Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 169/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
89/2010
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.169/
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristina Carmen Craiu
JUDECĂTOR 2: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de recurentul-intimat inculpat - împotriva Deciziei penale nr.178/A/03.XII.2009 a Tribunalului Călărași - Secția Penală, din Dosarul nr- (504/P/RJ/2009).
La începutul ședinței de judecată, la apelul nominal făcut în ședință publică lipsit recurentul-intimat inculpat, pentru care a răspuns apărătorul ales -, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.6596/21.2010, depusă la fila 20.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că recurentul-intimat inculpat a depus la dosar motivele de recurs, după care;
Apărătorul ales al recurentului-intimat inculpat, învederează faptul că procedura de citare nu este completă, întrucât a fost omis a fi citat intimatul-parte civilă Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Naval
Curtea apreciază procedura de citare ca fiind legal îndeplinită, având în vedere limitele devolutive ale căilor de atac declarate de MINISTERUL PUBLIC și de inculpat, față de care nu se impune citarea Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Naval
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea dispune lăsarea cauzei la ordine, după cauzele cu arestați.
La reluarea cauzei, la a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-intimat inculpat -, personal și asistat juridic de apărător ales -, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.6596/21.2010, depusă la fila 20.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că recurentul-intimat inculpat a depus la dosar motivele de recurs, după care;
Recurentul-intimat inculpat - este legitimat cu cartea de identitate seria - nr.08749, eliberată de Mun. T pe data de 04.IV.2003, CNP.-, fiul lui și, domiciliat în T,-,.4,.A,.4,.19, județ
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public critică decizia penală pentru nelegalitate, arătând că Tribunalul Călărași, desființând sentința penală, a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru o altă situație decât cele expres și limitativ statuate prin art.379 alin.2 lit.b Cod procedură penală, astfel că este incident cazul de casare prevăzut de art.3859pct.10 Cod procedură penală. Astfel, instanța de apel a considerat că instanța de fond nu a soluționat corect fondul cauzei, întrucât nu a stabilit, în mod corect, încadrarea juridică a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului, mai exact a reținut că infracțiunea prevăzută de art.132din Legea nr.78/2000 trebuia raportată la prevederile art.246, art.247 sau art.248 Cod penal, iar, potrivit art.379 alin.2 lit.b Cod procedură penală, soluția de desființare cu trimitere spre rejudecare se poate dispune numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, respectiv în situația în care o parte nu a fost legal citată sau, legal citată, nu s-a putut prezenta, precum și pentru situațiile prevăzute de art.197 alin.2 Cod penal referitoare la nulitatea absolută.
Cum însă împrejurarea reținută de instanța de apel - greșita încadrare juridică - nu se încadrează în niciunul dintre cazurile enunțate, potrivit art.371 alin.2 Cod procedură penală, în baza efectului devolutiv al apelului, Tribunalul putea pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor penale, repetând astfel greșeala făcută de aceeași instanță cu prilejul pronunțării Deciziei penale nr.192/A/05.XI.2008, hotărâre care a fost casată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, apreciind că, deși unul dintre judecători a făcut parte din compunerea ambelor complete, nu există un caz de incompatibilitate, întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel spre a se pronunța asupra apelurilor declarate în cauză.
Apărătorul ales al recurentului-intimat inculpat solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei penale a Tribunalului Călărași și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, precizând că problema compunerii completului de judecată a fost discutată și s-a apreciat că nu există un caz de incompatibilitate, întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra fondului, însă o situație specială o ridică faptul că, în cazul în care Curtea va casa hotărârea, la instanța de apel cauza va fi rejudecată de un complet nespecializat, având în compunere judecători de alte secții, întrucât magistrații Secției Penale s-au pronunțat în cauză.
Recurentul-intimat inculpat -, personal, arată că este nevinovat.
CURTEA
Prin decizia penală nr. 178/A din 03.12.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Călărași - Secția Penală în baza art. 379 pct.2 lit.b Cod procedură penală au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - DNA - Serviciul Teritorial Constanța și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 790/2007 pronunțată de Judecătoria Tulcea pe care a desființat-o în tot și a trimis cauza spre rejudecare în fond Judecătoriei Călărași, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut în fapt că:
Prin rechizitoriul nr. 40/P/27.07.2006 al Serviciului Teritorial Constanța al Direcției Naționale Anticorupție s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 132din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 288 alin.2 Cod penal, art. 289 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.
