ar fi aceeași și pentru inculpatul.

În situația în care inculpatul ar fi condamnat pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, apelantul inculpat a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei comise de el din infracțiunea prev. de art. 26 rap la art. 254 alin.1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 255 alin.1 Cod penal (complicitate la dare de mită) și pe cale de consecință, să se dispună încetarea procesului penal pentru el în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.¹Cod procedură penală, cu referire la art.255 alin. 3 Cod procedură penală, întrucât la data de 11.12.2002, inculpatul a formulat autodenunț, înainte ca organul de urmărire penală să fie sesizat cu această faptă.

Cu privire la împrumutul de 2.000 DM dat inculpaților și, apelantul inculpat învederează că a acordat acest împrumut familiei în condițiile în care între familiile lor există între ei relații de prietenie și din dorința de a-i ajuta să-și salveze copilul de efectele nocive ale consumului de droguri. Evoluția ulterioară a evenimentelor și tragedia trăită de familia au dus la imposibilitatea restituirii sumei într-un termen rezonabil, această restituire efectuându-se în cursul anului 2004, conform chitanței liberatorie de împrumut.

Pentru aceste motive inculpatul a solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod procedură penală.

Curtea examinează cauza pentru temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală.

Hotărârea primei instanțe este verificată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a probele administrate în fața instanței de apel.

Curtea a procedat la ascultarea inculpaților, în ședința publică din 27.05.2008, declarațiile aflându-se la filele 62- 73 dosar apel.

Prin declarația dată în apel inculpatul și-a menținut declarațiile date anterior, la urmărirea penală și la prima instanță.

În esență a relatat că nu s-a implicat în contractul din și, că apreciază că în realitate a oferit un ajutor pentru, fără nicio legătură cu sarcinile de serviciu, ca ofițer activ de informații și niciodată nu a solicitat vreun avantaj de la inculpatul A considerat că inculpatul Gap rocedat corect. La aniversarea datei de naștere a inculpatului G i-a oferit acestuia un dar.

Inculpatul și-a menținut numai declarațiile date la prima instanță. Nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, el avea un contract cu firma ă pe care l-a respectat și pentru care a fost retribuit.

Inculpatul și- menținut declarațiile date la urmărirea penală și la judecata în fond. Nu a recunoscut infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, iar pentru ajutorul dat oamenilor nu a solicitat și nu a pretins bani sau alte foloase. Relația sa cu inculpatul a perceput-o ca fiind o relație de serviciu, având ca obligație de a supravegherea desfășurarea activității economice, în condițiile legii. În acest sens, domnul se deplasa periodic la locul de muncă al inculpatului, în calitatea pe care o avea, de multe ori însoțit de un colaborator al acestuia, unde se discutau probleme de serviciu, iar de mai multe ori, inculpatul i-a solicitat ajutorul legat de contractul cu firma ă, problemele fiind în mod exclusiv de natură tehnică.

Apelantul inculpat a susținut că nu a primit nicio sumă de bani de la domnul și nici de la altă persoană.

Apelantul inculpat G și-a menținut toate declarațiile date până în apel și a negat fapta că ar fi pretins și primit bani și alte bunuri care să conducă la comiterea de acte ilegale ori să prejudicieze, regie pe care a condus-o 12 ani. Încheierea contractului și executarea acestuia s-au realizat în condiții de legalitate, tehnologia contractată de la firma ă având rezultate pozitive asupra termenelor avute de recondiționarea cablurilor și a conductelor mai mici.

A mai arătat că primirea darurilor respective nu avea nicio legătură cu derularea contractului. În ceea ce privește relațiile cu domnul, a învederat că acestea erau relații de serviciu, domnul nu s-a implicat la încheierea și derularea contractului dintre și firma ă, însă la momentul anului 2000, când au apărut probleme financiare, din discuțiile cu acesta a înțeles inculpatul G era la curent cu derularea contractului și întârzierea plății prețului de către.

Apelantul inculpat prin declarația sa și-a menținut declarațiile date la urmărirea penală și la judecata în fond și a afirmat că se consideră nevinovat, nu a primit și nu a pretins nimic, niciodată, în cariera sa.

În calitate de director de producție (1996 - 2002) nu avea ca atribuție de serviciu să efectueze plăți în derularea unor contracte, în numele. În baza atribuțiilor se serviciu, în perioada 1998 - 1999, participat la urmărirea executării lucrărilor de către firma ă, în faza experimentală, pe cei 2100 lineari, cu diametrul de 500. De la bun început, concluzia lui a fost una favorabilă tehnologiei

Referitor la contractul de sponsorizare a arătat că acesta s-a încheiat între firma ă și Federația Română de, și nu are nicio legătură cu contractul dintre firma ă și, care nu se perfectase la acea dată. Personal nu a primit vreo sumă de bani de la firma

Apelantul inculpat a mai arătat că a făcut parte din echipa României de bridge, iar la concursul internațional a fost însoțit de soția sa, cheltuielile pentru dânsa fiind suportate din salariul său.

Apelantul inculpat, audiat de instanța de apel, a precizat că își menține toate declarațiile date la urmărirea penală și la prima instanță și a invederat că se consideră nevinovat.

Acesta a prezentat în România tehnologia de recondiționare a conductelor și a făcut parte din echipa ă de negocieri fiind reprezentantul firmei e, împreună cu domnul. Din punct de vedere tehnic, tehnologia prezentată de firma ă nu presupune decopertare ci se realizează prin interiorul conductelor unde se aplică un protector. În prezent această tehnologie s-ar aplica pe întreg teritoriul României. Apelantul inculpat a relatat că are contract de consultanță și comision cu firma ă, pentru care a eliberat facturi, iar decontarea s-a făcut prin bancă, cu plata taxelor aferente.

Referitor la suma de 80.000 DM, apelantul inculpat a precizat că această sumă a fost solicitată și însușită de martorul acuzării, de la domnul. A mai arătat acest apelant că în prezența sa și a domnului, domnul a negociat cu și, un comision de 5% din valoarea contractului ce urma să se perfecteze între firma ă și, iar sumele de bani pe care le-a primit el reprezintă numai prestația muncii sale față de firma ă, cu care avea un contract de comision de 3% împreună cu. În luna martie 2000 acesta fost îndepărtat din contract.

Apelanta inculpată și-a menținut toate declarațiile date la instanța de fond și parțial pe cele date la urmărirea penală, se consideră nevinovată.

A avut calitatea de director comercial la și în consecință nu avea atribuții privind efectuarea plăților către partenerii de contracte. În această calitate a participat din partea la negocierea contractului și în baza datelor tehnice prezentate a considerat ca fiind benefic acest contract. După semnarea contractului avea ca atribuții recepționarea lucrărilor executate, pe bază de procese - verbale, în raport de care se întocmeau facturile și se făceau plățile.

De aproximativ trei ori au fost refuzate plățile, pe motiv că prețurile erau greșite.

Apelanta a recunoscut că în timpul sărbătorilor de crăciun s-a prezentat la domiciliul familiei, inculpatul cu acele daruri, din parte firmei e, respectiv un radiocasetofon și un cuptor cu microunde.

Nu a pretins și nu a primit niciodată bani. . moment greu al familiei sale s-a împrumutat de la domnul de 2.000 DM.

Apelantul inculpat a precizat în declarația dată în fața instanței de apel că se consideră nevinovat și își menține depozițiile date la prima instanță și parțial, la urmărirea penală.

Înainte de crăciun în 1998, în timp ce intra în casă, au apărut și cu acele cutii (daruri) și i s-a spus că sunt cadouri de crăciun.

Recunoaște că a primit o sumă de bani de dar aceasta a fost un împrumut, care a fost restituit ulterior, și de la 5.000.000 ROL pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru o deplasare în Bulgaria.

Toți apelanții inculpați au formulat cereri de probe noi precum și reaudierea tuturor martorilor din dosar.

Curtea a admis, ca fiind concludente, pertinente și utile cauzei, următoarele probe: o comisie rogatorie internațională având ca obiect comunicarea de către Parchetul din - ia, de fotocopii ale declarațiilor date de cetățenii i implicați în contractul cu, în dosarul penal instrumentat în ia pentru fapte conexe, precum și stadiul dosarului penal din această țară; transcrierea și traducerea discuțiilor în orice limbă străină și folosite ca probe în dosar de către DNA; proba cu înscrisuri în circumstanțiere; reaudierea martorului acuzării și confruntarea acestuia cu inculpații și; înscrisuri pe situația de fapt solicitată de inculpatul G și doi martori în circumstanțiere.

Curtea a respins ca inutilă proba privind comisia rogatorie prin care să fie audiați cetățenii i implicați în contratul, din moment ce s- admis comunicarea declarațiilor date de aceștia în fața organelor judiciare

Deasemenea, Curtea a respins ca inutilă expertiza tuturor casetelor audio, pe motiv că nu sunt indicii care să pună sub semnul îndoielii autenticitatea acestor înregistrări.

Curtea a respins cererea de audiere a tuturor martorilor din dosar, deoarece nu s-au evidențiat fapte sau împrejurări noi sau neelucidate de prima instanță nu au fost invocate încălcări ale dispozițiilor referitoare la administrarea probelor în procesul penal.

Curtea a audiat martorul din acte, în ședința publică din 06.12.2008, acesta precizând că își menține în totalitate declarațiile date la urmărirea penală și la prima instanță și care a afirmat că sumele de bani menționate în acele declarații le-a primit de la domnul și le-a predat inculpaților și inculpatul.

Sumele de bani pe care le primise de la i-au fost solicitate de, ulterior de și în final de către. Martorul avea calitatea de șofer și traducător, iar, și îi spuneau că partea ă trebuie să dea niște bani pentru a fi dați "generalilor", pentru ca aceștia să dea drumul la plăți mai repede, aceste cererii fiind traduse în limba ă și prezentate domnului. De câte ori venea în țară domnul avea la dânsul o sumă de bani pe care i-o înmâna martorului, iar acesta preda plicul cu valori mai departe. Când se întâmpla ca domnul să termine banii cu care venea în România, în completare îi trimitea martorului prin.

Martorul nu a ținut o evidență a sumelor primite și transmise celor trei inculpați, evidența a ținut-o.

În baza art. 21 alin.2 din Convenția Europeană de Asistență Judiciară în Cauze Penale, Ministerul d e Justiție a ia prin adresa nr. -/16.10.2008 (fila 223 dosar apel), ne-a comunicat că Procuratura din - Secția de Infracțiuni Economice a Instanței de a întocmit rechizitoriul din 18.06.2008, în dosarul penal nr. 4212Js.53769/03, împotriva numiților, Dr. și martorul pentru corupție.

În baza cererii de comisie rogatorie formulată de C, s-au primit de la Procuratura din, facturile de la firma mamă, lista completată de doamna, declarațiile lui, și HG(filele 302 - 385), precum și declarațiile martorului și Rechizitoriul (filele 351 - 401).

Curtea a luat câte un supliment de declarație de la inculpați referitor la transcrierea și traducerea discuțiilor purtate în limba engleză și aflate pe casetele audio folosite ca probe în dosar.

Au fost traduse și transcrise, în condițiile legii, toate convorbirile purtate în limba engleză aflate pe cele 37 casete audio, folosite ca probe de DNA.

S-a primit din dosarul penale de la - ia o copie a declarației date de (filele 96-103 dosar apel).

În ședința publică din 12.03.2009, după ascultarea părților, Curtea a constatat că administrarea probei admisă anterior, referitoare la confruntarea dintre martorul și inculpatul este apreciată ca fiind inutilă cauzei, deoarece în timpul audieri acestui martor, în fața instanței de apel, inculpatul a avut posibilitatea să-i pună întrebări directe acestuia.

Împrejurarea că martorul are o altă percepție a faptelor, care s-au petrecut în prezența sa sau despre care a aflat de la alte persoane, față de poziția procesuală și declarațiile inculpatului, nu justifică confruntarea acestora.

În baza probelor și a materialului din dosarul cauzei, administrate de prima instanță și în apelul, Curtea constată că sunt fondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de inculpatul (numai cu privire la infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 255 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal).

Curtea constată că apelurile declarate de inculpații, G, și sunt nefondate.

Din probele administrare a rezultat următoarea situație de fapt:

În anul 1997 cetățeanul înv. se afla la o expoziție tehnică în având un stand de prezentare ce avea drept ofertă o tehnologie, despre care el a susținut că era propria lui descoperire, tehnologia respectivă fiind destinată reabilitării conductelor subterane, fără decopertare, cu aplicație principală în termoficare.

În perioada respectivă înv. era angajat al firmei e " ", firmă căreia îi cedase drepturile de comercializare ale materialului și tehnologiei inventate de către acesta, firmă în numele căreia era făcută oferta la târgul respectiv din.

În aceste condiții l-a cunoscut pe înv., cetățean de origine română, reprezentant al firmei e "PARCON", care a luat la cunoștință de oferta prezentată de discutând cu acesta dacă nu ar dori să implementeze această tehnologie în România, explicându-i că este român de origine și că are afaceri mai vechi în România.

a fost de acord încredințându-i pliante cu oferta respectivă.

Când, a revenit în România a purtat o discuție, pe această temă, cu inc., care administra firma " 96" SRL B, pe care-l cunoștea din anul 1995 în virtutea unor relații de afaceri. Cei doi hotărăsc să facă o ofertă cu tehnologia respectivă B, unde se deplasează în vara anului 1997 și poartă o discuție cu secretarul general al acestei instituții (martorul ).

. se întâlnește, întâmplător cu inc., cei doi fiind cunoștințe mai vechi.

îi explică inc. tot ce știa despre această tehnologie și îi pune la dispoziție o serie de pliante ce făceau parte din ofertă.

Anterior inc. îl cunoscuse pe inc. lt .col.(r) care lucra, în acea perioadă, la Serviciul Român de Informații, în cadrul unei direcții economice, fiind ofițer de obiectiv în cadrul direcției respective pentru B, Ministerul Industriilor și,. i-a prezentat, la rândul său inc, lt.col.(r) oferta firmei e în scopul promovării tehnologiei respective în anumite unități economice unde ofițerul avea "relații".

După primirea acestor pliante, la scurt timp, inc. lt.col.(r) se deplasează la biroul inc. G, care îndeplinea funcția de director general la B, căruia îi face la rândul lui o succintă prezentare a tehnologiei din ofertă, sugerându-i lui că această activitate de susținere a firmei eof ace în virtutea atribuțiunilor sale de serviciu.

. G, dând dovadă de multă serviabilitate față de ofițerul i-a spus acestuia că este de acord ca între B și firma ă să se deschidă o seric de negocieri, care urmau să se poarte Ia sediul în vederea încheierii unor eventuale contracte economice între cele două părți.

. lt.col.(r) i-a adus la cunoștință inc. de acordul de principiu al lui și îi explică ca reprezentanții firmei e să o contacteze telefonic pe inc., ce îndeplinea funcția de director comercial la B, pentru a încheia contractul.

. l-a informat pe inc. să o contacteze pe directoarea comercială a, explicându-i că a aranjat o "intrare puternică" firmei e la această unitate din

. i-a transmis această veste lui, care îl cheamă în România pe în vederea unei prime discuții la

dat o declarație în fața autorităților judiciare românești rezultă că acesta a venit în România în aprilie 1998 când împreună cu și cu inc. s-au deplasat la sediul B, în birou la inc. pentru o primă discuție.

. a fost asistată la această discuție, din partea B, de inc. ce îndeplinea, în acea perioadă, funcția de director de producție la. Celor doi reprezentanți ai B le-a fost făcută o scurtă prezentare tehnică cu privire la tehnologia în cauză, precizându-li-se că ea aparține firmei e " " și că dacă s-ar dori o colaborare pentru implementarea acestei tehnologii urmează ca factorii de decizie ai firmei e să se deplaseze în. și le-a dat de înțeles celor trei interlocutori că trebuie să demareze oricum această afacere și că îi așteaptă la negocieri.

. -. col.(r) și nu au participat personal la această discuție la sediul B, așteptând să vadă ce rezultat vor avea aceste negocieri, fiind convinși că dacă afacerea se va încheia vor avea și ei doi parte de avantaje materiale din partea firmei Așa cum a declarat inc. cu prilejul unei discuții ulterioare pe care ei au avut-o cu, când acesta le-a promis că firma ă este dispusă "din " să dea 3-4% din valoarea contractului, persoanelor din România, care au sprijinit încheierea acestei afaceri.

După prima întâlnire inc. a explicat că el personal are o serie de nelămuriri tehnice cu privire la realizarea procedeului respectiv, nelămuriri pe care le-a și detaliat în fața reprezentanților firmei e, destul de bine motivat și argumentat tehnic, ceea ce l-a determinat pe să-l invite pe inc. să facă o deplasare la, în ia, unde să asiste la o prezentare.

