Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Sentința 198/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

RO MANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

SENTINȚA PENALĂ NR.198/PI

Ședința publică din 17 iulie 2009

PREȘEDINTE: Constantin Costea

GREFIER: - -

Pe rol se află pronunțarea soluției asupra cauzei penale privind pe inculpații, și, trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, după cum urmează: inc. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000; inc. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 Cp rap. la art. 257 Cp cu aplic. art. 6 din Legea 78/2000, complicitate la cumpărare de influență prev. de art. 26 Cp rap. la art. 61din Legea 78/2000 și favorizarea infractorului prev. de art. 264 Cp, toate cu aplic. art. 33 lit.a Cp; inc. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 26 Cp rap. la art. 257 Cp cu aplic. art. 6 din Legea 78/2000; inc. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 Cp cu aplic. art. 6 din Legea 78/2000; inc. pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 61din Legea 78/2000, cu aplic. art. 37 lit.b Cp.

Dezbaterile asupra cauzei, concluziile apărătorilor și ale procurorului, ultimul cuvânt al inculpaților, au avut loc în ședința publică de la 14.07.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea 17 iulie 2009, când a hotărât următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Rechizitorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte și Justiție -Direcția națională Anticorupție -Secția de combatere a corupției nr.206/P/2008 din data de 02.02.2009 și înregistrat la această instanță sub nr- la data de 03.02.2009 au fost trimiși în judecată inculpații:, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.157 Cp rap. la art.6 din Legea 78/2000, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 26 rap. la art.257 cu Cod Penal apl. art.6 din Legea 78/2000, complicitate la cumpărare de influență prev. de art. 26 rap. la art.61din Legea 78/2000 și favorizarea infractorului, prev. de art.264 Cp, cu apl.art.33 lit. a Cp, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art.26 Cp rap. la art. 257cp cu apl. art. 6 din Legea 78/2000, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 Cp, cu apl. art.6 din Legea 78/2000 și inc., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 61din Legea 78/2000, cu apl.art.37 lit. b Cp. reținându-se că în cursul lunii iulie 2008, inculpatul, trimis în judecată în stare de arest preventiv de către DIICOT -Biroul Teritorial Timiș, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane în formă agravantă și trafic de minori, prev. de art. 12 al.1 și 2 din Legea 678/2001, cu apl.art.41 al.2 Cp și art. 13 al.1 și 2 din Legea 678/2001 și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art.26 rap. la art.288 al.1 Cp, cu apl. art. 33 lit.a Cp și art. 37 lit. b Cp, a început să facă demersuri pe lângă inculpatul, ofițer de poliție cu gradul profesional de comisar șef în cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului T -Poliția Municipiului T -Biroul Investigații Criminale, pentru a-i cumpăra influența pe care acesta a lăsat să se înțeleagă că o are pe lângă persoane ce pot interveni pe lângă magistrații care-i soluționează cauza, în vederea punerii sale în libertate și de asemenea, care pot să îi obțină la Înalta Curte de Casație și Justiție admiterea cererii de strămutare.

Inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, a făcut aceste demersuri atât direct, prin intermediul comunicărilor telefonice cu ofițerul de poliție, cât și prin intermediul mamei sale.

În acest sens a avut mai multe întâlniri cu inculpatul, majoritatea având loc la sediul firmei SC - 700 SRL, aparținând soției ofițerului de poliție,.

Inculpatul a acceptat oferta făcută de către inculpatul și pentru a-i ajuta să găsească persoane care să intervină în scopul punerii sale în libertate și obținerii strămutării cauzei la instanțele din O sau D, unde acesta a spus că are cunoștințe și poate interveni.

În acest sens, inculpatul l-a contactat pe inculpatul, care după ce a cunoscut scopul acestui demers, respectiv găsirea unei persoane care să poată să obțină pe căi nelegale punerea în libertate de către magistrați a inculpatului și soluționarea favorabilă a cererii de strămutare a cauzei acestuia, i-a pus în legătură pe inculpatul, avocat în cadrul Baroului

Inculpatul îi cunoștea de mai mult timp atât pe inculpatul, cât și pe inculpatul, iar cu inculpatul era prieten de circa 10 ani.

Inculpatul a fost omul de legătură între inculpatul și pe de-o parte, și inculpatul, pe de altă parte.