Prin actul de sesizare s-a reținut că inculpatul, în mod repetat, în baza unei unice rezoluții infracționale, respectiv aceea de a-și asigura avantaje patrimoniale, rezultat care s-a și produs, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu ce-i reveneau în calitate de contabil-șef în cadrul T, determinând-o pe numita, casier în cadrul aceleiași instituții, să-i elibereze din casierie suma de 4550 lei în baza unei dispoziții de plată întocmită cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru care nu existau documente justificative și procedând la modificarea prin adăugare a sumei ce i se cuvenea cu titlu de normă de hrană pe luna mai 2005, sume pe care le-a folosit în interes personal, cauzând în patrimoniul Top agubă în valoare de - lei vechi, recuperată integral.
S-a mai reținut în sarcina inculpatului că în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a întocmit în fals dispoziția de plată nr. 01/15.07.2005, determinând-o cu intenție pe numita să nu o înregistreze în registrul de casă și care, de asemenea, a completat cu date nereale adeverința de salariu nr.388/16.05.2005, că același inculpat a falsificat prin adăugire a sumei ce i se cuvenea cu titlu de normă de hrană din cuprinsul ștatului de plată întocmit în luna mai 2005 și că inculpatul a folosit înscrisurile contrafăcute.
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința penală nr. 490 din 23.04.2007, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit.d Cod procedură penală a achitat pe inculpatul, pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit.d Cod procedură penală a achitat pe inculpatul pentru infracțiunea prev. de art. 288 alin.2 Cod penal.
În temeiul art. 334 Cod procedură penală.
A dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de fals intelectual și a infracțiunii de uz de fals în sensul înlăturării aplicării dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 289 alin.1 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
În temeiul art. 291 Cod penal a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 - 34 Cod penal a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.
În temeiul art. 81 Cod penal.
A dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni închisoare.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor revocării suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 348 Cod procedură penală.
Dispune anularea adeverinței nr. 388/16.05.2005 emisă de T falsificată de inculpat.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală.
A obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere actele și lucrările dosarului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Constanța, arătându-se faptul că, nelegal, instanța de fond nu a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor deduse judecății, l-a achitat pe inculpat pentru infracțiunile prev. de art.13/2 Legea 78/2000, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal și art.288 al.2 Cod penal.
Împotriva aceleiași sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpatul, acesta solicitând să fie achitat și pentru celelalte infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, motivat de faptul că acestea nu există, din probe rezultând că analistul de credite (ce verifică dacă datele din adeverința de salariu sunt reale sau nu), a sunat la unitate pentru a i se confirma exactitatea mențiunilor din adeverință și a răspuns martora, ce a făcut cunoscut acestuia că cele înscrise în adeverință sunt reale. faptă de corupție nu prezintă elementele constitutive ale unei infracțiuni, întrucât această adeverință nu este semnată de către inculpat, astfel că în cauză ar putea fi vorba, eventual, de o tentativă, dacă se dovedește intenția directă de falsificare.
Soluționând cauza Tribunalul Călărași, prin decizia penală nr.38/2008, în baza art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, a admis apelul declarat de apelantul împotriva sentinței penale nr. 490/23.04.2007 a Judecătoriei Tulcea, pe care a desființat-o în parte și rejudecând, în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 289 al.1 Cod penal și art. 291 Cod penal.
În baza art. 181rap. la art. 91 Cod penal a aplicat inculpatului amendă administrativă în cuantum de 1000 RON. A înlăturat aplicarea art. 33-34 Cod penal și art. 81-83 Cod penal. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Soluționând cauza Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a II-a Penală prin decizia penală nr.584/30 aprilie 2008 admis recursurile, a casat decizia penală atacată și încheierea din 03.03.2008 și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Investit cu rejudecarea apelurilor după casarea cu trimitere, Tribunalul Călărași prin decizia penală nr. 192/A/05.11.2008, în baza art.379 al.2 lit.b Cod procedură penală, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța și inculpatul împotriva sentinței penale 490/2007 a Judecătoriei Tulcea, pe care a desființat-o în tot și a trimis cauza pentru rejudecare în fond Judecătoriei Călărași.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul .
Curtea de APEL BUCUREȘTI - secția a II a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis recursul declarat de inculpatul - recurent împotriva deciziei penale nr. 192/A/5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală.
A casat în tot decizia penală atacată și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru judecarea apelurilor.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
După casarea cu trimitere, reinvestit cu rejudecarea apelurilor, tribunalul constată că împotriva sentinței Judecătoriei Tulcea, au declarat apel, atât Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, cât și inculpatul.