. s-a deplasat în luna mai 1998 la unde asistă la o prezentare a tehnologiei, în urma căreia acesta a afirmat, așa cum declară, că s-a convins de viabilitatea și performanțele tehnologiei firmei .

După revenirea în Bai nc. între B și firma ă s-a stabilit aproape o legătură permanentă în vederea semnării unor contracte viitoare, cu precizarea că, acest contact nu s-a ținut, cum era firesc direct între cele două firme, ci el era intermediat de inc., și -.col.(r), care au încercat să blocheze contactul direct între cele două firme, deoarece, dacă el s-ar fi realizat, prezența lor în această afacere ar fi fost inutilă și neprofitabilă.

și, au acceptat această manieră de lucru, aflând și ei că inc. lt.col.(r) este ofițer la. și că deține o funcție importantă în această structură, apreciind că numai prin intervențiile acestuia vor putea realiza această afacere.

La data de 09.07.1998, inc. și înv., acesta din urmă fiind unul din directorii firmei e, s-au deplasat la sediul B, unde au semnat contractul nr. 15.906 cu precizarea că, din partea B au participat, la această întrunire inc. G, și. precum și directorul economic, martorul; contractul a fost semnat din partea numai de către inc. G și martorul.

Acest contract urma să demareze pe o porțiune de probă denumită la punctul unu alin.2 din contract "Secțiunea de lucru experimentală" având lungimea totală de 1.300 metri, urmând ca aceasta să fie realizată de firma ă în perioada august-septembrie 1998. Prețul total al contractului a fost de 520.000 DM (pct.4.1), din care, B era obligată să plătească, în avans firmei e suma de 100.000 DM (pct.4.4).

La capitolul " și condiții de plată" pct.4.1 părțile au convenit ca prețul/metru liniar să fie de 400 DM, iar B s-a angajat (pct.1 alin.3) în cadrul acestui contract, că va încheia cu firma ă, pe viitor, noi contracte pentru alte porțiuni de conductă.

Prin "angajamentul" asumat de B la pct.1 alin.3 din acest contract s-a constatat că din acest moment, al încheierii contractului pentru porțiunea de probă, firma ăaa vut o confirmare a faptului că B "se pune" într-un fel la dispoziția sa, atâta timp cât în cadrul unui contract încheiat -ul acceptă o astfel de prevedere care nu constituie altceva decât o promisiune de încheiere a unor contracte viitoare.

Reprezentanții firmei e, au realizat că această relație economică trebuie păstrată și întreținută "în orice mod", urmând a se vedea că aceste expresii vor fi înțelese, în sensul că firma ă, prin reprezentanții săi, a acceptat inclusiv darea de mită ca mijloc de încheiere și întreținere a relațiilor economice cu

Între " " și societatea "PARCON" a lui s-a încheiat o convenție la 20.09.1998, prin care, înv. se angaja să-i plătească lui un comision de 3% din valoarea totală a contractului pentru porțiunea de probă de 520.000 DM, valoarea acestui comision fiind de 15.600 mărci + TVA. Acest comision era plătit firmei "PARCON" pentru a asigura organizarea de șantier la

Porțiunea "de probă" a fost executată de firma ă "PARCON" (care și-a onorat aceste obligații, prin intermediul C "" SA. din România reprezentată prin managerul său, respectiv același domn ) în lunile august-septembrie 1998, lucrarea fiind supravegheată în teren, atât de și, dar și de inc. și, aceștia din urmă aveau "misiunea" de a ține legătura, pentru orice problemă cu reprezentanții

Din partea Baf ost desemnat inc. pentru a supraveghea respectarea condițiilor tehnice pentru executarea lucrărilor.

i-a mărturisit inc. că "intrarea" la B s-a făcut prin inc. -.col.(r) pe care l-a prezentat ca fiind un personaj cu funcție importantă, pe care nu-l poate refuza cu nimic conducerea

Pentru porțiunea de probă inc. l-a chemat, chiar pe șantier, pe inc. la o discuție cu, prilej eu care acesta din urmă i-a dat lui suma de 10.000 DM prilej cu care inc. i-a spus că o să vină să se întâlnească la acasă.

. s-a deplasat cu această sumă la domiciliul inc. lt.col.(r) unde s-a întâlnit cu acesta și unde în scurt timp a apărut și inc.. Despre această sumă de bani inc. a declarat la data de 08.01.2003 că a primit-o pentru ca o parte să fie folosită la cumpărarea unor cadouri pentru și, din partea firmei e, iar o parte să fie distribuită între el, și.

. a primit 4000 DM, -2000 DM, - 2000 DM, cei trei stabilind de comun acord ca de 2000 DM să ia cadouri pentru și, de această problemă urmând să se ocupe și.

n vara anului 1998 avut loc o masă de protocol la Restaurantul "" din B la care, au participat, și, prilej cu care acesta din urmă a ținut să fie chemat la masă și ofițerul să-l cunoască personal.. s-a prezentat la masa respectivă făcând cunoștință personal cu persoanele descrise mai sus.

Cu privire la desfășurarea lucrărilor pentru porțiunea de probă în perioada verii anului 1998 s-a constatat, că, inc. a ridicat în mod constant o serie de probleme tehnice, cerând partenerilor i să facă demersuri pentru obținerea agrementelor institutelor de specialitate din România ( B).

S-a ajuns la concluzia unanimă la nivelul firmei e că singura persoană de la care le poate bloca evoluția viitoare a relației economice ar putea fi .

Cu prilejul unor discuții purtate la o masă de protocol inculpatul i-a explicat lui inc. că are ca pasiune jocul de bridge, că face parte din Federația Română de Specialitate, și că chiar în perioada respectivă se organizează un concurs în, la, solicitându-i să sponsorizeze deplasarea lui, a soției lui și a altor patru persoane în.

. a acceptat această cerere urmând ca suma exactă și toate celelalte date să fie transmise ulterior de inc..

a declarat că în luna octombrie 1998 se afla la sediul firmei e din, când inc. a primit de la inc. specificația sumei totale a sponsorizării pentru concursul de bridge, de față fiind și înv., această sumă fiind în cuantum de 7.328 USD, fapt care i-a surprins neplăcut pe toți trei deoarece nu se așteptau ca aceasta să fie așa de mare.

nu a fost de acord cu această sponsorizare, însă înv. i-a adus aminte că inc. este singurul de la B care le-ar putea pune "bețe în roate" și să le încurce afacerea ce se preconiza de altfel destul de profitabilă pentru partea în continuare înv. i-a explicat lui că prin acea sponsorizare "o să-i închidă gura" lui. După această discuție a dispus virarea sumei de 7328 USD către Banca Română de Comerț cu destinația " "

Această dispoziție a fost dată prin avizul de creditare nr.31087/14.10.1998.

fiind audiat de autoritățile judiciare românești, a confirmat situația expusă mai sus.

., a susținut că este operațiune legală, legalitatea fiind respectată însă de cele două părți din contractul de sponsorizare cu privire la procedurile sponsorizării. Asta nu înseamnă însă că operațiunea a avut la bază o cauză legală deoarece ea a fost aprobată de reprezentanții firmei e pentru a-i "tempera" obiecțiile inculpatului cu privire la contractul cadru ce urma să fie încheiat pentru o sumă importantă la începutul lui ianuarie 1999.

. a făcut acea deplasare pe banii firmei e, fiind însoțit de soția sa, care nu este membră a nici unui club de bridge și nici a Federației de specialitate.

Rezultă așadar că suma respectivă a fost pretinsă și primită de inc. în scopul și modul descris mai sus, iar în schimbul acestui "gest " din partea partenerilor i, el a renunțat vizibil la eventualele critici fundamentate ce le-ar fi putut aduce afacerii cu partenerul.

Astfel, a declarat că prețul contractului cadru dintre cei doi parteneri, respectiv contractul nr.2 din 16.01.1999 ar fi fost majorat prin fraudă cu aproximativ 5 milioane DM față de prețul discutat la negocierile preliminare.

. ar fi acceptat această fraudare a Bt ocmai pentru motivul că pretinsese și primise de la firma ă bani prin acea sponsorizare.

audiat în cadrul cererii de Comisia Internațională formulată de autoritățile judiciare române a declarat: ".cei doi domni (făcând referire la inc. și ) au solicitat prestații de la firma. Pentru acest proiect au fost predați, anticipat de către domnul celor doi domni suma de 10.000 DM în numerar înregistrarea.Înregistrarea (contabilă - ) s-a făcut prin casieria din. Aceasta s-a întâmplat aproximativ în luna august/septembrie 1998 ".

a explicat că suma de 10.000 DM a fost prima plată ilegală făcută de firma ă celor doi inculpați.

precizat că pe data de 18.12.1998 a venit în România, de la având asupra sa 10.000 DM pe care-i primise de la și la Aeroportul Otopeni a fost așteptat de inc. și. întreaga sumă de 10.000 DM i-a dat-o lui, prilej cu care acesta i-a spus în prezența lui că urmează să cumpere cadouri, de o valoare însemnată, pentru și de la

El a mai făcut, în cadrul aceleiași declarații, afirmația că, la începutul anului 1999 discutat cu inc. și acesta i-a confirmat că au fost cumpărate cadouri și date din partea firmei e lui și.

După ce a primit această a doua sumă de bani de la, inc. s-a deplasat împreună cu inc. la domiciliul inc. lt.col.(r), unde suma s-a împărțit în mod egal între cei trei inculpați discutându-se să i-a cadourile pentru și din cei 2000 DM păstrați special din prima sumă primită de la.

. împreună cu inc. -.col.(r) au achiziționat în acele zile, contra echivalentului a 1000 DM pentru inc. un radio casetofon cu CD marca PHILIPS și un cuptor cu microunde marca, iar pentru inc. Goc ameră video marca Panasonic, ce valora 1000 DM.

Cei doi inculpați s-au deplasat la domiciliile inculpaților - și, oferindu-le aceste cadouri din partea firmei e în unei bune colaborări viitoare si aceasta cu atât mai mult cu cât în primele zile ale lunii ianuarie era convenit ca cele două părți să semneze contractul cadru.

Luarea deciziei de a se oferi aceste prime "cadouri" persoanelor din conducerea B, s-a făcut după demararea lucrărilor pentru contractul cu porțiunea de probă la o masă de protocol la care au participat, și.

Cei trei cetățeni români i-au sugerat lui, care era șeful grupului să pună la dispoziție o sumă de bani pentru a se lua "cadouri" pentru persoanele din conducerea B, în intenția de a le determina astfel să accepte o colaborare cu firma ă pe mai mulți ani.

a fost de acord să dea bani pentru mituirea celor din conducerea, bani pe care a promis că o să-i trimită în România ulterior prin, promisiune pe care și-a "onorat-o".

Martorul, care îndeplinea în perioada 1998-1999 funcția de director economic la Bap recizat că în momentul în care s-a semnat contractul pentru porțiunea de probă (iulie 1998) a fost chemat de inc. G în sala de protocol a Bc erându-i-se să semneze pe loc contractul în condițiile în care martorul nu participase la negocieri și nu știa prea multe în legătură cu afacerea ce urma să se încheie.

Martorul a mai relatat că inc. G era la masă cu partenerii i, cerându-i modelul de contract pe care l-a studiat în fugă constată, printre altele, că s-a inserat un preț prea mare și nejustificat în raport cu procedeele clasice folosite până atunci de, motiv pentru care martorul declară că a refuzat să semneze acest contract. El a declarat că ulterior, nemții au revenit cu contractul refăcut la prețul produsului, respectiv stabilind un preț de 400 DM/metru liniar.

În ianuarie 1999, când la sediul B se prezentase delegația firmei e pentru semnarea contractului cadru martorul a fost din nou chemat de șeful său de atunci G, care i-a cerut să semneze alături de el contractul fără ca martorul să-l citească, invocând un motiv oarecare de grabă. În momentul în care a semnat acest contract cadru acesta era deja semnat de șeful său G.

a declarat că în prezența lui în perioada 1998-1999, cu ocazia mai multor mese de protocol a asistat la discuții purtate în limba engleză între și inc. și, discuții în cadrul cărora aceștia din urmă îi cereau în mod repetat sume de bani directorului firmei e, invocând că trebuie să-i mituiască pe cei din conducerea ca să semneze contractele sau ca să asigure ritmicitate în derularea plăților.

Acesta a descris în concret o asemenea întâlnire, mai precis în seara zilei în care s-a semnat contractul cadru la B, la masa de protocol ce a avut loc la Restaurantul "", de față fiind și președintele pe nume PREUSS, i-a auzit pe inc. și cum îi sugerau inc. să le dea o sumă de bani să-i mituiască pe cei de la B pentru a-i determina să plătească firmei e avansul necesar demarării lucrărilor.

a susținut că le-a răspuns că este de acord să dea bani pentru mituirea celor de la, dar în intenția lui ar fi să dea acești bani după ce -ul va plăti avansul.

a precizat că între înv. și cei doi inculpați cetățeni români s-au stabilit relații din ce în ce mai apropiate, bazate pe remiterea repetată a unor sume de bani din ia prin cei doi pentru a fi dați ca mită, situație care nu trebuia cunoscută prea bine de către în accepțiunea înv., motiv pentru care acesta din urmă l-a și exclus în iulie 1999 din această afacere înlocuindu-l cu cetățean de origine română.

a declarat despre acest înlocuitor al său că știe că spre sfârșitul anului 1999 ar fi prezentat unor persoane din conducerea listele cu "" mai precis cu sumele de bani scoase din contabilitatea firmei e pentru a fi date mită la.

În legătură cu negocierile preliminare semnării contractului cadru din 14.01.1999 s-a constatat că împreună cu și inc., ca reprezentanți ai firmei e, împreună cu inc. și din partea conducerii B, au avut o serie de întâlniri în toamna anului 1998 la sediul, ocazie cu care au negociat clauzele contractuale, inclusiv prețul. Cu acest prilej între părți s-a convenit ca prețul pe metrul liniar să fie diferit în funcție de diametrul conductei, rezultând de exemplu pentru conducta cu diametrul cel mai mare, respectiv de 1000 mm, un preț de 650 DM/metru liniar.

a susținut însă că ulterior au intervenit inculpații și, prin stabilind cu acesta o majorare nejustificată a prețului stabilit cu circa 25%, înțelegere care, după opinia lui a fost acceptată și de înv., care de fapt avea decizia finală din partea firmei El ( ) a mai spus că din cei 25%, 5% urma să fie trimiși în România pentru ca prin și să fie mituite persoanele cu funcție de decizie de la, iar diferența de 20% să revină celor din conducerea firmei

Cu privire la acest aspect a declarat că inițial inc. și nu ar fi acceptat această majorare nejustificată a prețului, însă el a observat că ulterior, atitudinea acestora s-a schimbat, în sensul că împreună cu directorul general G au acceptat "fără comentarii această majorare de preț.

. a fost audiat cu privire la acest aspect menționând că nu-și mai aduce aminte despre aceste discuții, însă inc. a declarat că într-adevăr prețul contractului a fost majorat nejustificat explicând această susținere în sensul că s-a convenit ca în contract să se stabilească un preț "mediu" și nu un preț diferit pe metrul liniar în funcție de diametrul conductei.

Ea a mai susținut că și-ar fi exprimat în fața inc. G opinia că acest preț "mediu" nu este corect fiind total nejustificat pentru B, motivându-și susținerea că acest preț ar putea fi corect dacă ponderea conductelor de 1000 mm diametru ar fi de 60-70% din totalul conductelor ce urmau a fi "torcretate" și nu 40% așa cum se trecuse în proiectul de contract care a fost și semnat în această formă.

a făcut aceeași susținere în fața autorităților judiciare e cu ocazia audierii sale în Comisia Internațională.

. G, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Bai ntrodus pe ordinea de zi a ședinței din 23.12.1998 la ultimul punct, o prezentare făcută chiar de acesta împreună cu inc. denumită: "Reabilitarea conductelor de termoficare prin torcretare", prezentare care a constat în expunerea și susținerea tehnologiei firmei e solicitându-se la final Consiliului de Administrație ca acesta să aprobe încheierea unui contract cadru cu derulare pe mai mulți ani calendaristic între B și firma ă.

În urma susținerilor și propunerilor făcute de inculpați CONSILIUL de Administrație a aprobat încheierea contractului respectiv.

. și -sau implicat în promovarea intereselor firmei e prin participarea la ședința acestui Consiliu de Administrație unde ei au participat ca invitați neavând calitatea de membri ai acestui consiliu.

. G, și, au susținut în mod vădit, precipitat și nelegal demararea acestei afaceri cu firma ă, atâta timp cât această firmă străină nu avea deschisă în România, la acel moment reprezentanță fiscală, fapt care a dus ca pentru toate încasările acestei firme de la B până la 22.02.2002 firma ă să nu plătească impozit în România conform legii române.