În perioada desfășurării activități infracționale, în majoritatea cazurilor, l-a transportat pe inculpatul la T, când au avut loc întâlnirile cu inculpatul și învinuita. De asemenea, aproape toate întâlnirile dintre învinuita și inculpatul au fost stabilite prin intermediul inculpatului și ale inculpatului.

Cu ocazia întâlnirilor dintre inculpatul și învinuita, la care au participat atât inculpatul și, inculpatul i-a pretins susnumitei suma de 7000 euro, lăsând să se creadă că poate interveni pe lângă anumite persoane care au influență la magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării favorabile a cererii de strămutare a dosarului inculpatului.

Inculpatul i-a spus învinuitei că din suma de 7000 euro, îi revin lui ca onorariu 2000 euro, iar restul de 5000 euro îi va da persoanei care ar urma să intervină pe lângă magistrați. Acesta a primit din suma de 7000 euro pretinsă, doar suma de 1900 euro, restul urmând să primească după rezolvarea problemei.

Din banii primiți inculpatul i-a dat inculpatului suma de 400 euro, prin intermediul martorei.

Ulterior, după respingerea cererii de strămutare, întrucât și au fost nemulțumiți de acest aspect în raport cu promisiunile făcute de către inculpatul, i-au solicitat acestuia restituirea sumei de bani înmânate.

Inculpatul i-a restituit învinuitei suma de 500 euro la data de 24.11.2008, iar ulterior, i-a mai trimis învinuitei suma de 1000 de euro prin inc., ceea ce acesta a și făcut prin intermediul inculpatului.

Deoarece la una din întâlnirile dintre inculpatul, inculpatul, inculpatul și învinuita s-a pus problema inexistenței unui motiv pentru a se putea solicita strămutarea cauzei inculpatului la o altă instanță, inculpatul a sugerat că ar fi bine să existe o campanie de presă locală în legătură cu inculpatul. În acest sens, inculpatul s-a oferit să se ocupe de publicarea unui articol în presa locală, ce urma să fie folosit în vederea susținerii strămutării dosarului inculpatului la altă instanță.

În perioada iulie -prima decadă a lunii august 2008, inculpatul a luat legătura cu ziaristul de la Adevărul - ediția Adevărul de Vest, pe care l-a determinat să scrie un articol cu privire la inculpatul, punându-i la dispoziție o serie de materiale în legătură cu acesta.

a acceptat propunerea inculpatului și la data de 12.08.2008 a publicat în ziarul Adevărul de Vest un articol referitor la abuzurile care s-au făcut asupra inculpatului în cursul urmăririi penale de către procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Timiș, care au instrumentat cauza.

Articolul de presă publicat de ziaristul la solicitarea inculpatului a fost folosit de către inculpatul pentru susținerea cererii de strămutare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivarea cererii de strămutare la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 26.08.2008, inculpatul a avut în vedere articolul de presă publicat în acest scop de către ziarist, precum și un alt articol publicat în ziarul în anul 2007.

Conform celor menționate în cuprinsul acesteia, cererea de strămutare a procesului s-a întemeiat, pe de-o parte "pe faptul că, datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale, imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită iar pe de altă parte, în urma mediatizării împrejurărilor deosebite a cauzei ce fac obiectul dosarului penal există bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor de la Tribunalul Timiș "

În cerere se face referire la situația menționată în articolul de presă cu privire la presupusa declarație care i-a fost impusă de procurorii DIICOT T inculpatului în legătură cu șeful Inspectoratului Județean de Poliție

Inculpatul nu s-a deplasat personal la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a înregistra cererea de strămutare a dosarului inculpatului, ci a înmânat-o prin curier.

De asemenea, inculpatul nu s-a prezentat la termenul de judecată a cererii de strămutare din data de 17.10.2008, invocând faptul că este bolnav. În acest sens a înaintat prin fax la Înalta Curte de Casație și Justiție adeverința medicală nr.6972/16.10.2008 care a rezultat că este falsificată, nefiind emisă de Spitalul Clinic Județean de Urgență

La data de 08.12.2008 inculpatul a formulat un autodenunț prin care a sesizat faptul că o persoană pe care o cunoaște sub porecla de "", i-a pretins suma de 40 000 de euro în scopul remiterii unei persoane/procuror(care urma să intervină pentru punerea sa în libertate).

În urma verificărilor efectuate în cauză s-a stabilit că persoana cunoscută de inculpatul sub numele de " l" este inculpatul.