Tribunalul Călărași, prin decizia penală nr. 78/A/23.04.2009, în baza art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 490/2007 a Judecătoriei Tulcea, pe care a desființat-o în tot și rejudecând în fond:
În baza art. 334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 132din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal în art. 132din Legea 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal.
În baza art. 132din Legea 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal și art. 74 - 76 Cod penal a condamnat pe inculpatul -, fiul lui și, născut la 26.10.1972 în B, județul B, domiciliat în T,-,.4,.A,.19, județul T, CNP -, la 1 an închisoare.
În baza art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 74 - 76 Cod penal a condamnat pe același inculpat la 5 luni închisoare.
În baza art. 288 al.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 - 76 Cod penal a condamnat pe același inculpat la 5 luni închisoare.
În baza art. 291 teza I Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 74-76 Cod penal a condamnat pe același inculpat la 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit.a Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an închisoare.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 81-82 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe o durată de 3 ani, precum și a pedepselor accesorii pe aceiași durată.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83-84 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A luat act că partea vătămată T nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat în totalitate prin restituire.
În baza art. 348 Cod procedură penală a dispus anularea adeverinței nr. 388/16.05.2005 emisă de T precum și a dispoziției de plată nr. 01/15.07.2005.
A obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat (aferente fondului)
În baza art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 490/2007 a Judecătoriei Tulcea.
A obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat (aferente apelului).
Celelalte cheltuieli judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța astfel, Tribunalul a apreciat că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal întrucât a falsificat înscrisul în exercitarea atribuțiilor de serviciu precum și falsificarea anexei la ștatul de salarii așa cum s-a analizat mai sus, dar și a infracțiunii de uz de fals cu 41 al.2 Cod penal.
Față de aceste motive, nu s-au aplicat în cauză dispozițiile art. 10 lit.d Cod procedură penală și nici a dispozițiilor art. 10 lit.1Cod procedură penală întrucât pericolul social al faptelor este mare, constând în aceea că inculpatul a falsificat înscrisuri în calitatea sa de contabil șef al instituției care era chemat să asigure buna funcționare a compartimentului și utilizarea lui în interes personal.
La individualizarea pedepsei, tribunalul a avut în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, persoana inculpatului care se află la primul conflict cu legea penală, precum și criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal, motiv pentru care a apreciat că pot fi aplicate în cauză dispozițiile art. 74 - 76 Cod penal, iar ca modalitate de executare a pedepsei - suspendarea condiționată, scopul acesteia putând fi atins și fără executarea în regim de detenție.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și inculpatul.
Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală, prin decizia penală nr. 975/R din 6 Iulie 2009, admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 78/A din data de 23.04.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția penală în dosarul nr-.
A casat în întregime decizia recurată și a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelurilor la aceeași instanță, Tribunalul Călărași.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Procedând la rejudecarea apelurilor după casarea cu trimitere, tribunalul constată următoarele:
În apelul Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, sentința a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
1) Instanța de fond a schimbat încadrarea juridică pentru două infracțiuni, fără a pune în discuția părților această măsură, încălcând astfel disp. art.334 Cod procedură penală.
Motivarea este că, sub acest aspect nu are relevanță faptul că noua încadrare juridică este mai ușoară deoarece și în acest caz inculpatul a fost privat de posibilitatea de a-și formula o apărare.
2) În mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.288, soluția nefiind motivată, iar în dispozitivul hotărârii neregăsindu-se considerentele achitării pentru această faptă, ci numai considerentele achitării pentru infracțiunea prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 cu aplic. art.41 al.2 Cod penal.
3) În mod greșit instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile continuate de fals și uz de fals, nepronunțându-se astfel pe toate faptele deduse judecății( fiecare act material in parte).
4) Se mai critică soluția de achitare pentru infracțiunea prev. de art.288 alin. 2 Cod penal, deoarece, din probatoriile administrate în cauză rezultă o altă situație de fapt, ce exclude posibilitatea ca să fi fost vorba despre o simulare sau o eroare, așa cum, a susținut inculpatul.
Inculpatul, a atacat sentința Judecătoriei Tulcea pentru următoarele motive:
1) Sub aspectul soluției de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 289 al.1 Cod penal, inculpatul considera ca lipsește calitatea de subiect activ al infracțiunii prev. de acest text de lege, motiv pentru care se solicită schimbarea hotărârii și achitarea sa, în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală.
2) Referitor la condamnarea pentru infracțiunea prev. de art.291 Cod penal, precizează că faptei îi lipsește latura subiectivă, deoarece actul respectiv era supus controlului băncii care acorda împrumutul și că veniturile sale (chiar fără sporuri) îndeplineau condiția cerută pentru obținerea creditului.