Această obligativitate revenea în primul rând firmei e de a-și deschide reprezentanță fiscală, însă B avea obligația de a condiționa încheierea contractului cu această firmă de respectarea tuturor prevederilor legislației române inclusiv în materie fiscală.

Direcția Generală a Finanțelor Publice Bae fectuat un control la data de 22.02.2000 la B, în urma căruia a constatat această încălcare a legii române, dispunând ca B să achite din acel moment cu prioritate impozitele datorate statului român și neplătire de firma ă, sume care au fost plătite de B și reținute ulterior de acesta din sumele ce le datora firmei e.

După semnarea contractului cadru la 14.01.1999 a avut loc o masă festivă la restaurantul din la care, din partea firmei e au participat: președintele, domnul Preuss,; prezenți la această masă au fost și cei din Conducerea După plecarea reprezentanților la masa respectivă a apărut inc. fiind chemat telefonic de inc. la rugămintea partenerilor i care doreau să-l cunoască pe ofițerul. Cu acest prilej s-au purtat discuții în cadrul cărora cetățenii i au "apreciat" rolul ofițerului pentru semnarea acestui contract.

., cu ocazia confruntării cu inc. susține că la începutul anului 1999 la o masă de protocol, inc. i-a cerut înv. bani pentru a mitui persoanele din conducerea B prin inc. -.col.(r) pentru a-i determina să plătească mai repede avansul stabilit în contractul cadru recent încheiat.

upă circa 2 săptămâni, la o altă masă la restaurantul "" din B i-a dat inc. suma de 10.000 DM în prezența inc.. Cei doi cetățeni români au plecat de aici și s-au întâlnit cu, împreună cu acesta au stabilit ca 1000 DM să-i fie dați inc. prin inc. iar diferența de 9000 DM să fie dați prin inculpaților G și.

. l-a sunat pe inc. cerându-i o întâlnire și acesta l-a chemat la sediul Clubului de bridge "" din clădirea Ministerului Transporturilor unde a primit cei 10.000 DM cu specificația că sunt din partea firmei

. a recunoscut în totalitate situația expusă mai sus, cu precizarea că și inculpații și au recunoscut și ei această împrejurare.

Din această sumă de bani inc. lt.col.(r) și au cumpărat un televizor color marca Panasonic, pe care l-au dus împreună la domiciliul inc. G, valoarea aparatului fiind de 1000 DM.

Sumele de bani primite de inc. G de la firma ă prin intermediul lt.col.(r) și, în perioada 1999-2002, pentru continuarea colaborării economice cu această firmă și pentru asigurarea ritmicității plăților către partenerul sunt următoarele:

-în perioada menționată inc. Gap rimit în mod repetat la el la birou sau în diferite întâlniri în oraș, în monede diferite DM și Euro, suma totală de 7.000 Euro, bani pe care inc. i-a primit direct de la partenerii i sau de regulă prin inc., care și acesta îi primea din partea firmei e în numerar sau în cont bancar (autodenunț );

-în plus inc. Gam ai primit din partea firmei e în anul 2000, tot prin suma totală de 12.000 USD primiți prin " " de la firma ă de martorul. Cu privire la această sumă a fost audiat în cauză care recunoaște că în anul 2000 primit din ia, prin mai multe sume de bani cu indicația să i le predea inc. lt.col.(r). Au fost depuse documentele bancare prin care s-au expediat și primit aceste sume. a fost audiat de autoritățile judiciare românești și confirmă trimiterea acestor sume de bani ce trebuiau să ajungă la prin care era în acea perioadă șoferul său în România.

. a primit din partea firmei e, prin inc. și următoarele sume de bani:

-în primăvara anului 1999 inc. a fost contactat de inc. care i-a cerut suma de 2000 DM menționând că ar fi o cerere de împrumut.. s-a deplasat la domiciliul lui unde se afla și soțul acesteia, înv. (cetățean român de origine bulgară). Cei doi soți au primit de la suma respectivă, asigurându-l că i-o vor restitui ulterior, fapt care nu s-a mai întâmplat niciodată. Acest așa zis împrumut a fost solicitat de la inc. în condițiile în care el era în acea vreme unul din reprezentanții firmei e cu care inc., în calitate de director comercial al B avea relații de afaceri. In cadrul acestei relații interesul principal era al firmei Și inc. dar și inc. aveau conștiința acestui fapt, precum și a faptului că același așa-zis împrumut nu va mai fi restituit niciodată și că el va fi compensat prin "eforturile" personale, ulterioare ale inc., în susținerea intereselor firmei

De altfel, inc. a încercat ulterior să-și recupereze această sumă de la firma ă prin inc., dar acesta l-a refuzat, îndrumându-l pe să le ceară nemților direct bani.

- în vara anului 2000 s-a deplasat la domiciliul soților găsindu-i acasă atât pe, cât și pe și le-a dat 2000 DM din partea firmei e, situație recunoscută în declarațiile înv.. Această situație a fost susținută de inc. în confruntarea cu cât și de martorul care a susținut că imediat după decesul fiului familiei a fost contactat de inc. care l-a rugat să-l sume de care era în ia și să-i spună de necazul familiei și să-i ceară o sumă de bani din partea firmei

Martorul a declarat că a venit în România cu 3000 DM pe care îi avea pregătiți pentru inculpata. El știa că o sumă de bani a ajuns la fam., însă nu știa prin cine și ce sumă exactă. Cercetările au stabilit că inc. -.col.(r) a primit 3000 DM de la. dar a predat inc. numai 2000 DM diferența reținând-o în folosul său.

. îi spunea în mod repetat lui că nu este bine ca el sau alt cetățean să intre în contact direct cu conducerea B, în cadrul afacerilor ce se derulau, motivând că acest contact trebuie să se facă spre binele firmei e prin el și ceilalți doi "prieteni" ai săi.

a fost de față când inc. îi cerea cel puțin, o dată pe lună lui între 500-1500 DM despre care îi spunea că trebuie să-i dea "generalului" de la, care nu era altul decât G. Aceste discuții se purtau seara la biroul lui după plecarea secretarei pe care acesta o avea angajată.

De câteva ori a fost de față și inc. când îi dădea lui aceste sume pentru "general".

, precum și alți salariați ai firmei e au adus în aceeași perioadă sume importante de bani, care erau destinate inclusiv mituirii conducerii B, atât prin intermediul lui, dar mai ales prin intermediul lui și.

Dar a observat că pe tot parcursul anului 1999 B înregistrează mari restanțe în plățile ce trebuia făcute către firma ă, motiv pentru care cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la o masă de protocol la care a invitat persoane din conducerea, după ce a consumat suficient alcool, l-a chemat în holul restaurantului respectiv pe inc. și pe martorul.

i-a prezentat inc. o listă cu mai multe coloane, care conțineau date calendaristice, sume de bani, nume de persoane (având circa 15 rubrici), explicându-i că pe o anumită coloană sunt trecute sumele de bani ce au fost scoase special din contabilitatea firmei e și aduse în România pentru a fi date într-un cuantum important persoanelor din conducerea B pentru urgentarea plăților.

., după ce s-a uitat pe acea listă, i-a explicat lui că o parte din sumele trecute în lista respectivă nu au ajuns la conducerea.

Martorul a asigurat traducerea.

a declarat că susținerile martorului sunt adevărate și că într-adevăr, el i-a prezenta acea listă cu "șpăgi" inc..

a făcut aceeași declarație și cu prilejul audierii sale de către autoritățile judiciare

i-ar fi spus martorului, în autoturism, că abia acum își dă seama că cele 40.000 DM date lui pentru persoanele din conducerea B s-ar putea să nu fi ajuns niciodată la destinație și să fi fost însușite integral de acest inculpat.

Din probele administrate în cauză a rezultat că în afara celor 40.000 DM cerute și primite de inc. în numele inc. G dar în realitate pentru sine, același inculpat a mai participat la primirea împreună cu inculpații -.col.(r) și, în trei tranșe a sumei totale de 30.000 DM, din care primele 20.000 DM au fost aduse în anul 1998 de, iar ultima transă de 10.000 DM fiind adusă și predată la Restaurantul "" din B de înv., inculpatului, în prezența celorlalți inculpați, sume de bani ce au primit ulterior destinația inclusiv pentru mituirea unor persoane din conducerea

. a susținut că ar fi primit mai multe sume de bani în urma prestațiilor făcute în favoarea firmei e, dar că aceste sume ar fi fost primite de el în urma contractului de colaborare din data de 01.06.1999 pe care el l-a încheiat cu firma "PARCON" al lui, precum și în baza contractului de consultanță din 01.08.1999 încheiat cu firma ă.

Inculpatul a mai evocat contractul de comision nr.9 din 01.06.1999 încheiat între firma sa " 96" SRL B și cea a inculpatului "" SRL

În dovedirea afirmațiilor sale inc. a depus la dosarul cauzei aceste contracte.

Contractul de colaborare între firma acestuia " 96" SRL B și firma "PARCON" - la data de 01.06.1999 s-a încheiat într-adevăr un contract de colaborare între cele două societăți în baza căruia firma "PARCON" se obliga să plătească 1/3 din comisionul primit de aceasta de la firma " " către " 96" SRL

Inculpatul era obligat să sprijine firma "PARCON" pentru derularea afacerii cu

Din declarațiilor inc. ca și ale înv. rezultă că prevederile acestui contract nu au fost respectate de nici una din părți, în sensul că inc. nu a efectuat nici o prestație pentru derularea acestei afaceri în numele firmei "PARCON" iar firma respectivă nu i-a plătit nici o sumă de bani.

Suma de 20.000 DM adusă de în 1998 în România și predată inc. au reprezentat sume aduse de acesta în numerar direct de la firma ă, din care așa cum s-a explicat anterior inc. și-a însușit și el o parte în urma acordului primit de la ceilalți doi inculpați, respectiv și. După cum se cunoaște deja o altă parte din aceste sume au fost distribuite prin acordul celor trei inculpați în scopul mituirii persoanelor din conducerea

Contractul de consultanță din 01.08.1999 între firma ă, pe de o parte, și inculpații și, pe de altă parte, era încheiat pe perioada 01.08.1999-31.12.2000 și prevedea obligația celor doi inculpați de a promova tehnologiile și încheierea unor noi afaceri (fiind exclusă afacerea cu B care era deja pe rol), prestație în urma cărora cei doi inculpați ar fi trebuit să primească de la firma ă câte 1000 DM pe lună.

La paragraful 3 pct. 6 din acest contract se prevede în mod expres: " Contractele In curs de desfășurare ca de exemplu B și Centrala nucleară Cernavodă sunt de la această regulă
exceptate "

Așdar, nu intră în prevederile acestui contract nici o sumă de bani expediată de firma ă pentru contractul cu B, sume de bani care au fost primite de inculpatul împreună cu alți inculpați.

În considerația existenței acestui contract nu au mai fost reținute în sarcina inc., ca primite cu titlu de trafic de influență cele 12.000 DM ce i-au fost scăzute din totalul sumei de 40.000 DM primite de acesta de la înv..

Contractul de comision nr.9 din 01.06.1999 între " 96" SRL B (denumit "contractant") și "" SRL B (denumit "comisionar") include obligația contractantului de a plăti comisionarului suma de 3125 pentru participarea comisionarului la organizarea de șantier.

Perioada contractului era 01.06.1999-30.06.1999.

. inc. a susținut că ar fi primit 4000-5.000 DM de la inc. cu titlu de împrumut, afirmând că nu i-a mai restituit acești bani lui deoarece acesta din urmă ar fi avut datorii financiare neachitate față de el. Această afirmație a inculpatului este mincinoasă deoarece, așa cum deja s-a putut observa în baza contractului nr.9 din 01.06.1999 chiar inc. avea obligația să plătească o sumă de bani inc. și nu invers.

Rezultă că această afirmație a inc. este o recunoaștere a faptului că și el a fost destinatarul unei părți din sumele expediate în România de firma ă.

Așa cum s-a menționat, a depus o listă pentru perioada octombrie 1998- septembrie 2001 din care rezultă că din contabilitatea firmei e " " în această perioadă au fost scoși și aduși în România de el ( ), și suma totală de 299.625 DM pentru a fi dați inculpaților și, sumă din care aceștia urmau să dea o parte persoanelor din conducerea. include în această listă atât sumele aduse sub orice formă în România până în februarie 2001, cât și sumele ce au fost virate direct din ia în contul bancar deschis special de inc. la BCR - Sucursala Universitate.

Rezultă că în perioada octombrie 1998-august 2000 au fost ridicați din contabilitatea firmei e și aduși în România în numerar, prin mesaje swift sau poștal prin, suma totală de 143.000 DM și 12.000 USD. La această sumă se adaugă suma virată de firma ă începând din data de 09.02.2001 în contul bancar al inc., care este de 122.596,58 Euro.

Conform probelor administrate suma de 12.000 USD trimisă prin și suma de -,58 Euro trimisă în contul bancar al lui au fost primiți de el și inc. și distribuiți în parte sub formă de mită la, precum și inc., iar în parte au fost însușiți în folos personal de cei doi inculpați.

Suma de 143.000 DM cu privire la care încearcă să inducă opinia că ar fi fost predată integral inculpaților și nu poate fi reținută ca fiind predată integral acestora deoarece, din ansamblul probelor administrate rezultă că 80.000 DM din această sumă a fost ridicată din contabilitatea firmei e conform specificațiilor din lista lui dar ea nu a mai fost predată inculpaților cetățeni români fiind practic însușită de cetățenii

Referitor la inc. s-a constatat că acesta îl cunoștea pe inc. -.col.(r), conform propriei sale declarații, din anul 1992, aceștia cunoscându-se în virtutea faptului că în toată această perioadă inc. a îndeplinit funcții de conducere într-o serie de unități economice și de cercetare din domeniul energetic iar ofițerul lucra in departamentul ce supraveghe activitățile acestor unități.

. a precizat că prin intermediul lui l-a cunoscut în anul 1999 și pe inc., prilej cu care a aflat de la cei doi că Firma ă " " are demarate afaceri economice în România.

După această întâlnire inc. a participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții firmei

. lt.col.(r) a formulat un autodenunț în care a spus constatat că la începutul anului 2000 el l-a prezentat pe inc. la o masă de protocol înv. și lui, prilej cu care, le-a cerut un post de consilier la firma ă, cu precizarea că în acea perioadă era director la un institut de cercetări în domeniul energetic din Ulterior i-a transmis lui că nu-l poate angaja pe ca și consilier, inc. lt.col.(r) i-a comunicat acest răspuns lui și acesta i-a spus in replică, că propunerea lui nu mai este de actualitate, deoarece urmează să fie numit director general în Ministerul Industriilor și.

Martorul a precizat că în perioada cât la însoțit pe 1999-2000, la un moment dat s-a deplasat împreună cu la biroul inc. unde au discutat variante de extindere a afacerilor firmei e, prilej cu care. ar fi amintit ceva de o încercare de a "implementa" afacerile firmei la din.

În urma probelor administrate s-a constatat că inc., după ce a fost numit director general în Ministerul Industriilor și (toamna anului 2000) a participat la o întâlnire împreună cu inc. și lt.col.(r) cu reprezentanții firmei e respectiv președintele domnul Preuss și înv.. Cu prilejul discuțiilor purtate aici s-a stabilit ca inc. să facă demersuri la unitățile din subordinea sa în vederea încheierii de noi afaceri de către firma ă cu aceste noi unități.

a începutul anului 2001 acesta intervine la unde era director general Reghis cerând ca la nivelul acestei unități centrale să se organizeze, numai pentru firma ă " " o prezentare a tehnologiei folosite deja în contractul cu B, aceasta urmând a se susține în cadrul Consiliului Tehnic al Regiei, urmând să participe mai mulți directori de filială din țară în vederea încheierii unor contracte economice cu firma

Cu acest prilej s-a stabilit ca firma ă să inițieze negocieri la sucursala din C, sarcină care i-a fost trasată martorei care îndeplinea atunci funcția de director tehnic la sucursala C și care participase la ședința de consiliu (a fost aleasă această sucursală deoarece avea în planul pe anul 2001 activități de înlocuire a conductelor de termoficare în oraș).

După această ședință, unde reprezentanții firmei e au făcut o ofertă de preț anume, a urmat întâlnirea directă cu aceștia la sediul din C, prilej cu care, s-a constat că firma ăav enit cu propuneri de preț mult mai mari. Conform declarației martorei, prețurile cerute de firma ă pentru operația de căptușire a conductelor vechi era atât de mare, încât costul total al lucrării ar fi depășit valoarea lucrării dacă aceasta ar fi fost executată cu mijloace clasice, adică prin decopertarea conductelor și înlocuirea acestora cu conducte noi; în acest sens martora a depus și o documentație. Cu același prilej martora a mai precizat că a fost contactată telefonic în perioada negocierilor cu firma ă de inc. care era șef în minister, acesta interesându-se de rezultatul negocierii. Aceasta i-a explicat șefului său că nu poate să încheie afacerea cu firma ă pentru că ar -o mai mult căptușirea vechilor conducte, cu această firmă, decât înlocuirea acestora cu conducte noi. Față de argumentele aduse de, inc. nu a mai avut nici un comentariu.