Ca urmare a punerii în executare a autorizațiilor emise de instanța de judecată s-a stabilit că la data de 08.12.2008, inculpatul i-a pretins inculpatului suma de 40.000 euro în scopul de aor emite unei persoane -din context rezultând că este vorba de un procuror din B - ce urma să intervină pentru punerea în libertate a susnumitului.

Din actele de la dosar respectiv dosar de urmărire penală, declarațiile inculpaților, a martorilor, referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, caracterizări, se reține următoarea stare de fapt.

În cursul lunii iulie 2008, inculpatul, trimis în judecată, în stare de arest preventiv de către DIICOT -Biroul teritorial Timiș, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane în formă agravantă și trafic de minori, prev. de art. 12 al.1 și 2 din Legea 678/2001, cu apl.art.41 al.2 cp și art. 13 al.1 și 2 din Legea 678/2001 și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art.26 rap.la art.288 al.1 cp, cu apl. art. 33 lit.a cp și art. 37 lit. b cp, a început să facă demersuri pe lângă inculpatul, ofițer de poliție cu gradul profesional de comisar șef în cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului T -Poliția Municipiului T -Biroul Investigații Criminale, pentru a-i cumpăra influența pe care acesta a lăsat să se înțeleagă că o are pe lângă persoane ce pot interveni pe lângă magistrații care-i soluționează cauza, în vederea punerii sale în libertate și de asemenea care pot să îi obțină la Înalta Curte de Casație și Justiție admiterea cererii de strămutare.

Demersurile făcute de către inculpatul în acest scop au avut loc direct, prin intermediul convorbirilor telefonice cu inculpatul, cât și prin intermediul mamei sale, martora, sens în care aceasta a avut mai multe întâlniri cu inculpatul, majoritatea având loc la sediul firmei SC - 700 SRL, aparținând soției inculpatului.

Inculpatul a fost de acord să facă demersuri pentru a găsi o persoană care să intervină în scopul obținerii strămutării cauzei la instanțele din O sau D, unde inculpatul a spus că are cunoștințe și poate interveni în sensul ameliorării situației sale, respectiv pentru punerea sa în libertate.

În acest sens, inculpatul l-a contactat pe inculpatul, căruia i-a făcut cunoscute intențiile sale, respectiv găsirea unui avocat care să poată obține o soluție favorabilă a cererii de strămutare a cauzei privind pe inculpatul, astfel că inculpatul l-a pus pe inculpatul în legătură cu inculpatul, avocat în cadrul Baroului

Inculpatul a fost omul de legătură între inculpatul și martora, pe de o parte, și inculpatul, pe de o parte, întrucât, în majoritatea cazurilor, el l-a transportat cu autoturismul proprietate personală pe inculpatul la T, când au avut loc întâlnirile cu inc. și martora. De asemenea, aproape toate întâlnirile dintre martora și inc. au fost stabilite prin intermediul inculpatului și ale inc..

Fiind contactat de inculpatul, inc., avocat în cadrul Baroului B, a fost de acord să se deplaseze în T, pentru a lua cunoștință de detaliile speței privind cazul inculpatului, sens în care a făcut mai multe deplasări în

Cu ocazia întâlnirilor dintre inculpatul și martora, mama inculpatului, întâlniri la care au participat și inculpații și, inculpatul i-a pretins martorei suma de 7 000 euro, lăsând să se creadă că poate interveni pe lângă anumite persoane care au influență la magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării favorabile a cererii de strămutare a dosarului inculpatului.

În cadrul acestor întâlniri, inculpatul i-a spus martorei că din suma de 7000 euro lui îi revin onorariu 2 000 euro, iar restul de 5 000 euro îi va da persoanei care urma să intervină pe lângă magistrați. Din această sumă de 7 000 euro, inculpatul a primit doar 1900 euro, urmând ca restul, conform înțelegerii, să o primească după rezolvarea problemei.

Din suma de bani primită, inculpatul i-a dat inculpatului, suma de 400 euro prin intermediul martorei.

Inculpatul a formulat o cerere de strămutare a cauzei privind pe inculpatul și pe care a înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă aceasta a fost respinsă, astfel că inculpatul și martora, fiind nemulțumiți de soluția pronunțată și de prestația inculpatului, i-au solicitat acestuia restituirea sumei de bani înmânate.