Pentru această infracțiune s-a solicitat deasemeni achitarea în temeiul art.10 lit. a Cod procedură penală.
3) În subsidiar s-a solicitat în cazul respingerii primelor două motive de apel, schimbarea hotărârii instanței de fond în sensul pronunțării unei soluții de achitare, în baza art.10 lit.1Cod procedură penală.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a textelor de lege incidente în cauza, și examinând din oficiu hotărârea, sub toate aspectele de fapt și de drept in temeiul art. 371 Cod procedură penală, Tribunalul a apreciat că apelurile sunt fondate și au fost admise pentru următorul motiv:
Astfel,prin rechizitoriul nr.40/P/2006, emis în data de 27 iulie 2006 de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, inculpatul, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea în concurs a următoarelor infracțiuni:
- infracțiunea prev. de art.13/2 din Legea 78/2000 cu aplic. art.41 al.2 Cod penal;
- infracțiunea prev. de art.289 Cod penal cu aplic. art.41 al.2 Cod penal;
- infracțiunea prev. de art.288 alin.2 Cod penal;
- infracțiunea prev. de art.291 Cod penal cu aplic. art.41 al.2 Cod penal.
Toate aflate în concursul real de infracțiuni prev. de art. 33 lit.a Cod penal.
Conform art.13 al 2 din Legea 78/2000 infracțiunea de abuz în serviciu împotriva intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi,dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Prin aceasta redactare s-au incriminat ca asimilate faptelor de corupție, trei infracțiuni de sine stătătoare a căror definiție este cuprinsă în Codul penal la art.246, 248 și 247 Cod penal.
Fapta reținută în primul punct în rechizitoriu (și pentru care instanța de fond a pronunțat o soluție de achitare) a fost încadrată juridic drept infracțiune prev. de art.13 al 2 din Legea 78/2000, fără a se constata ale cărei elemente constitutive din cele 3 infracțiuni sunt întrunite.
S-a constatat că textul art.13 al 2 este cuprins în Legea 78/2000 în capitolul "Infracțiuni asimilate faptelor de corupție" și nu încriminează alte elemente materiale în structura unei noi infracțiuni (alta decât cele trei regăsite în art.246, 247 și 248 Cod penal) ci prevede forma agravantă a acestor infracțiuni, când faptele au fost comise în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracțiune respectiv obținerea unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul.
Instanța de fond, nu a observat si nu a îndreptat acest minus (nici în dispozitiv și nici în considerentele sentinței apelate) astfel încât analiza existenței (sau inexistenței) elementelor constitutive ale infracțiunii (pentru pronunțarea soluției de achitare în temeiul art.10 lit. d Cod procedură penală) nu se raportează la o anume infracțiune dintre cele trei la care face referire art.13/2 din legea 78/2000, având in vedere ca subiecții pasivi ai fiecăreia dintre aceste infracțiuni putând fi diferiți. Încadrarea juridică se face în mod concret și nu prin analogie.
Hotărârea mai este lovita de nulitate absoluta si datorita faptului ca instanța nu a pus in discuția părților oportunitatea schimbării încadrării juridice a unor fapte pentru care inculpatul a fost trimis in judecata deși era obligată conform art.334 Cod procedură penală.
Practic, instanța prin nepunerea in discuție a oportunității schimbării încadrării juridice, s-a pronunțat pe alte fapte decât cele pentru care inculpatul a fost trimis in judecata.
În atari condiții, Tribunalul a constatat că nu s-a soluționat fondul cauzei, nefiind stabilită corect și complet încadrarea juridică, iar procurorul și inculpatul nu au pus concluzii pe fond, aceste motive lovind cu nulitate hotărârea in condițiile art. 197 al 4 Cod procedură penală. S-a impus și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Călărași, deoarece efectele strămutării produce efecte și asupra instanței ierarhic inferioare, căruia îi revine competența materiale de soluționare a cauzei, aflată în raza de competență teritorială a tribunalului la care s-a dispus-/30.10.2007.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpatul.
Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a criticat decizia pentru nelegalitate sub aspectul desființării hotărârii instanței de fond și a trimiterii cauzei pentru rejudecare în fond la Judecătoria Călărași, arătând că au fost încălcate disp. art. 379 alin. 2 pct. b Cod procedură penală.