. l-a contactat în aceeași perioadă pe martorul, care îndeplinea în perioada respectivă funcția de director general al Sucursalei B, și i-a cerut să primească reprezentanții firmei e, în persoana lui, însoțiți de, pentru a discuta încheierea unei afaceri economice de reabilitare conducte termice.

. -.col.(r), care avea ca obiectiv în cadrul serviciului său și unitatea condusă de s-a deplasat personal la acesta și îi adresează aceeași cerere, în favoarea firmei e, dându-i de înțeles că intervenția sa are caracter oficial și că nu este a lui personală și că este a serviciului secret din care face parte.

Martorului a precizat că în urma acestor presiuni exercitate asupra lui a încheiat un contract pentru o anumită porțiune de reabilitare conducte, susținând că pe tot timpul negocierilor, al încheierii și executării contractului, precum și al efectuării plăților a fost căutat în mod repetat de inc. care îi era șef, și acesta i-a cerut să urgenteze toate procedurile, inclusiv cele de plată către firma Același martor a mai declarat că dacă nu ar fi existat aceste presiuni asupra sa nu ar fi încheiat afacerea cu firma ă deoarece lucrarea respectivă nu făcea parte din prioritățile momentului.

artorul, care îndeplinea funcția de inginer șef mecano-energetic, martorul, ce îndeplinea funcția de director economic și martorul, care îndeplinea funcția de director tehnic, au făcut aceleași precizări.

au confirmat că au fost sunați și ei personal de inc. sau că știau de la șeful lor că această afacere este susținută de inc..

a declarat că are cunoștință de faptul că afacerea firmei e încheiate la B în 2001 s-a făcut datorită intervenției inc..

Martorul Reghiș, care îndeplinea în acea perioadă funcția de director general al RA (companie națională) a declarat că a organizat în 2001 prezentarea în Consiliul Tehnic făcută de firma ă, precizând că îl cunoaște de mai mulți ani pe care i-a confirmat cu ocazia unor discuții că afacerile firmei " " sunt susținute de inc..

a intervenit din perspectiva funcției importante pe care o deținea în cadrul Ministerului Industriilor și în favoarea firmei e, pe perioada 2001-2002, în relația economică pe care această firmă o avea cu

. i-a explicat că B înregistrează mari restanțe în plăți față de firma ă, în ciuda faptului că i-ar fi dat lui ca mită, sume mari de bani. După ce a făcut această mărturisire inc. l-a rugat să intervină la din funcția lui ministerială, să-i ceară acestuia să dea cât mai repede drumul la plăți.. a acceptat și l-a contactat pe căruia i-a cerut în mod oficial să dea drumul la plăți, precizându-i că aceste restanțe ale sale în efectuarea plăților către firma ă ar putea fi de natură să stânjenească colaborarea româno-ă la nivel guvernamental.

In continuare inc. a ținut legătura cu inc. lt.col.(r) cu privire la această problemă și după câteva zile acesta l-a contactat telefonic și l-a invitat în oraș, într-un local public, prilej cu care, i-a confirmat că a dat drumul la plăți, motiv pentru care declară că prietenul său ar fi vrut să-i ofere o sumă de bani.

. îndeplinea în 2001 și funcția de președinte al Grupului de Energie în comisia mixtă de cooperare economică româno-ă, comisie ce funcționa la nivel guvernamental. In această calitate el a făcut parte din delegația guvernamentală română ce s-a deplasat în ia la. Din delegație mai făceau parte o serie de oameni de afaceri, printre care l-a inclus și pe inc. G, care a semnat în cadrul guvernamental cu reprezentanții actul adițional nr.1 al contractului cadru din 14.01.1999 încheiat între B și firma ă " ".

. a fost contactat, la un moment dat de omologul său domnul, care i s-a plâns de întârzierile pe care B le are față de firma ă în derularea plăților. i-a promis că va lua măsuri de restabilire a situației, problemă pe care a discutat-o ulterior, conform propriei sale recunoașteri, și cu inc. lt.col.(r).

La sfârșitul anului 2002 inc. împreună cu inculpații lt.col.(r), și G se aflau în plină desfășurare a unui nou moment al activității infracționale, în sensul că ei făceau demersuri în identificarea unor noi surse de finanțare pentru anul 2003 care să fie destinate și ca să facă posibilă continuarea relației economice B - firma " ".

noi de finanțare se căutau de inculpați deoarece B nu mai putea susține pe anul 2003 din surse financiare proprii relația cu firma

. Gas usținut cu ocazia confruntării efectuate cu inc. că spre sfârșitul anului 2002 fost chemat la o ședință în cadrul Ministerului Industriilor și special pentru a se discuta evoluția pe 2003 relației cu firma El a precizat că la această ședință a participat și inc. care în mod oficial

susținut că finanțarea pe 2003 contractului cu firma ă se va face din fondul special de energie constituit prin bugetul de stat la nivel național.

Inițial inc. nu a declarat adevărul în legătură cu această situație însă, în urma confruntării cu inc. G, a recunoscut acest roiect p. pe care încerca să-i inițieze pe anul 2003. După ședința respectivă i s-a cerut inc. G să întocmească la B un studiu care să-l depună la Ministerul Industriilor și la următoarea ședință.. G nu a mai avut timp pentru întocmirea și depunerea studiului.

Proiectul pentru anul 2003 fost confirmat atât de inculpați lt.col.(r) și, cât și de inc.. Aceasta din urmă a declarat că la ultima masă de protocol din 2002, luna decembrie, la care fuseseră invitați de înv., personal i-a spus acestuia că pentru anul 2003 B nu mai dispune de surse financiare proprii să poată susține contractul cu firma lui ce a fost susținută de inc., prezent și el la acea masă, a fost în sensul că nu este nici o problemă din acest punct de vedere deoarece sursele financiare vor fi asigurate din fonduri energetice.

. a discutat în detaliu această problemă cu inc. G, care i-a confirmat că pe 2003 se vor aloca B sume de bani din fonduri energetice, în vederea continuării colaborării cu firma

La dosarul cauzei au fost depuse Ordonanțele de Guvern nr.: 29/22.07.1994; 17/30.01.1996; 26/26.02.1997; 26/29.01.1997; 165/28.10.1999; 60/30.08.2001, ce reprezintă actele normative referitoare la înființarea și gestionarea a "Fondului Special pentru Dezvoltarea Sistemului Energetic"

A mai fost depusă la dosarul cauzei Legea bugetului de stat pe anul 2003 care, la capitolul "Industrie pct. 08" prevede alocarea sumei de 5.920.000.000.000 lei pentru "Dezvoltarea sistemului energetic finanțată din venituri cu destinație specială".

Din această sumă repartizată pentru anul 2003 acestui fond special intenționau inculpații să găsească o posibilitate de finanțare a relației economice B - " ".

. a primit din partea firmei e prin intermediul inculpaților -.col.(r) și în perioada 2001-2002, suma totală de 2000 Euro și 2000 DM după cum urmează:

-în 2001 primit 2000 DM ntr-un local public ce își are locația pe Calea, în B, unde cei trei inculpați s-au întâlnit, prilej cu care, suma de bani i-a fost dată inc. în plic, la o masă, de inc. lt.col.(r) în prezența inc.;

-a doua sumă de bani a fost în cuantum de 1.000 Europe care inc. i-a primit de la în momentul în care se aflau în autoturismul condus de Mari în dreapta căruia se afla înv., această suma a fost primită pentru încheierea contractului cu.

-a treia sumă de bani, în cuantum de 1000 Euro, fost primită de inc. în 2002 de la inc. lt.col.(r) într-un local public unde inculpații se întâlniseră cu soțiile, restaurant în care la altă masă era prezent și inc., banii fiindu-i dați de ofițerul inc., în așa fel încât gestul său să poată fi observat de inc. care venise special pentru acest lucru în local și aceasta deoarece avuseseră loc discuții anterioare cu cu prilejul cărora își exprimase bănuiala că ofițerul nu dă drumul lefi bani mai departe.

Din probele administrate în cauză a mai rezultat că inc. Gam ai pretins și primit sume de bani și alte bunuri de la reprezentanții a trei societăți comerciale românești cu care B avea relații economice, banii și bunurile fiind pretinse și primite de inculpat pentru a accepta încheierea unor contrate economice, derularea lor în cât mai bune condiții pentru partenerii de afaceri și în special pentru asigurarea unei ritmicități în plățile efectuate de către B de către acesta.

Aceste firme sunt:

1. "-Serv" SRL este o societate comercială ce a avut în perioada 1999-2002 relații economice cu B, ea fiind administrată de martorii și G (soție și soț).

Din audierile celor doi și confruntările efectuate cu inc. G, a rezultat că cei doi martori denunțători i-au dat în anul 1999, în mod repetat, inc. G suma de 300 USD în plicul găsit la percheziție, cu cartea de vizită a lui G, precum și două sticle whisky, un aparat foto marca Panasonic și o agendă telefonică electronică, toate aceste bunuri valorând în total 4.600.000 lei.

2."" SRL este o societate comercială care a avut în perioada 2001-2002 relații de afaceri cu B unde a avut angajate lucrări ce valorau mai multe miliarde de lei pe care B trebuiau să-i plătească Baî nregistrat însă restanțe în onorarea obligațiilor contractuale, motiv pentru care cei șase asociați au hotărât ca de 23 aprilie 2001 să-i ofere lui G de "Sf. G" când era ziua lui onomastică suma de 1500 USD și o sticlă de whisky ce valora 1.000.000 lei pentru ca inculpatul să urgenteze achitarea obligațiilor contractuale.

În realitate în perioada aprilie 2001- aprilie 2002 mai precis de "Sf.G" în 2001 și 2002 și de C în 2001 i-au dat inc. G suma totală de 4.500 USD, respectiv câte 1500 USD și o sticlă de whisky de fiecare dată.

3. " Ib " SRL este o societate comercială ce a avut în perioada 1999-2002 o relație cu Bac ărei valoare depășește suma de 200 milioane USD. Această societate este condusă de martorul denunțător -scu.

Cu prilejul audierii martorului denunțător acesta a susținut că din 1999 avut în derulare mai multe contracte economice cu B, contracte încheiate direct între cele două unități sau în subantrepriză, în baza cărora societatea respectivă a efectuat pentru Bos erie de lucrări de valoare mare, a căror plată a fost de multe ori întârziată de

Același martor a mai precizat că relația economică între cele două unități a fost dublată de o relație amicală cu inc. G cu care a fost coleg de facultate.

În anul 1999 martorul -scu s-a deplasat la biroul inc. G cu un autoturism marca OPEL VECTRA nou, achiziționat cu suma de 16.990 DM (fără TVA) în numele firmei respective pentru a discuta cu inculpatul solicitarea ca B să grăbească plățile către firma sa. El arată că inc. G l-a primit la discuție și după ce a auzit cererea sa a văzut pe masă că martorul -scu avea cheile autoturismului marcă străină și l-a întrebat ce mașină are. Atunci -scu i-a dat detalii despre mașină, inc. G cerându-i să coboare în parcare s-o vadă.

După ce a văzut-o inc. G i-a cerut pe loc martorului -scu cheile și actele mașinii, motivând că-i cere mașina s-o dea fiului său, despre care a motivat că are o fire mai "melancolică" și că prin acest cadou vrea "să-i ridice moralul", promițându-i în același timp vechiului său coleg că o să facă tot posibilul să dea drumul la plăți pentru firma sa.

Având în vedere că -scu avea de recuperat în acel moment mai multe miliarde de lei de la pentru care plătea penalizări pentru fiecare zi de întârziere, a acceptat să i se ia acest autoturism în condițiile în care el arată că nu mai avea un alt autoturism pe care să-l folosească, deplasându-se ulterior cu mașini de ocazie timp de șase luni.

În anul 2002 firma martorului -scu și-a amplificat relațiile B arătând că numai pentru acest an afacerile însumate cu B se cifrau la suma de 100 milioane USD.

Datorită acestor afaceri cu B martorul -scu a avut disponibilitate financiară ca în anul 2002 să achiziționeze pentru sine tot prin firma sa alte două autoturisme la interval de șase luni, primul fiind un TOYOTA, în valoare de 30.857 Euro (fară TVA) și ulterior un VOLVO S 60, în valoare de 33891 Euro (fară TVA).

După achiziționarea acestor ultime două autoturisme s-a deplasat la B la inc. G și de fiecare dată, acesta din urmă văzându-i cheile pe masă i le-a cerut împreună cu actele mașinilor.

Martorul -scu nu a putut să refuze având în vedere că scopul pentru care el făcea aceste vizite era recuperarea unor sume extrem de mari pentru societatea sa comercială și știa foarte bine că inc. G este singura persoană care decide în B distribuirea plăților către diverșii parteneri.

-scu nu a putut să-l refuze pe inc. G chiar dacă acesta nu i-a putut asigura o ritmicitate foarte mare în plăți.

Martorul -scu a formulat autodenunț, după ce a aflat din presă vestea arestării inc. G, motiv pentru care i-au fost restituite cele trei autoturisme precum și documentele și cheile acestora.

De fiecare dată când inc. G îi lua câte un autoturism martorul -scu îi sugera că îi dă fără probleme bunul respectiv cu condiția să-l sprijine pe viitor în derularea plăților, fiind asigurat generic de fiecare dată de inc. G că va fi sprijinit cu prioritate față de alte firme.

S-au depuse listele olografe prin care inculpatul G distribuia, după bunul său plac, zilnic în perioada 2001-2002 disponibilitățile financiare ale către partenerii de afaceri, fiecare listă fiind semnată de inculpat.

Din studierea acestor documente ridicate de la B se poate observa că "", "" și "" erau trecute cu prioritate la plăți de inc. G, în mod repetat, comparativ cu alte sute de parteneri economici care înregistrau restanțe mari la plată.

De remarcat că pentru societatea comercială administrată de martorul denunțător -scu nu era trecută denumirea acesteia, ci numele de "".

Așa cum rezultă din declarațiile inculpaților, aceștia au recunoscut parțial faptele descrise mai sus, în sensul existenței raporturilor contractelor dintre și firma ă, însă au negat în totalitate că pentru încheierea acestor contracte și demararea lor s-ar fi primit mită din partea reprezentanților firmei

Deși nu este negată primirea unor sume de bani, se invocă dreptul la un comision pentru serviciile făcute firmei e, sau, în cazul celor din conducerea, bunurile primite drept mită sunt calificate ca și cadouri, oferite în diferite ocazii.

Susținerile inculpaților sunt contrazise de toate probele administrate în cauză, atât la cercetarea judecătorească, cât și în fața instanței de apel.

Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. astfel cum a fost modificat, are trei motive și anume: prima instanță a greșit schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpatul, din infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și aplicarea art. 19 din OG nr. 43/2002 în infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 257 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG nr. 43/2002; prima instanță a individualizat pedepsele tuturor inculpaților cu încălcarea principiilor generale prev. de art. 72 Cod penal, în sensul că pedepsele sunt prea blânde, nu reflectă gradul sporit de pericol social concret al acestor infracțiuni și sunt incapabile să realizeze scopul pedepsei, cel de prevenție generală și specială; prima instanță a efectuat o operațiune greșită de individualizare a executării pedepselor aplicate inculpaților, și, pedepse ce trebuie executate tot în regim de detenție, întrucât au comis împreună cu ceilalți inculpați fapte de corupție, contribuind la efectele păgubitoare pentru.

Primul motiv de apel este fondat, deoarece activitatea infracțională desfășurată de inculpatul se circumscrie art. 254 alin. 1 Cod penal, ultima teză, în raport de faptul că acesta a primit sumele de bani, care au format obiectul material al infracțiunii, în scopul de a face acte contrare îndatoririlor de serviciu.

În sensul acesta, Curtea consideră că în cazul infracțiunii de luare de mită este vorba de ansamblul îndatoririlor de serviciu ale inculpatului, care activa în domeniul serviciilor economice a sectorului energetic și avea ca obligație supravegherea informativă a activităților economico - financiare de domeniu din punctul de vedere al siguranței naționale.

Unul din aspectele principale ale siguranței naționale îl reprezintă, potrivit art. 1 din legea privind siguranța națională a României, legalitatea și în consecință și aceasta intră în sfera de interes operativ a activității inculpatului.

Din fișa postului inculpatului rezultă, printre atribuțiile generale, și acelea privind îndeplinirea întocmai a îndatoririlor de decurg din calitatea de ofițer și din misiunile încredințate, cu loaialitate și corectitudine față de instituția din care face parte.