Inculpatul i-a restituit martorei doar suma de 1 500 euro, din care 500 de euro fiind înmânați personal martorei, la data de 24.11.2008, când s-au întâlnit la T, la, iar suma de 1 000 euro a fost trimisă prin inculpatul, care i-a predat inculpatului și care, în final, i-a restituit martorei.

De menționat că la întâlnirile care au avut loc între, și, inculpatul a sugerat că ar fi bine să existe o campanie în presa locală, în legătură cu inculpatul, ceea ce ar putea constitui un motiv în vederea strămutării cauzei.

Inculpatul s-a oferit să se ocupe de publicarea unui articol în presa locală ce urma să fie folosit în vederea susținerii strămutării dosarului la o altă instanță. Astfel că, în perioada iulie - prima decadă a lunii august 2008, inculpatul a luat legătura cu ziaristul de la ziarul Adevărul - Adevărul de vest, căruia i-a cerut să scrie un articol cu privire la situația inculpatului, punându-i la dispoziție o serie de materiale în legătură cu acesta.

a acceptat propunerea inculpatului și la data de 12.08.2008, a publicat în Ziarul Adevărul de Vest un articol referitor la abuzurile care i s-au fi făcut inculpatului în cursul urmăririi penale de către procurorul - Biroul Teritorial Timiș care a instrumentat cauza.

Acest articol de presă a fost folosit de către inculpatul pentru motivarea cererii de- la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 26.08.2008.

Conform celor menționate în cuprinsul acestei cereri, se arată că strămutarea se solicită " pe de o parte, pe faptul că, datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale, imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită, iar pe de altă parte, în urma mediatizării împrejurărilor deosebite ale cauzei, ce face obiectul dosarului penal, există motive de bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor de la Tribunalul Timiș ".

Inculpatul nu s-a prezentat personal la Înalta Curte de Casație și Justiție, ci a trimis-o prin curier, și nu s-a prezentat nici la un termen de judecată din 17.10.2008, solicitând amânarea cauzei pe motive medicale, fiind prezent doar pentru termenul din 14 noiembrie 2008, când a fost soluționată cererea de strămutare, în sensul respingerii acesteia.

La data de 08.12.2008, inculpatul a formulat un autodenunț prin care a sesizat faptul că inculpatul i-a pretins suma de 40 000 euro în scopul remiterii unei persoane (procuror) care urma să intervină pentru punerea sa în libertate.

Urmare a punerii în executare a autorizațiilor privind ascultarea convorbirilor telefonice, s-a stabilit că într-adevăr, în data de 08.10.2008, inculpatul i-a pretins inculpatului suma de 40 000 euro în scopul de aor emite unei persoane, din context rezultând că este vorba de un procuror din B, ce urma să intervină pentru punerea în libertate a acestuia.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut acuzațiile care i se aduc, iar în cursul cercetării judecătorești el și-a nuanțat declarația, arătând că i-a solicitat inculpatului să găsească un avocat care să se ocupe de întocmirea actelor și susținerea cererii de strămutare, însă inculpatul nu a beneficiat de vreo sumă de bani de pe urma rezolvării problemei legate de strămutarea cauzei și precizând că denunțul din cursul urmăririi penale a fost dat de bună voie.

Ulterior, inculpatul a revenit asupra declarațiilor date, susținând că tot cea ce a declarat anterior nu reprezintă realitatea, întrucât denunțul dat în cursul urmăririi penale i-a fost sugerat de către procurorul care efectua cercetarea penală și care i-a cerut să dea declarații împotriva inculpaților și, în caz contrar mama sa urmând să fie arestată. A mai arătat că inițial nu a fost de acord cu propunerea făcută, întrucât inculpații și nu sunt implicați în săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență, deoarece el nu a făcut decât să-i ceară inculpatului să-i găsească un avocat care să se deplaseze la B pentru a obține strămutarea cauzei sale la o altă instanță din țară, întrucât a apreciat că la instanțele din T nu are nici o șansă să obțină o soluție favorabilă în cauza în care a fost arestat.

Inculpatul nu a recunoscut faptele de care a fost învinuit, nici în cursul urmăririi penale și nici în fața instanței de judecată, susținând că pe inculpatul îl cunoaște de mai mult timp, întrucât i-a furnizat în timp mai multe informații, pe care el, ca ofițer de poliție, le-a valorificat în unele dosare penale pe care le-a instrumentat, astfel că, la solicitarea acestui inculpat s-a oferit să-l ajute în vederea strămutării cauzei la o altă instanță din țară, în sensul de a-i găsi un avocat care să se ocupe de această problemă.