Inculpatul a criticat, la rândul său, decizia atacată pentru același motiv de nelegalitate - încălcarea disp. art. 379 alin. 2 pct. b Cod procedură penală caz de casare prev. de art. 3859pct. 171Cod procedură penală arătând că hotărârea recurată este contrară legii și a invocat, de asemenea, cazul de casare prev. de art. 3859pct. 9 Cod procedură penală (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea hotărârii contrazice dispozitivul hotărârii sau aceasta nu se înțelege) și art. 3859pct. 10 Cod procedură penală, arătând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor de apel invocate în cauză, cereri esențiale pentru părți de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze evoluția procesului.
Examinând decizia penală recurată prin prisma cazurilor de casare invocate de recurenți precum și potrivit dispozițiilor art.38510alin. 21Cod procedură penală cu referire la art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că ambele recursuri - care vizează critici comune - sunt fondate și le va admite în condițiile art. 38515pct. 2 lit.c) Cod procedură penală în considerarea următoarelor argumente:
Potrivit disp. art. 379 alin. 2 lit. b) Cod procedură penală pentru desființarea sentinței primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța a cărei hotărâre a fost desființată se poate dispune numai pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citată sau care, legal citată a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, precum și atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. 2, Cod procedură penală, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanță competentă.
Potrivit disp. art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, dispozițiile relative la competență după materie sau calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia, la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea,sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau inculpatului și asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum și la efectuarea referatului de evaluare în cazurile cu infractori minori.
Nulitatea prevăzută în alin. 2 nu poate fi înlăturată în niciun mod. Ea poate fi invocată în orice stare a procesului și se ia în considerare chiar din oficiu.
Reținând că " instanța de fond nu a pus în discuție oportunitatea schimbării încadrării juridice a unor fapte pentru care inculpatul a fost trimis în judecată deși era obligată conform art. 334 Cod procedură penală"și că datorită acestei împrejurări "nu s-a soluționat fondul cauzei, nefiind stabilită complet și corect încadrarea juridică", Tribunalul a pronunțat o hotărâre contrară dispozițiilor legale menționate care sunt de strictă interpretare și a extins - în mod nepermis - cazurile în care este posibilă reluarea judecății la instanța de fond.
Potrivit disp. art. 371 Cod procedură penală care reglementează efectul devolutiv al apelului și limitele sale, instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care la declarat și la persoana care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. În cadrul limitelor arătate, instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și de cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Apelul este astfel reglementat ca o cale ordinară de atac reprezentând al doilea grad al jurisdicție asupra fondului cauzei, prin intermediul căruia se poate face o reexaminare a cauzei și a judecății anterioare de către instanța superioară în grad și presupune deci o nouă judecată în fond privind ansamblul chestiunilor de fapt și de drept, tinzând la reformarea hotărârii date în primă instanță în cazul în care ea nu reflectă adevărul.
În acest cadru, instanța de control judiciar avea obligația ca, în apelurile declarate de procuror și de inculpat - care sunt devolutive ex integro să procedeze ea însăși la o încadrare juridică completă și corectă a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în măsura în care aprecia că sunt aplicabile disp. art. 334 Cod procedură penală.
Mai mult, prin decizia recurată, Tribunalul Călărași nu a făcut altceva decât să reiaad literammotivarea deciziei nr.182/A/05.12.2008, decizie care a fost casată prin decizia penală nr. 143/R/27.01.2009 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a II-a penală dosar nr-.
Curtea constată că este incident cazul de casare prev. de art. 3859pct. 10 Cod procedură penală, fiind încălcate prevederile art. 378 alin. 3) Cod procedură penală întrucât Tribunalul nu s-a pronunțat asupra motivelor de apel invocate de procuror și inculpat, care constituie cereri de natură să garanteze drepturile părților și să influențeze soluția procesului, decizia fiind astfel supusă casării cu trimiterea cauzei spre judecarea apelurilor.
Drept pentru care, Curtea n temeiul disp. art.38515alin.2 lit. c) Cod procedură penală va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul împotriva deciziei penale nr.178A din data de 3.12.2009.
Va casa decizia penală recurată și va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor la aceeași instanță, Tribunalul Călărași.
În temeiul disp. art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul disp. art.38515alin.2 lit. c) Cod procedură penală admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul împotriva deciziei penale nr.178A din data de 3.12.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași Secția Penală în dosarul nr-.
Casează decizia penală recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor la aceeași instanță, Tribunalul Călărași.
În temeiul disp. art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. - /11.02.2010
Dact./ 12.02.2010.
Ex.2
Red. / Tribunalul Călărași - Secția Penală
Președinte:Cristina Carmen CraiuJudecători:Cristina Carmen Craiu, Magdalena Iordache, Ioana