Deasemenea, Legea nr. 78/2000 instituie obligația celor care exercită o funcție publică, de a-și îndeplini îndatoririle ce le revin cu respectarea strică a legilor și normelor de conduită profesională, fără să se folosească de atribuțiile primite pentru a dobândi bani, bunuri sau alte foloase materiale.

Contrar tuturor acestor atribuții și obligații, inculpatul a inițiat grupul infracțional împreună cu și, a creat unele circuite relaționale între funcționarii din cadrul și funcționarii din cadrul și Ministerul Industriilor și în scopul cointeresării materiale și promovării intereselor nelegitime ale firmei

Or, toate acestea sunt acte contra îndatoririlor de serviciu și în consecință activitatea infracțională desfășurată de inculpatul se circumscrie art. 254 Cod penal și nu art. 257 Cod penal, cum greșit a reținut prima instanță.

În concluzie, fiind în prezența infracțiunii de luare de mită, avându-l ca autor pe inculpatul (lt. col. rez.) aceasta este o infracțiune de serviciu, săvârșită în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia și potrivit art. 40 lit. a Cod procedură penală, la data soluționării cauzei în fond, competența aparținea instanței militare, situație care s-a modificat la 05.09.2006, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 356/2006.

Deci acest prim motiv de apelul este fondat și va fi admis de

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv din apelul, Curtea îl apreciază ca fiind fondat și acesta, cu excepția pedepsei aplicate inculpatului, care este corect individualizată judiciar, atât din punct de vedere al cuantumului, cât și a modalității de executare, în raport de gradul redus de participare a acestuia la săvârșirea infracțiunilor de corupție de către grupul infracțional constituit de ceilalți șapte inculpați.

1.Curtea reține că primul motiv din apelurile inculpaților

, G, și se referă la nulitatea absolută (art. 197 alin. 2 Cod procedură penală) a hotărârii instanței de fond, pe motiv că s-au încălcat normele relative la competență după calitatea persoanei, respectiv în această cauză fiind implicați mai muți civili și un militar, care a fost trecut în rezervă, după începerea urmăririi penale, iar faptele pentru care este judecat nu are legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia și în consecință nu sunt aplicabile.

Acest prim motiv din apelurile inculpaților menționați este nefondat. Curtea reține, din toate actele și lucrările dosarului că, în relațiile cu ceilalți coinculpați, inculpatul a acționat în calitatea sa de ofițer al unui serviciu secret. În această calitate de ofițer al unui serviciu de informații l-a cunoscut pe ceilalți inculpați și tot în această calitate de ofițer s-a implicat în perfectarea și derularea contractului dintre firma ă și. Mai mult decât atât, calitatea acestuia de ofițer al unui serviciu secret a fost cunoscută și de partenerii

Însă, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, inculpatul s-a implicat în aceste activități ilicite prin încălcarea și depășirea sarcinilor de serviciu. Împrejurarea că inculpatul nu avea ca sarcină de serviciu implicarea în activitatea contractuală a și nici perceperea de comisioane nu poate conduce la concluzia că faptele sale n-ar avea legătură cu funcția sa de ofițer al unui serviciu se informații din moment ce în fața tuturor celor implicați în cauză calitatea sa a fost aceea de ofițer.

În aceste sens este relevantă declarația inculpatului ( fila 65 - dosar apel 1): ." Relația mea cu domnul am perceput-o ca fiind o relație de serviciu, între mine și domnul ce era la conducerea unei instituții ce avea menirea să supravegheze desfășurarea activității economice, în condițiile elegii. Domnul venea periodic la mine, în calitatea pe care o avea, de multe ori și însoțit de un colaborator al dânsului ".

Cu privire la același aspect, domnul declară în fața Biroului de Criminalistică din (fila 408 dosar apel). "Atât cât îmi este cunoscut, domnul era angajata de, după regimul ceaușist, adică Serviciul Român de Informații. Pe lângă alte sarcini se ocupa de întreprinderile de alimentare cu energie în În această funcție trebuia să informeze conducerea statului în legături cu companiile de furnizare a energiei electrice înÎn această poziție a influențat în cele din urmă deciziile domnuluiși alte instanțe decizionale".

a dat o declarație în care face următoarele precizări: (fila 432 - dosar apel. 1) . "Din cunoștințele mele domnul lucra la securitatea statului".

Rezultă fără nici un dubiu că inculpatul a acționat și a "influențat deciziile" în contractul dintre și în calitatea sa de ofițer SRL, evident prin depășirea sarcinilor sale normale de serviciu.

Așadar, faptele comise de inculpatul au legătură cu sarcinile de serviciu și în consecință urmărirea penală este legal efectuată de un procuror militar DNA, iar judecata în fond s-a efectuat de instanța competentă la acea dată, respectiv Tribunalul Militar Teritorial.

Curtea reține că este nefondat și cel de-al doilea motiv din apelul inculpatului, referitor la inexistența infracțiunii prev. de art. 323 Cod penal.

În situația de fapt expusă mai sus, rezultă implicarea inculpatului care asigura legătura "neoficială" între firma ă și, a fost coordonatorul grupului infracțional. Domnul declară (fila 407 - dosar apel. 1): "La această discuție au participat domnii și, precum și eu împreună cu domnul. În aceste discuții s-au stabilit prețuri și alte strategii ". Strategiile stabilite de inculpat cu ceilalți inculpați și persoane din cadrul, reprezintă asocierea în vederea comiterii de infracțiuni și în consecință infracțiunea prev. de art. 323 Cod penal, este demonstrată pe deplin.

Curtea constată ca fiind nefondat și cel de-al treilea motiv din apelul inculpatului care vizează neaplicarea art. 19 din OG nr. 43/2002 și pentru infracțiunea prev. de art. 323 Cod penal, deoarece această faptă penală, deși nu este una de corupție este totuși o infracțiune în strânsă legătură cu infracțiunile de corupție.

Din cuprinsul art. 19 al OG nr. 43/2002 se evidențiază condiția esențială a acestei norme juridice și anume că acest text se aplică numai pentru faptele de corupție, și nu poate fi interpretat extensiv, în vederea aplicării și pentru alte infracțiuni.

Infracțiunea prev. de art. 323 Cod penal, este o faptă de sine stătătoare și ea poate fi comisă în concurs cu traficul de droguri, traficul de persoane, inclusiv cu fapta de corupție fără să devină însă o faptă de corupție. Deci este legală neaplicarea art. 19 din OG 43/2002 și pentru infracțiunea prev. de art. 323 Cod penal.

Al patrulea motiv de apel invocat de inculpatul este nefondat. Prin acest motiv de apel inculpatul invocă faptul că instanța de fond nu ar fi pus în discuția părților, conform art. 334 Cod procedură penală și nici nu s-a pronunțat asupra cererilor de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpații G și, din infracțiunea prev. de art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea de primire de foloase necuvenite, iar în subsidiar reținerea doar a alineatului 1 din art. 254 Cod penal.

Curtea constată că acest al patrulea motiv de apel formulat de inculpatul a fost invocat de inculpatul G, în subsidiar ca și apărare la judecata în fond și s-au pus concluzii referitoare la acest aspect. Această apărarea a inculpatului G se găsește și în "concluziile scrise" la pag. 18 (fila 170 - vol. 8 - dosar Tribunalul Militar Teritorial ). Deasemenea instanța de fond a analizat situația de fapt și din evaluarea probelor a concluzionat că inculpatul Gac omis patru fapte de luare de mită, în formă continuată (fila 269 - dosar Tribunalul Militar Teritorial ), prezentând conținutul fiecăreia în parte.

Așadar, instanța de fond a pus în discuția părților și s-a pronunțat schimbării încadrărilor juridice ale infracțiunilor de luare de mită comise de inculpații G și, însă nu prin admiterea cererilor celor doi inculpați ci prin eliminarea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. a Cod penal, schimbare ce se impune din analiza situației de fapt și potrivit normelor juridice aplicabile în speță. În concret, reținerea în sarcina inculpaților și a infracțiunii prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, exclude aplicarea agravantei prev. de art. 75 lit. a Cod penal.

Prin cele de-al cincilea motiv de apel inculpatul învederează că pedepsele au fost greșit individualizate solicitând aplicarea art. 86¹Cod penal.

Curtea constată că pedepsele au fost greșit individualizate însă erorile nu sunt cele învederate de inculpat, deoarece aceste pedepse sunt prea blânde, în raport de gravitatea faptelor de corupție săvârșite, situație ce va rezulta urmare analizei apelului declarat de DNA.

Curtea observă că nici ultimul motiv de apel invocat de inculpatul nu este fondat, deoarece sumele reținute de prima instanță în sarcina sa au fost stabilite pe baza actelor și lucrărilor din dosar, fiind corespunzătoare cu mențiunile firmei În mod corect, prima instanță a dispus, în baza art. 257 alin. 2 Cod penal, confiscarea sumei încasată ilegal de inculpatul și menținerea sechestrului asigurator pe imobil, pentru garantarea recuperării sumei ce a reprezentat mită.

2.La primul motiv din apelul inculpatului, referitor la competența după calitatea persoanei s-a răspuns la punctul 1, acest motiv fiind invocat de mai mulți inculpați.

C de-al doilea motiv din apelul inculpatului vizează achitarea, în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală, deoarece faptelor pentru care este judecat le lipsește unul din elementele constitutive, fără să indice elementul lipsă. Inculpatul invocă faptul că toate actele sale au fost săvârșite în cadrul unui contract civil, iar banii primiți reprezintă contravaloarea comisionului datorat de, pentru consultanța prestată de inculpat.

Curtea observă că prima instanță a reținut în sarcina inculpatului, că în perioada 1998 - 2002, în mod repetat a primit suma totală de 47.298 Euro și 22.500 DM de la conducerea pentru a influența conducerea și să încheiere contractele respective și pentru a plăti facturile acestei firme străine, după care, împreună cu inculpatul lt. col. (r) și inculpatul, au transmis diverse sume de bani și cadouri primite de la aceeași funcționari ai firmei, către inculpații G, și. După cum se observă, inculpatul a fost condamnat de prima instanță pentru fapte de trafic de influență, complicitate la dare și la luare de mită și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, fapte ce nu intră în conținutul vreunui contract de consultanță.

Cu privire la contractul de consultanță invocat de inculpatul, domnul (fila 415 -.. 1 apel) precizează: " Asistența viza în principal lucrările de vămuire, avizele de lucru, supravegherea aparaturii, găsirea altor subcontractanți. Mai târziu s-a dovedit căaceastă asistență era numai un paravan, pentru mușamalizarea mitei cătreși pentru propriile scopuri".

Curtea constată că și acest motiv din apelul inculpatului este nefondat.

Curtea consideră că ultimul motiv din apelul inculpatului, invocat în subsidiar și prin care solicită reducerea pedepsie și aplicarea disp. art. 81 - 82 Cod penal sau a art. 86¹- 86²Cod penal este nefondat și apreciază că prima instanță a aplicat o pedeapsă prea blândă pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată, în raport de gradul de pericol social concret al acestei infracțiuni de corupție, de împrejurările concrete în care s-au săvârșit actele materiale și de consecințele păgubitoare pentru activitatea unor instituții importante.

Acesta aspect va fi analizat și în cadrul paragrafului privind individualizarea pedepselor tuturor inculpaților și Curtea va dispune în consecință.

3. Așa cum s-a menționat, primul motiv din apelul inculpatului Gaf ost examinat și apreciat ca fiind nefondat anterior, și se referea la necompetența Tribunalului Militare Teritorial, după calitatea persoanei (primul motiv din apelul inculpatului ).

Inculpatul Gam ai invocat și nelegalitatea urmăririi penale, deoarece a fost efectuată de un procuror militar. Și acest motiv de apel este nefondat, deoarece în perioada efectuării urmăririi penale competența materială aparținea instanțelor militare și deci urmărirea penală era de competența procurorului militar. Prin Legea nr. 356/21.07.2006 a fost modificat și art. 35 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că în caz de indivizibilitate, dacă competența, în raport de diferiți făptuitori aparține unor instanțe diferite din care una este civilă iar alta militară, competența revine instanței civile. Însă această modificare legislativă a intervenit după efectuarea urmăririi penale, iar legea nu retroactivează, astfel încât urmărirea penală a fost efectuată de procurorul militar cu respectarea legii.

Referitor la fondul cauzei, inculpatul Gai nvocat ca motiv de apel nelegala condamnare a sa atât pentru infracțiunile de mită (patru), cât și pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, deoarece la dosar nu s-ar afla probe care să demonstreze că primirea bunurilor respective ar fi reprezentat fapte de mită iar nu cadouri oferite cu prilejul unor aniversări.

Apelantul-inculpat deși a recunoscut primirea darurilor respective, a precizat că acestea nu aveau legătură cu sarcinile de serviciu (fila 68. 1 - apel).

A mai declarat că nu a pretins și nu primit nimic de la reprezentanții firmei e pentru a facilita încheierea contractului și nu a dezavantajat în nici un fel.

Apărările sale sunt contrazise de toate celelalte probe din dosar. Astfel, inculpații și au declarat că în decembrie 1998, când i-au adus la domiciliu camera video, i-au precizat inculpatului că aceasta este oferită de firma

Prind declarațiile inculpaților și s-a stabilit că după demararea lucrărilor pentru porțiunea de probă, la o masă de protocol la care au participat, și, cei trei cetățeni români i-au sugerat lui, șeful grupului să pună la dispoziție o sumă de bani pentru persoanele din conducerea, pentru a accepta o colaborare pe mai mulți ani. a fost de acord și a promis că va trimite banii ulterior prin. Inculpatul G s-a implicat și a facilitat semnarea contractelor cu firma ă, așa cum declară martorul (fost director economic).

În declarația dată în fața autorităților judiciare e, domnul precizează: ." După ce mi-am început activitatea în, domnul mi-a înmânat o listă cu plățile, pe care acesta și domnul le-au efectuat pentru românii, și " (fila 405 - vol. 1 - Apel). ."La această discuție au participat domnii și precum și eu împreună cu domnul. În aceste discuții s-au stabilit și prețuri și strategii. le au fost stabilite de domnii și și s-au negociat cu. Domnul a intrat a doua zi la negocierile ținute la cu aceste prețuri. Ceea ce ne-a consternat a fost că și au avut grijă ca prețurile, pe care le-a menționat, să fie umflate. Acest lucru s-a constatat într-o ordine de mărime între 10% și 20%.". Domnul mi-a povestit într-o seară, că a dat o parte din banii pe care i-a primit firmei. El însuși i-a plătit domnului, a plătit doamnei și domnul a trebuit să plătească domnului ". Nu mi-a venit să cred că domnul și angajații lui primise mită" (filele 407 - 408 același volum).

Aceste declarații se coroborează cu toate celelalte probe administrate în cauză și au fost evaluate în mod judicios de prima instanță, ajungându-se la concluzia de netăgăduit că inculpatul Gap rimit în perioada 1998 - 2002, pentru încheierea contractului cu, pentru continuarea colaborării economice cu această firmă pentru plata facturilor sumele de 7.000 Euro și 12.000 USD precum și o cameră video Panasonic.

Cele primite de inculpatul G nu reprezentau cadouri, ci constituiau "stimulente" pentru a promova interesele formei în detrimentul.

Prejudiciul provocat firmei, prin acțiunile celor opt inculpați a fost recunoscut de un singur inculpat și anume de inculpatul, care a recunoscut, în ultimul cuvânt înainte de a se încheia dezbaterile din apel, că această tehnologie a, a recondiționării conductelor vechi, este inferioară procedurii înlocuirii conductelor vechi cu altele noi. Curtea consideră ca fiind deosebit de importantă această declarație a inculpatului, deoarece pe întreg parcursul procesului penal (urmărire penală, fond și apel), inculpații și-au fundamentat apărările pe ideea că tehnologia era ieftină și oferea soluții productive.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul G, proceda în același fel și cu firmele românești, în sensul că pentru derularea unor contracte economice, precum și pentru plata facturilor întocmite de aceste firme, acest inculpat primea mită, în bani și alte obiecte.

De la - Serv SRL Bap rimit 300 USD, două sticle wisky, un aparat foto Panasonic și o agendă electronică în valoare de 4.600.000 ROL. În aceeași manieră inculpatul Gap rimit de la - SRL B 4.500 USD și trei sticle de wisky, pentru plata unor facturi întârziate în valoare de mai multe miliarde lei (ROL). De la - lb & SRL B, inculpatul Gap rimit drept mită, în anul 1999 un autoturism Opel Vectra nou, pentru a grăbi plățile restante către această firmă, iar în anul 2002 primit un Toyota și un Volvo.

Apărările inculpatului G în sensul că banii și bunurile primite au reprezentat "cadouri" sunt contrazise de actele din dosar și de declarațiile denunțătorilor, G, care au afirmat că încheierea contractelor lor și plata facturilor întocmite de aceste firme se raportau direct la "cadourile" primite de inculpatul

Aceleași probe invocate mai sus, demonstrează participarea inculpatului și sub forma sprijinirii și la comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiunii prev. de art. 323 alin.1 și 2 Cod penal, rezultând în mod clar că actele materiale de corupție au fost comise împreună cu mai multe persoane, pe perioade mari de timp, în mod repetat, după prealabile înțelegeri și strategii.

În consecință, Curtea reține că și aceste motiv din apelul inculpatului G este nefondat.

În subsidiar, apelantul - inculpat Gas olicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal în infracțiunea de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 Cod penal sau în infracțiunea prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal.

Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat sub ambele aspecte. Din probele aflate la dosarul cauzei și la care s-au făcut trimiteri în cadrul analizării situației de fapt, rezultă în afara oricărui dubiu, că inculpatul Gap rimii bani și bunuri în scopul încheierii contractelor economice cu firmele respective și mai ales în scopul plății facturilor acestor firme, acte ce reprezintă elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.

În cazul infracțiunii prev. de art. 256 Cod penal, primirea de bani sau alte foloase are loc după ce funcționarul a îndeplinit un act în virtutea funcției sale, situație ce nu se regăsește în cauza de față când onorarea obligațiilor contractuale era condiționată de primirea mitei.

Este nefondat și cel de-al doilea subsidiar din apelul inculpatului G, deoarece acest inculpat a deținut funcția de director general al și deci avea atribuții de control și conducere, fiind prima dintre funcțiile de conducere din această societate comercială și în consecință încadrarea este corectă, potrivit disp. art. 254 alin.1 și 2 Cod penal.

4.Primul motiv din apelul inculpatului referitor la necompetența primei instanțe după calitatea persoanei, a fost dezbătut anterior și s-a concluzionat că este nefondat (apelul inculpatului ).

Prin cel de-al doilea motiv de apel inculpatul critică hotărârea primei instanțe pe motiv că soluția de condamnare a sa nu este motivată, potrivit art. 356 Cod procedură penală, făcându-se numai o succintă descriere a celor două fapte de luare de mită.

Curtea consideră că inculpatul nu a observat descrierea stării de fapt și analiza probelor de la paginile 10, 11 și 12 din sentința primei instanțe, din care rezultă că în perioada inițială (anul 1998), inculpatul a ridicat în mod constant o serie de probleme tehnice, care ar fi condus la nerealizarea contractului dintre și. La nivelul firmei e s-a ajuns la concluzia unanimă că singura persoană de la, care poate bloca evoluția viitoarei relații economice ar putea fi inculpatul. Sunt evidențiate toate aspectele cu trimitere la probele corespunzătoare, din care se trage concluzia că inculpatul a "cerut" sponsorizare, cu care partea ăaf ost de acord, dar care a fost neplăcut surprinsă de valoarea sponsorizării 7.328 USD.

Din întregul material probator rezultă că în schimbul sumei pretinse inculpatul a renunțat la eventualele obiecțiuni de ordin tehnic și economic care ar fi compromis afacerea în România.

Curtea observă că, deși suma a fost primită de inculpat cu titlu de "sponsorizare", în realitate această sponsorizare a fost pretinsă de inculpatul în scopul de a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, în calitatea sa de director de producție și în consecință calificarea faptelor sale este aceea cemită.

De altfel inculpatul recunoaște "sponsorizarea" însă precizează că aceasta n-ar avea legătură cu obligațiile sale de serviciu.

Cea de-a doua faptă de corupție este descrisă la pagina 18 din sentința penală, unde sunt indicate și probele pe care se fundamentează situația de fapt. Astfel, la începutul anului 1999 după ce inculpatul a primit 10.000 DM, în prezența inculpatului "de la, s-au întâlnit cu inculpatul și au hotărâri ca 1.000 DM să-i fie dată inculpatului prin, iar diferența de 9.000 DM să fie dată inculpaților G și ".

de 1.000 DM a fost primită de inculpatul de la lângă sediul Ministerului Transporturilor, la sediul Clubului de bridge "".

Așadar, faptele de mită comise de inculpatul sunt analizate și probate în mod judicios de prima instanță.

De altfel, prima faptă a fost recunoscută de inculpat cu singura deosebire că a fost calificată ca fiind "sponsorizare", instanța având obligația de a califica corect faptele raportate la probele din dosar.

Curtea observă că este nefondat și cel dea-l treilea motiv din apelul inculpatului deoarece nu a avut loc nicio schimbare de încadrare juridică a infracțiunii prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, în cauză fiind evident că ne aflăm în prezența unei erori materiale, în raport de faptul că la pag. 43, în considerentele hotărârii apelate se menționează că pentru toți inculpații (mai puțin pentru inculpatul ) și va reține infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal. Observând această eroare materială, Curtea va lua în considerație încadrarea juridică corectă a acestei infracțiuni, potrivit art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, astfel cum a fost formulată în rechizitoriu și în considerentele hotărârii apelate.

Curtea constată că este nefondat și cel de-al patrulea motiv din apelul inculpatului prin care acesta învederează că prima instanță l-ar fi condamnat greșit pentru cele două infracțiuni de luare de mită (art. 254 alin.1 Cod penal).În acest sens, inculpatul susține, cu privire la prima faptă de corupție, că ne-am afla în prezența unei sponsorizări legale, care n-ar avea vreo legătură cu sarcinile sale de serviciu, iar în ceea ce privește celelalte două infracțiuni n-ar exista probe care să fundamenteze condamnarea.

Curtea consideră că s-a răspuns la aceste critici prin respingerea motivată a celui de-al doilea motiv din apelul inculpatului.

Curtea apreciază că totuși se impun unele precizări în sensul că prima faptă este probată și recunoscută de inculpat că ar fi sponsorizare, însă așa cum rezultă din declarațiile persoanelor din conducerea, inculpatul, dacă și-ar fi exercitat corect obligațiile de serviciu ar fi blocat din punct de vedere tehnico - economic relația contractuală dintre și. "" la determinat să îți schimbe poziția, în sensul de a renunța la apărarea intereselor, acte contrar îndatoririlor sale se serviciu, și în acest mod suma primită a căpătat trăsăturile infracțiunii de luare de mită.

Cea de-a doua faptă este pe deplin dovedită, indicându-se prin probatoriu locul și momentul primirii sumei de 1.000 DM de inculpatul prin inculpatul.

Curtea observă că este nefondat și ultimul motiv din apelul inculpatului, deoarece este corectă condamnarea acestuia și pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, rezultând din toate probele de la dosar că acest inculpat a sprijinit grupul infracțional constituit inițial de inculpații, și, prin neîndeplinirea corectă a sarcinilor de serviciu pentru care a primit mită în două rânduri, faptele respective desfășurându-se pe o perioadă mare de timp și în acest mod a asigurat funcționarea grupului infracțional pe toată perioada.

5.Curtea consideră că este nefondat primul motiv din apelul inculpaților și, deoarece prima instanță a condamnat-o pe inculpata pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, fără a schimba încadrarea juridică a faptei în infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal, astfel cum rezultă din considerentele hotărârii apelate (pag. 43).

Curtea reține că este nefondat cel de-al doilea motiv din apelul inculpatei în raport de faptul că, din probele aflate la dosarul cauzei, rezultă că prin actele sale de promovare a intereselor în detrimentul, pentru care a primit în mod repetat mită, a sprijinit grupul infracțional constituit de inculpații, și.

C de-al treilea motiv din apelul inculpatei este nefondat deoarece hotărârea de condamnare a acestei inculpate este motivată, iar probele sunt suficiente în a susține condamnarea. La filele 18-20 din hotărârea apelată sunt expuse pe larg faptele de corupție comise de inculpata, concomitent cu analiza probele pe care se întemeiază situația de fapt, respectiv, declarațiile martorului, ale inculpaților, și, precum și declarația lui. Din analiza probele a rezultat că inculpata, în calitate de director comercial al a pretins și primit de la funcționarii, în anul 1999 suma de 2.000 DM, prin intermediul inculpatului, iar în anul 2000 suma de 2.000 DM, prin intermediul inculpatului. Anterior, în decembrie 1998 primit un casetofon și un cuptor cu microunde (valoarea 1.000 DM) de la funcționarii, prin intermediul inculpaților și.

Inculpata a recunoscut primirea bunurilor, însă a precizat că acestea erau cadouri pentru sărbătorile de iarnă.

Referitor la suma de 2.000 DM pe care a primit-o de la, inculpata a precizat că reprezintă un împrumut pe care l-ar fi restituit ulterior. Așa cum rezultă din declarațiile martorilor, ale inculpaților precum și ale persoanelor din conducerea, banii și bunurile primite de inculpata reprezentau mită și se încadrau în celelalte cheltuieli (potrivit listei întocmite de ) efectuate de pentru a derula contractele cu.

Apărarea inculpatei cu privire la suma de 2.000 DM pe care a primit-o în primăvara anului 1999 de la ca și împrumut, este contrazisă de declarațiile inculpatului, potrivit cărora inculpatul a încercat ulterior să-și recupereze cei 2.000 DM de la firma ă prin inculpatul, care l-a refuzat și l-a îndrumat să le ceară nemților direct banii.

În raport de aceste considerente, Curtea observă că este nefondat și cel de-al patrulea motiv de apel din apelul inculpatei, deoarece s-a demonstrat comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prin aceea că a primit bunurile descrise mai sus și sumele de bani pentru a facilita dezvoltarea și derularea contractului benefic pentru în detrimentul intereselor, care prin procedeul de reabilitarea a conductelor vechi nu a înregistrat rezultate pozitive, însă a intrat în imposibilitate de plată, cu efecte contraproductive asupra activității de bază.

Curtea consideră ca fiind nefondat motivul de apel invocat de inculpatul, prin care solicită achitarea întrucât nu ar exista probe care să-l incrimineze. Inculpatul a fost complice la primirea de către soția sa inculpata la primirea sumelor de 2.000 DM de la inculpatul (primăvara anului 1999) și de 2.000 DM de la inculpatul (vara anului 2000), situație susținută de inculpatul, inculpatul și martorul.

De altfel inculpatul a recunoscut faptele la urmărirea penală, însă ulterior a retractat-o numai pe cea de-a doua, iar cu privire la prima faptă susține în continuare că ar fi fost un împrumut. S-a demonstrat în considerentele de mai sus că nu este vorba un împrumut, întrucât inculpatul a încercat recuperarea sumei de la reprezentații, prin intermediul inculpatului.

6.Primul motiv din apelul inculpatului a fost examinat anterior, împreună cu ale celorlalți inculpați și s-a demonstrat că Tribunalul Militar Teritorial era competent să soluționeze prezenta cauză la data pronunțării sentinței penale nr. 69/03.07.2006, astfel încât nu vor fi reluate considerentele respective.

Curtea constată că este nefondat motivul din apelul inculpatului, prin care solicită achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, pe motiv că fapta nu există. Probele analizate și evaluate de instanța de fond demonstrează că inițierea și constituirea grupului în vederea săvârșirii de infracțiuni s-a făcut de inculpații, și; la acest grup a aderat tacit inculpatul, care îl cunoștea pe inculpatul, din anul 1992, deoarece în această perioadă inculpatul a îndeplinit funcții de conducere în unități din domeniul energiei iar ofițerul lucra în departamentul de supraveghere a acestor unități.

În anul 1999, prin intermediul inculpatului l-a cunoscut pe inculpatul și cu acest prilej inculpatul a aflat de afacerile firmei în România. Inițial inculpatul a solicitat o funcție de consilier la firma ă, însă a renunțat deoarece a fost numit director general în Ministerul Industriilor și. Toate acestea sunt susținute prin declarațiile inculpaților, martorului, precum și prin declarațiile lui.

În continuare inculpatul a promovat interesele firmei în România, încercând un contract cu unitatea din, dar care nu s-a realizat din lipsa fondurilor, precum și la - SA (la începutul anului 2001), ajungându-se la negocieri directe cu sucursala din C unde firma a prezentat prețuri foarte mari raportate la performanțele tehnologiei avansate de firma (a se vedea declarațiile martorei - director tehnic la sucursala de la C). În același mod a procedat inculpatul și la sucursala din B unde, s-au exercitat presiuni asupra martorului, pentru realizarea unui contract cu pentru reabilitarea conductelor pentru o anumită porțiune limitată. Aceste fapte sunt menționate de declarațiile martorilor, și, care au precizat că au fost sunați la telefon personal de inculpatul pentru acceptarea tehnologiei e, situație confirmată și de Foster, precum și de martorul Reghiș (director general - SA - companie națională). În perioada 2001 - 2002, la solicitarea inculpatului, folosindu-se de funcția importantă pe care o deținea în cadrul Ministerului Industriei și, inculpatul a intervenit și i-a cerut inculpatului G să plătească cât mai repede facturile restante ale firmei. Pentru susținerea intereselor în vederea încheierii unor contracte cu firme românești și în derularea contractelor cu, în perioada 2001 - 2002, inculpatul a primit în mod nemijlocit de la inculpatul - drept mită următoarele sume: 2.000 DM - iunie - septembrie 2001; 1.000 Euro anterior datei de 05.09.2001 și 1.000 Euro în anul 2002.

Așadar, din probele aflate la dosarul cauzei rezultă fără nici un dubiu că inculpatul a aderat tacit, în perioada 2001 - 2002, la grupul infracțional constituit încă din 1998, de către cei trei inculpați, și, și deci condamnarea sa pentru această infracțiune este temeinică și legală.

Apelantul inculpat a mai solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală pentru infracțiunea de luare de mită, pe considerentul că nu ar fi probe suficiente care să demonstreze existența acestei fapte.

Curtea reține că este nefondat și acest motiv din apelul inculpatului. Curtea consideră că prin probele expuse, analizate și evaluate în cadrul motivului de apel anterior (privind infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal) s-a făcut dovada comiterii de către inculpatul a infracțiunii de luare de mită în formă continuată, acesta primind prin intermediul inculpatului următoarele sume:

-2.000 DM - primită într-un local public de pe Calea din B, la masă fiind inculpatul, inculpatul și inculpatul;

-1.000 Euro - primiți de inculpatul de la inculpatul în momentul în care se aflau în autoturismul condus de, în dreapta căruia se afla, această sumă fiind primită pentru încheierea contractului cu B;

-1.000 Euro a fost primită în anul 2002, tot de la inculpatul, într-un local public unde inculpații se întâlniseră cu soțiile, la masă fiind prezent și, care a observat gestul făcut de inculpatul.

Curtea apreciază că nu mai este necesară o nouă analiză a situației de fapt și a probelor, și pentru acest motiv de apel, deoarece în analiza probatoriului pe care se fundamentează existența infracțiunii prev. de art. 323 alin.1 și 2 Cod penal, se regăsesc pe deplin împrejurările în care inculpatul a comis și infracțiunea de luare de mită. De altfel, cele două infracțiuni se află într-o conexiune evidentă în sensul că deși de află în concurs real, aderarea tacită a inculpatului la grupul infracțional constituit anterior de ceilalți inculpați s-a făcut cu scopul de a promova interesele firmei, de la care a primit mită, în trei rânduri.

În plus, față de considerentele prezentate anterior, valabile pentru ambele infracțiuni, Curtea amintește că activitatea inculpatului în cadrul grupului infracțional pentru promovarea intereselor, urma să se amplifice în anul 2003, pentru când inculpatul a efectuat demersuri în identificarea de noi surse de finanțare și chiar reușise să identifice și să constituie la nivelul Ministerului Industriilor și un fond financiar pentru dezvoltarea energetică.

Declarațiile martorilor menționați mai sus se coroborează cu declarațiile cetățenilor i Foster și, precum și cu celelalte probe, inclusiv înregistrările audio.

De altfel, inculpatul recunoaște că a intervenit la pentru urgentarea plății facturilor emise de, însă apreciază eronat că ar fi făcut-o în virtutea atribuțiilor sale de serviciu iar nu pentru a primi mită.

Curtea observă că este nefondat și motivul (subsidiar) din apelul inculpatului prin care solicită schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de luarea de mită în infracțiunea de primirea de foloase necuvenite (art. 256 Cod penal).

Din situația de fapt analizată în considerentele de mai sus, rezultă fără nici un dubiu că promovarea intereselor de către inculpatul s-a făcut pentru a primi bani, acte materiale ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită. acestei infracțiuni față de primirea de foloase necuvenite este aceea că la momentul îndeplinirii actelor în virtutea funcției nu trebuie să existe nici chiar o promisiune de primire de bani sau foloase, acestea apar după ce s-a îndeplinit actul respectiv, ceea ce nu se constată în cazul inculpatului.

Curtea apreciază că este nefondat și motivul din apelul inculpatului, prin care solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal (forma agravantă) în infracțiunea prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal (forma simplă), învederând că el nu ar fi avut atribuții de control, în sensul normei juridice menționate. Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, prin funcția sa de director general în cadrul Ministerului Industriilor și, inculpatul avea un control total a supra unităților din domeniul energetic și asupra controlul său se manifesta la nivelul resurselor financiare alocate și al proiectelor de dezvoltare și modernizare a unităților din subordinea acestui minister. Or, norma juridică prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal, include un control din toate punctele de vedere și nu unul doar asupra unor documente financiar contabile.

Curtea constată ca fiind nefondat și ultimul motiv din apelul inculpatului, prin care solicită reindividualizarea pedepsei aplicate, atât sub aspectul reducerii cuantumului, cât și în ceea ce privește aplicarea disp. art. 81 - 82 Cod penal sau a art. 86¹Cod penal.

Curtea apreciază că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal este judicios individualizată sub aspectul cuantumului. Însă pentru infracțiunea de luare de mită pedeapsa este insuficientă, în raport de gradul mare de pericol social concret al infracțiunii săvârșite de inculpatul, raportat la conținutul concret al faptei, respectiv o persoană cu o funcție importantă în domeniul energetic național, promovează prin acte repetate de intervenție, la unități din subordinea direcției pe care o conduce, interesele firmei e, în vederea încheierii de contracte păgubitoare, deci se consumă inutil resurse financiare alocate de la bugetul statului.

Curtea evaluează gravitatea faptei de corupție săvârșite de inculpatul și prin aceea că acesta avea pregătirea profesională de nivel superior pentru a-și da seama de efectele păgubitoare și distructive asupra sistemului energetic național, iar numirea sa în acea funcție importantă s-a făcut luându-se în considerație aptitudinile sale manageriale. Toate acestea trebuia să-l facă să înțeleagă că procedeul tehnic nu poate fi folosit decât în situații de avarie, pe porțiuni mici și nu poate avea rezultate compatibile cu procedeul înlocuirii conductelor vechi cu altele noi. În consecință, Curtea trebuie să asigure proporționalitatea gravității faptei de corupție cu pedeapsa ce se impune, motiv pentru care va majora pedeapsa pentru fapta de corupție, la 6 ani închisoare, aptă să asigure realizarea scopului preventiv - educativ, prev. de art. 52 Cod penal, și să contribuire la restabilirea ordinii de drept încălcată, la nivel macro-economic.

7.Apelantul - inculpat critică sentința primei instanțe, în primul rând prin faptul că urmărirea penală ar fi fost efectuată de procurorul DNA cu încălcarea principiilor legalității incriminării (art. 2 Cod penal), neretroactivității legii penale (art. 11 Cod penal) și legalității procesului penal (art. 2 alin. 1 Cod procedură penală), deoarece activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat în anii 1998 - 1999, fiind exclus din afacere în martie 2000, deci înainte de intrarea în vigoare a OUG 43/2002.

Curtea observă că acest motiv de apel este nefondat deoarece inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni în timp și loc diferite, după o prealabilă înțelegere cu ceilalți inculpați, caz de conexitate (prev. de art. 34 lit. b Cod procedură penală) și deci nu se poate angaja pentru el în mod separat, răspunderea penală, în condițiile în care s-a reținut în sarcina sa și infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal).

Din actele și lucrările dosarului rezultă că acest grup infracțional a fost constituit din anul 1998, de către inculpații, și, scopul acestui grup infracțional fiind acela de a promova interesele în România prin fapte de corupție.

Cu privire la cel de-al doilea motiv din apelul inculpatului, Cac oncluzionat că este legală efectuarea urmăririi penale de către un procuror militar DNA, deoarece s-a demonstrat anterior că inculpatul a comis faptele în legătură cu sarcinile sale de serviciu. Inculpatul invocă nerespectarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală, prin aceea că deși i s-a adus la cunoștință, că s-a început urmărirea penală împotriva lui și pentru infracțiunile prev. de art. 26 rap. la art. 255 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal, cu privire la aceste două fapte nu s-au fi efectuat urmărirea penală. Curtea reține că s-a efectuat urmărirea penală, în mod legal, cu respectarea dreptului la apărare, administrându-se probe pentru toate infracțiunile reținute în sarcina inculpatului.

Astfel, din declarațiile inculpaților și rezultă că, la începutul anului 1998, la inițiativa inculpatului, cei trei inculpați hotărăsc să promoveze tehnologia privind reabilitarea conductelor subterane, la. Inculpatul este persoana care i-a comunicat lui că se poate realiza un contract între și. La data de 09.07.1998, inculpatul s-a deplasat la sediul împreună cu, și, unde s-a semnat contractul pentru porțiunea de probă.

Pe parcursul executării lucrărilor pe porțiunea de probă, inculpatul l-a chemat, pe șantier, pe inculpatul la o discuție, prilej cu care i-a dat lui suma de 10.000 DM, sumă care a fost împărțită la domiciliul inculpatului, astfel: a primit 4.000 DM, 2.000 DM și 2.000 DM; cei trei au stabilit de comun acord ca de 2.000 DM să fie cumpărare cadouri pentru și.

În acest fel s-a pus bazele grupului infracțional, potrivit probelor, administrate la urmărirea penală, la cercetarea judecătorească și în apel, inculpatul a avut posibilitatea să-și formuleze apărările legale corespunzătoare.

Curtea apreciază ca fiind demonstrată anterior (la punctul 1 - motivele apelului inculpatului ) competența instanței militare la momentul judecării cauzei în fond, în raport de faptul că inculpatul a săvârșit faptele în legătură cu serviciul, astfel încât nu este necesară repetarea argumentelor și demonstrației prezentate cu prilejul respingerii ca nefondat a acestui motiv din apelurile majorității inculpaților.

Curtea consideră că este nefondat și motivul din apelul inculpatului prin care învederează că s-ar fi încălcat prevederile art. 334 Cod procedură penală, deoarece prima instanță a schimbat pentru inculpatul încadrarea juridică din luare de mită în trafic de influență, fără a fi pusă în discuția părților această împrejurare. Curtea observă că inculpatul a avut posibilitatea la judecata în fond și în apel să-și formuleze toate apărările legale corespunzătoare intereselor sale și acest inculpat nu a invocat nicio vătămare a intereselor sale prin schimbarea încadrării juridice dintr-o infracțiune gravă ( art. 254 alin. 1 Cod penal) întruna mai blândă (art. 257 Cod penal).

Referitor la problemele de fond, inculpatul a solicitata achitarea pentru infracțiunea de trafic de influență (art. 10 lit. a Cod procedură penală) arătând că declarațiile martorului sunt neadevărate și în contradicție cu declarațiile cetățenilor i, reprezentanți ai. Curtea constată că apărările inculpatului sunt în contradicție cu probele din dosar, deoarece reprezentanții, prin declarațiile lor au confirmat depoziția martorului.

Astfel, domnul, în declarația dată în fața autorităților judiciare e menționează (fila 405 vol. 1 Apel): "După ce mi-am început activitatea la domnul mi-a înmânat o listă cu plățile, pe care acesta și domnul, le-au efectuat pentru românii, și ".

În același sens, domnul menționase în declarația dată în fața organelor judiciare e (fila 431 - 432 vol. 1 apel): "Prima discuție la firma am avut-o împreună cu domnul ". "Multă vreme după aceea nu s-a întâmplat nimic și într-o zi a sunat domnul și mi-a spus că ar avea un contact la firma "."Cum s-a obținut acest contract nu cunosc. L-am cunoscut pe domnul pentru prima dată probabil în decembrie 1998. pornesc de la ideea că domnul nu avea relațiile necesare ca să negocieze direct cu firma. Aici a intrat în joc domnul. Din cunoștințele mele domnul lucra la securitatea statului. Avea în sarcină firma și uzinele de apă din B".

Și inculpatul a declarat că inculpatul și inculpatul i-au cerut să facă "lobbi" la în favoarea.

Această stare de fapt, reținută corect de prima instanță și demonstrată și în faza apelului, prin probele administrate, conduce la concluzia că în perioada 1998- 2000, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, inculpatul a pretins și primit suma totală de 47.000 DM de la reprezentanții - ia, pentru a influența conducerea, în favoarea realizării intereselor firmei e, prin nesocotirea intereselor.

Inculpatul a participat împreună cu inculpatul și inculpatul la primirea și transmiterea unor sume de bani de la persoane din conducerea către persoane din conducerea. Astfel, în aceeași perioadă de timp și în baza unei rezoluții infracționale unice, inculpatul a fost complice la primirea și transmiterea următoarelor sume: 2.000 DM, în lunile august - septembrie 1998, utilizate în decembrie 1995 de inculpatul și inculpatul pentru a cumpăra cadouri pentru inculpatul G și inculpata; 1.000 DM în ianuarie 1999 pe care i-a dat inculpatului; 2.000 DM în cursul anului 1999, pe care i-a dat inculpatei, sub formă de împrumut.

Prima instanță a concluzionat corect că prima faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență (art. 257 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal), iar celelalte două ale infracțiunii de complicitate la dare și la luare de mită (art. 26 rap. la art. 255 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și respectiv 26 Cod penal rap. la art.245 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal). Prima instanță a reținut, deasemenea, în sarcina inculpatului și infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal) deoarece, așa cum s-a demonstrat mai sus, acest inculpat a inițiat împreună cu inculpații și constituirea grupului infracțional pentru susținerea grupului - ia, în raporturile contractuale cu - B și alte firme românești.

Inculpatul nu a fost condamnat în calitate de autor pentru infracțiunea de dare de mită (art. 255 alin. 1 Cod penal), astfel că se găsește în eroare și nu necesită explicații suplimentare.

Infracțiunile de complicitate la dare de mită și asociere pentru săvârșire de infracțiuni au fost expuse în rechizitoriu și la judecata în fond, demonstrațiile fiind susținute de probe astfel încât apărările inculpatului că lipsește urmărirea penală și cercetarea judecătorească sunt formulate fără un suport probator.

Dealtfel, inculpatul a recunoscut faptele expuse mai sus, respectiv primirea sumei de 1.000 DM de la inculpatul pe care i-a predat-o inculpatului, cotă parte din suma de 10.000 DM, primită de la, însă acest inculpat insistă în a califica aceste sume de bani ca fiind prime oferite de firma

În sprijinul aceleiași atitudini de recunoaștere parțială inculpatul conchide că el este acela care i-a relatat lui că o parte din sumele oferite persoanelor din conducerea au fost reținute de sau, ceea ce reprezintă în opinia Curții o recunoaștere completă a faptelor reținute mai sus, evident cu o calificare eronată "de prime".

Consecința momentului de sinceritate a inculpatului a fost excluderea acestuia din afacere în martie 2000, afacere care însă a continuat cu acordul celorlalți inculpați.

Pentru infracțiunea la complicitate la luare de mită, referitor la predarea sumei de 1.000 DM către inculpatul, inculpatul a cerut achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, în sensul că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția de a-l mitui. Așa cum a demonstrat Curtea, această sumă reprezintă mită, inculpatul cunoscând valoarea sumei (1.000 DM), proveniența și destinația, precum și scopul, respectiv renunțarea de către inculpatul a obiecțiunilor ridicate de acesta la contractul dintre și.

Curtea amintește că, în ultimul cuvânt în fața instanței de apel, inculpatul a recunoscut că promovarea contractului cu a reprezentant o încălcare a intereselor, de către reprezentanții firmei românești, deoarece soluția corectă, economică și productivă era aceea a înlocuirii conductelor vechi cu altele noi.

Curtea observă că apărarea inculpatului, prin care solicită restituirea cauzei la procuror, deoarece ar lipsi integral urmărirea penală, este neîntemeiată și în contradicție cu toate probele administrate în cauză, inclusiv cu propriile declarații, prin care recunoaște faptele dar le califică într-un mod original, ca fiind "prime".

Deasemnea este neîntemeiată solicitarea inculpatului, prin care solicită achitarea, în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală, în cazul în care ar fi achitat inculpatul, pentru aceeași faptă (în baza art. 11 lit. d Cod procedură penală), în raport de faptul că instanțele de fond și de apel au demonstrat, prin probe, că inculpatul se face vinovat de două infracțiuni de luare de mită, din care una este aceea referitoare la suma de 1.000 DM, prin intermediul lui.

Pentru aceleași considerente, Curtea observă că este nefondat și motivul din apelul inculpatului prin care solicită ca, în cazul în care s-ar schimba încadrarea juridică a inculpatului să fie schimbată și încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina sa în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 255 alin. 1 Cod penal.

Referitor la suma de 2.000 DM, oferită de inculpatul soților și, despre care se susține că ar reprezenta un împrumut, Curtea constată că din probele administrate la urmărirea penală, la prima instanță și în apel s-a evidențiat împrejurarea că și această sumă reprezintă mită, deoarece aceasta a fost intenția celor implicați direct în pretinderea, primirea și predarea acesteia. Demersurile întreprinse de inculpatul de a recupera această sumă de la reprezentanții, prin intermediul inculpatului demonstrează că suma de 2.000 DM nu reprezintă un împrumut, ci suma oferită drept mită.

Curtea observă că apelul inculpatului este fondat numai în ceea ce privește infracțiunea de complicitate la infracțiunea de dare de mită, prev. de art. 26 rap. la art. 255 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în sensul că răspunderea penală a fost înlăturată prin prescripție, în baza art. 124 rap. la art. 122 Cod penal, cu referire la art. 255 alin. 1 Cod penal, care prevede o pedeapsă de la 6 luni la 5 ani închisoare. În acest caz termenul prescripției speciale de 7 ani și 6 luni a fost depășit la 01.10.2007, în raport de faptul că inculpatul a fost înlăturat din afacere în martie 2000.

În consecință, pentru această faptă, Curtea va înceta procesul penal, în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. g Cod procedură penală, întrucât a intervenit prescripția.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, Curtea constată că prima instanță a greșit numai în parte la schimbarea încadrării juridice a faptei de luare de mită comisă de inculpatul în trafic de influență, aspect analizat în cadrul apelului declarat de DNA.

Pentru toți ceilalți, instanța de fond a făcut o judicioasă încadrare juridică a faptelor, eliminând aplicarea art. 75 lit. a acolo unde a fost cazul, deoarece s-a reținut în sarcina inculpaților comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, conform art. 323 Cod penal, rezultând din probe că aceștia au inițiat (, și ), au aderat în mod tacit ( ) și au sprijinit sub orice formă această asociere (, G și ).

Pentru faptele de corupție săvârșite de inculpații, G, și, în formă continuată, pe o perioadă mare de timp (1998 - 2002), în grup constituit pentru comiterea unor astfel de fapte, prima instanță a aplicat pedepse prea blânde, care au nu reflectă gradul sporit de pericol al faptelor de corupție. Autorii aveau funcții importante în structura organelor statului, au influențat decizii majore privind finanțarea sistemului energetic, au cheltuit în mod contraproductiv resursele financiare existente. Aceste circumstanțe concret ale faptelor trebuie să se regăsească în mod proporțional în cuantumul pedepsei.

Curtea constată că, în cauza de față, sunt numai împrejurări care agravează răspunderea penală a celor șapte inculpați și în consecință tratamentul sancționator aplicat de prima instanță este insuficient și sub aspectul scopului preventiv - educativ, prev. de art. 52 Cod penal.

Curtea consideră că toți cei șapte inculpați au capacitatea intelectuală de a-și reprezenta elementele infracțiunii, de a se detașa la un moment dat de tentația primirii primelor sume de bani, însă au continuat activitatea infracțională au aderat și sprijinit grupul infracțional constituit inițial, au căutat surse noi de finanțare a resurselor epuizate de, toate cu scopul însușirii banilor și bunurilor respective.

Față de aceste considerente, Curtea va admite și aceste motive din apelul și va majora pedepsele celor șapte inculpați.

1.Curtea va aplica inculpatului o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru luare de mită, urmare aplicării dispozițiilor art. 19 din OG nr. 43/2002 și va majora pedeapsa aplicată acestuia pentru complicitate la luare de mită (art. 26 Cod penal rap. la art. 254 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG nr. 43/2002) la 4 ani și 6 luni închisoare, acesta urmând că execute în final 4 ani și 6 luni închisoare (art. 33 - 34 Cod penal). Această pedeapsă majorată se impune datorită gravității faptele comise de inculpatul, dată de împrejurarea că ordinea de drept a fost grav încălcată prin aceea că un militar a comis fapte de corupție, în mod repetat, pe o perioadă mare de timp, în grupul infracțional constituit în acest scop, și a primit mită sume mari de bani (47.289,79 Euro și 22.500 DM).

2.Curtea va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru complicitate la luare de mită la 5 ani închisoare, în raport cu faptele sale, el fiind acela care la solicitarea inculpatului și cu participarea inculpatului au inițiat constituirea grupului infracțional, a primit diferite sume de bani pentru a trafica influență, a fost complice la dare și la luare de mită, în formă continuată și a fost parțial sincer.

Curtea apreciază că o pedeapsă de 5 ani închisoare este proporțională cu actele de complicitate comise de inculpatul pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită de către persoanele din conducerea, acesta beneficiind și de prevederile art. 19 din OG nr. 43/2002, în sensul reducerii la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege.

3.Curtea va majora pedepsele aplicate inculpaților G (4 pedepse) și (o pedeapsă) pentru infracțiunile de luare de mită, la câte 6 ani închisoare, în raport de posturile cele mai importante pe care le dețineau în cadrul și care le conferea puterea de a refuza prejudicierea și de a opri în orice moment desfășurarea relațiilor contractuale cu firma ă, față de evoluția prețurilor, rezultatele submediocre ale procedeului de reabilitare a conductelor. Oricare dintre cei doi ar fi privit apoi întreaga afacere păgubitoare din punct de vedere tehnic însă n-au făcut-o, mirajul banilor și foloaselor necuvenite primite a fost mai puternic și distructiv în același timp. După începerea urmăririi penale n-au avut puterea și capacitatea de a recunoaște și regreta faptelor lor.

Inculpatul Gaf ost condamnat la patru pedepse pentru patru infracțiuni de luare de mită, în formă continuată, din care: una în afacere cu, una în afacere cu - Serv SRL (1999), una în afacere cu - SRL B (2001 - 2002) și ultima în afacere cu Ib & SRL (1999 - 2002).

4. Curtea va majora pedeapsa aplicată inculpatei, pentru infracțiunea de luare de mită la 4 ani închisoare. Curtea apreciază că inculpata, în calitate de director comercial a pretins și primit suma totală de 5000 DM (bani + bunuri), pentru încheierea și derularea contractelor economice cu firma ă, însă această inculpată n-ar fi putut să stopeze afacerea cu argumente de ordin tehnic, împotriva voinței celorlalți din conducerea.

Pedeapsa de 4 ani închisoare este proporțională cu gravitatea faptelor sale și cu suma primită drept mită.

5. Curtea va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de luare de mită, în formă continuată la 6 ani închisoare, în raport cu gradul de pericol social concret al faptelor sale, care în calitate de director general în cadrul Ministerului Industriilor și în anii 2001 - 2002, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu a intervenit la mai multe unități subordonate pentru încheierea unor contracte economice cu forma ă.

Pentru acțiunile sale a primit în mod repetat sumele de 2.000 DM și 2.000 Euro. Gravitatea faptelor sale este dată de poziția sa în cadrul de la înălțimea căreia susținea în mod nelegitim interesele. Potrivit prerogativelor conferite de funcția sa de conducere, putea și trebuia să conștientizeze actele de corupție la care a aderat, putea să oprească actele de corupție începute de ceilalți. Deși, potrivit nivelului studiilor profesionale îi conferă capacitatea de a-și reprezenta elementele infracțiunilor și consecințelor distinctive față de ordinea de drept, după începerea urmăririi penale a negat orice implicare în acte de corupție. Curtea consideră că o pedeapsă de 6 ani închisoare va realiza scopul prevăzut de lege, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și pentru reeducarea inculpatului.

6. Curtea va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal, la 4 ani închisoare și pedeapsa aplicată pentru complicitate la luare de mită (art. 26 Cod penal rap. la art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal) la 6 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute conform art. 33 - 34 Cod penal pedeapsa cea mai aspră de 6 ani închisoare. Inculpatul este inițiatorul afacerii în România. El la contactat pe, care l-a rândul lui l-a adus pe și au constituit grupul infracțional, în scopul promovării intereselor firmei e în relațiile cu firmele româneștii. Inculpatul, în perioada 1998 - 1999 participat, împreună cu alte persoane la primirea din partea firmei eas umei de 65.000 DM, din care cea mai mare parte și i-a însușit în folos personal ca preț al influențării traficate, iar cu restul i-a mituit pe cei din conducerea în vederea derulării unor contracte economice cu firma Rezultă că inculpatul a avut o contribuție majoră la derularea acestei afaceri păgubitoare pentru, și-a însușit o sumă mare de bani.

Curtea observă că în tot cursul procesului penal inculpatul a negat faptele de corupție, deși a recunoscut că a primit diferite sume de bani, însă acestea ar fi fost prime. Probele demonstrează că inculpatul a fost conștient că săvârșește fapta de corupție, el fiind acela care a sesizat responsabilii că banii predați lui și nu au ajuns la reprezentanții. Așadar, era conștient de faptele de corupție la care participă.

Toate aceste împrejurări agravante justifică o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare pentru inculpatul.

Curtea consideră că toți acești șapte inculpați trebuie să execute pedepsele astfel cum au fost majorate în apel, în regim de detenție, pentru restabilirea ordinii de drept, pentru reeducarea inculpaților și pentru realizarea prevenției generale și speciale.

În acest sens, Curtea va înlătura aplicarea art. 86¹Cod penal, pentru inculpații și, urmând ca și aceștia alături de ceilalți cinci inculpați să execute pedepsele în regim de detenție.

Așa cum s-a menționat, Curtea va menține condamnarea inculpatului de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 86¹Cod penal.

În consecință, cel de-al treilea motiv din apelul DNA va fi admis, în parte, numai pentru inculpații și.

Curtea apreciază că instanța de fond a procedat corect, aplicând dispozițiile art. 71 Cod penal, privind conținutul și executarea pedepsei accesorii, în conformitate cu practica CEDO, deoarece Legea nr. 278/2006 a intrat în vigoare la 12.07.2006, deci după pronunțarea hotărârii nr. 69/03.07.2006.

În acest sens, inculpații, G, și, le-au fost interzise, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal, având în vedere că s-au folosit de funcțiile avute pentru săvârșirea infracțiunilor.

Pentru ceilalți inculpați s-a făcut aplicarea art. 64 lit. a,b Cod penal.

Curtea observă că prima instanță a aplicat corect dispozițiile art. 254 alin. 3 Cod penal și art. 257 alin.2, cu referire la art. 256 alin. 2 Cod procedură penală și a dispus confiscarea de la inculpați a sumelor de bani și bunurile ce au reprezentat obiectul material a infracțiunilor de corupție săvârșite de inculpați.

În concluzie s-au confiscat următoarele sume și bunuri:

-7.328 USD și contravaloarea în lei a 1.000 DM (mărci e); și:

-contravaloarea în lei a 2.000 DM, un cuptor cu microunde marca seria - și radiocasetofon marca PHILIPS seria - -.

S-a constatat că suma de 2.000 DM (1.200 USD) luați cu împrumut au fost returnați inc. (chitanță 56 vol.II dosar nr. 17/2004);

- 2.000 EURO și 2.000 USD (echivalent în lei în care se include suma de 3.338,39 EURO aflată în contul nr.-- deschis la. sector 1 care se confiscă (vol.l-117, 135, 149-152, dos. 17/2004 );

-contravaloarea în lei a sumei de 35.000 DM;

S-a constatat că bunurile în valoare de 30.857 EURO, 33.891 EURO și 16.990 DM au fost restituite conform art.255 alin.5 pen. denunțătorului -scu.

-47.298,79 EURO și contravaloarea în lei a 22.500 DM

-47.298,79 EURO în care se includ și 12.000 EURO indisponibilizați în contul bancar 2511.2-12506.2 deschis la. Sucursala Universitate care se confiscă.

-20.500 DM (echivalentul in lei)

Curtea apreciază că aceste sume au fost stabilite corect de instanța de fond, în raport de actele din contabilitatea firmei e, înregistrărilor audio, declarațiile inculpaților și ale martorilor cetățeni i și "lista lui ", precum și urmare perchezițiilor.

În cadrul judecării apelului, unii dintre inculpați au formulat critici cu privire la stabilirea sumelor, aceste critici au caracter general și nu indică unde s-ar fi strecurat eventualele erori. În consecință, Curtea verificând sumele confiscate de la inculpați pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată că acestea sunt corect stabilite de prima instanță.

În baza art. 160⁵alin. 4 lit. e cu aplicarea art. 6 al aceluiași articol din Codul d e procedură penală, Curtea constată corectă restituirea cauțiunii.

Curtea observă că instanța de fond a făcut o aplicare corectă a art. 169 Cod procedură penală și a ridicat sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpatului G și (proces verbal sechestru fila 53 și respectiv 94 vol. 12 ), cu excepția celor confiscate în prezenta cauză.

Deasemenea, s-au menținut măsurile asigurătorii asupra bunurilor inculpaților și (proces - verbal sechestru 45-65. vol. 12 ).

Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA și de inculpatul (numai cu privire la infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 255 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal), va desființa parțial sentința nr. 69/2006 a Tribunalului Militar Teritorial și va înlătura schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul în infracțiunea prev. de art. 257 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a art. 19 din OG nr. 43/2002 și îl va condamna pe acesta pentru infracțiunea reținută în Rechizitoriu, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, cu referirea la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și cu aplicarea art. 19 din OG nr. 43/2002, la 4 ani și 6 luni închisoare. Curtea va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 254 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG nr. 43/2002 de la 3 ani închisoare la 4 ani și 6 luni închisoare, urmând să execute în final 4 ani și 6 luni închisoare (art. 33 - 34 Cod penal).

Curtea va majora pedeapsa inculpatului la 5 ani închisoare aplicată pentru infracțiunile prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 19 din OG nr. 43/2002.

Curtea va majora cele patru pedepse aplicate inculpatului G, la patru pedepse de câte 6 ani închisoare, pentru cele patru infracțiuni de luare de mită, urmând să execute pedeapsa de 6 ani închisoare (art. 33 - 34 Cod penal).

Curtea va majora cele două pedepse aplicate inculpatului la câte 6 ani închisoare pentru cele două infracțiuni de luare de mită, urmând să execute 6 ani închisoare (art. 33 - 34 Cod penal).

Curtea va majora pedeapsa aplicată inculpatei la 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de luare de mită (art. 33 - 34 Cod penal).

Curtea va majora pedeapsa aplicată inculpatului la 6 ani închisoare, pentru luare de mită (art. 33 - 34 Cod penal).

Curtea va majora pedepsele aplicate inculpatului la 4 ani închisoare pentru trafic de influență și respectiv la 6 ani închisoare pentru complicitate la luare de mită, urmând să execute 6 ani închisoare (art. 33 - 34 Cod penal).

Curtea va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru complicitate la dare de mită, urmare intervenirii prescripției.

Curtea va înlătura suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru inculpații și.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații, G, și.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul (numai cu privire la infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 255 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal), desființează, în parte, sentința penală nr. 69/03.07.2006 a Tribunalului Militar Teritorial B și rejudecând, în fond:

1.Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate acestui inculpat: pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare pentru infracțiunea de trafic de influență (prev. de art. 257 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din nr.OG 43/2002); pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal pentru infracțiunea de complicitate, în formă continuată la infracțiunea de luare de mită (prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 254 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în referire la art. 6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG43/2002), prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 Cod procedură penală, din patru fapte într-una singură, aceeași infracțiune, dar cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, care a fost eliminat; pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate în formă continuată, la infracțiunea de dare de mită ( prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 255 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG43/2002) prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 Cod procedură penală, din aceeași faptă dar prev. cu art. 75 lit.a Cod penal, care a fost eliminat; pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare, pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplic. art. 74 lit. c și art. 76 lit. a Cod penal.

Înlătură schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul în infracțiunea prev. de art. 257 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a art. 19 din OG43/2002, din infracțiunea prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. a Cod penal cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG43/2002 și art. 33 lit. a Cod penal.

În baza art. 254 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG43/2002,condamnă pe inculpatul la 4 ani și 6 luni închisoare, prin schimbarea încadrării juridice dată prin Rechizitoriu, conform art. 334 Cod procedură penală, constând în înlăturarea art. 75 lit. a Cod penal.

Potrivit art. 65 Cod penal, interzice aceluiași inculpat drepturile prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului, pentru infracțiunea prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 254 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG43/2002, de la 3 ani închisoarea și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penalla 4 ani și 6 luni închisoareși 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal, după executarea pedepsei principale.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit.a,b,c Cod penal, pe perioada executării pedepsei principale.

Menține celelalte dispoziții privind pe acest inculpat.

2. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal aplicată inculpatului și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate acestui inculpat:pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare(pentru infracțiunea prev. de art. 257 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG43/2002);pedeapsa de 2 ani închisoare(art. 26 rap. la art. 255 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din OG43/2002);pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal(art. 26 Cod penal rap. la art. 254 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 19 din OG43/2002);pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare(art. 323 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit.c și art. 76 lit. c Cod penal).

Majorează numai pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 19 din OG43/2002, de la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal,la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal, după executarea pedepsei principale.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a,b Cod penal, pe perioada executării pedepsei principale.

Menține celelalte dispoziții privind pe acest inculpat.

3. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului G și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate acestui inculpat: 4 pedepse de câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal (pentru 4 infracțiuni prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 7 din Legea nr. 78/2000); o pedeapsă de 3 ani închisoare (art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal).

Majorează cele 4 pedepse aplicate inculpatului G, pentru 4 infracțiuni prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 7 din Legea nr. 78/2000, de la câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal,la 4 pedepse de câte 6 ani închisoareși 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul G să execute o pedeapsă de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal, după executarea pedepsei principale.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit.a,b,c Cod penal, pe perioada executării pedepsei principale.

Menține celelalte dispoziții privind acest inculpat.

4. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal, aplicată inculpatului - și repune în individualitatea lor, pedepsele aplicate inculpatului: două pedepse de câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal (pentru două infracțiuni prev. de art. 254 alin.1 Cod penal); 3 ani închisoare (art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal).

Majorează cele două pedepse aplicate inculpatului -, pentru două infracțiuni prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, de la câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal,la două pedepse de câte 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul - să execute o pedeapsa de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal, după executarea pedepsei principale.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit.a,b,c Cod penal, pe perioada executării pedepsei.

Înlătură aplicare art. 86¹Cod penal pentru inculpatul -.

Menține celelalte dispoziții privind acest inculpat.

5. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal, aplicată inculpatei și repune în individualitatea lor, pedepsele aplicate acestei inculpate: pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal (art. 254 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000); pedeapsa de 3 ani închisoare (art. 323 alin.1 și 2 Cod penal).

Majorează pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, de la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal;la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,c Cod penal.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal, după executarea pedepsei principale.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit.a,b Cod penal, pe perioada executării pedepsei principale.

Înlătură aplicarea art. 86¹Cod penal pentru inculpata.

Menține celelalte dispoziții privind pe inculpata.

6. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal, aplicată inculpatului și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate acestui inculpat: pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal (art. 254 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art.7 din Legea nr. 78/2000); pedeapsa de 3 ani închisoare (art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal).

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 254 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu referire la art. 7 din Legea nr. 78/2000, de la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal,la 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal.

În baza art. 33 lit.a și art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,c Cod penal, după executarea pedepsei principale.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit.a,b,c Cod penal pe perioada executării pedepsei principale.

Menține celelalte dispoziții privind acest inculpat.

7. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal, aplicată inculpatului și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate acestui inculpat: pedeapsa de 3 ani închisoare (art. 257 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal); pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal (art. 26 Cod penal rap. la art. 254 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal); pedeapsa de 3 ani închisoare (art. 26 rap. la art. 255 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal), pedeapsa de 3 ani închisoare (art. 323 alin.1 și 2 Cod penal).

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului, pentru infracțiunea prev. de art. 257 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal,de la 3 ani închisoare, la 4 ani închisoare,iar pentru infracțiunea prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal,de la 3 ani închisoareși 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal,la 6 ani închisoareși 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. g Cod procedură penală, încetează procesul penal, prin intervenirea prescripției, pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 255 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În baza art.33 lit.a și art. 34 lit.b Cod penal contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal, după executarea pedepsei principale.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit.a,b Cod penal, pe perioada executării pedepsei.

Menține celelalte dispoziții privind acest inculpat.

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații, G, -, și.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 69/03.07.2006 a Tribunalului Militar Teritorial B.

Obligă apelanții inculpați, G, -, și la câte 2.500 lei (RON), cheltuieli judiciare către stat, din care câte 516,5 lei reprezentând cheltuieli pentru traducător (3.616: 7= 516,5 lei).

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- -

Red.

Dact./10.03.2010

2 ex.

Red.. - Tribunalul Militar Teritorial

Președinte:Stan Mustață
Judecători:Stan Mustață, Mihai Oprescu

#Judecator Stan Mustata

Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 163/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 163/2009. Curtea de Apel Bucuresti