Inculpatul nu a recunoscut fapta, declarând că la solicitarea inculpatului, l-a prezentat pe inculpatul care este avocat în Baroul Bihor și pe care ulterior l-a însoțit ulterior în T, la întâlnirile pe care le-a avut cu inculpatul și martora. El a mai arătat că la discuțiile la care a participat între aceste persoane nu s-a pus problema avansării unor sume de bani pentru a se obține strămutarea cauzei inculpatului, iar inculpatul nu a afirmat că ar avea cunoștințe printre magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție la care să apeleze într-un mod sau altul pentru soluționarea favorabilă a cererii de strămutare. Inculpatul a recunoscut că a primit suma de 400 euro de la inculpatul, iar el a apreciat că i se cuvin, având în vedere cheltuielile făcute cu deplasările de la O la T cu mașina sa personală.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, arătând doar că, în calitate de avocat a făcut demersuri legale pentru obținerea strămutării cauzei inculpatului, însă niciodată nu a afirmat că ar avea cunoștințe la Înalta Curte de Casație și Justiție și că în afara onorariului de 2000 euro, nu i-a pretins martorei nici o altă sumă.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, arătând că inculpatul l-a sunat în toamna anului 2008 pe telefonul mobil, spunând că este încarcerat în Penitenciarul Timișoara și i-a cerut să se intereseze de o persoană care ar putea să-l ajute să fie pus în libertate pentru suma de 20 000 - 30 000 euro. Nu a recunoscut că i-a solicitat inculpatului suma de 40 000 euro.

Chiar dacă inculpații nu au recunoscut faptele pentru care au fost cercetați și trimiși în judecată, vinovăția lor rezultă din probele administrate, respectiv declarațiile martorei în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești și ale inculpatului precum și din înregistrările convorbirilor telefonice înregistrate în perioada iulie - decembrie 2008.

Cu privire la inculpatul se reține că implicarea acestuia în traficul de influență rezultă din conduita acestuia și din participarea acestuia la toate discuțiile care au avut loc între inculpatul și martora.

Se observă că din primele declarații date organelor de urmărire penală, inculpatul a negat că ar ști și pentru ce faptă este arestat inculpatul, deși în prima convorbire interceptată de organele de urmărire penală, care a avut loc la data de 05.07.2008, inculpatul i-a adus la cunoștință infracțiunea cu care l-au încadrat organele de urmărire penală (DI. - Biroul Teritorial Timiș ), informându-l cu ceea ce urmărește pentru a ieși din penitenciar (vol. II, filele 2 și 3 dos. ).

Ulterior, în declarația dată în fața judecătorilor de la Înalta curte de Casație și Justiție, cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva măsurii arestării preventive, și-a adus aminte că în decembrie 2007- ianuarie 2008, numita ar fi venit la el și i-ar fi spus că inculpatul ar fi fost arestat pentru infracțiunea de trafic de persoane. (vol.I, filele 116 - 119, dos. p).

Din discuția telefonică menționată mai sus, rezultă că inculpatul a acceptat să-i acorde sprijinul inculpatului, în problema strămutării, iar a doua zi, în data de 06.07.2008, inculpatul l-a sunat din nou pe inculpatul, căruia i-a cerut să se întâlnească cu mama sa, martora, în aceeași zi, în jurul orelor 2200, la sediul SC - 700 SRL, pentru a discuta cu aceasta, propunere cu care inculpatul a fost de acord.

În seara aceleiași zile, la ora 21.06 inculpatul a contactat-o telefonic pe mama sa, martora căreia i-a cerut să meargă la întâlnirea cu inculpatul. Din discuția telefonică purtată între cei doi rezultă că inculpatul i-a cerut martorei să-i spună inculpatului că îi plătește treizeci de mii de euro dacă îl scoate sau dacă pune pe cineva să-l scoată susținând că este singurul care are relații și să-i mai spună că după aceea are și el partea lui( vol.II, file 5-6, dos.UP).

Din cele discutate de inculpatul cu martora rezultă că motivul pentru care aceasta urma să meargă la inculpatul era acela a găsirii unei persoane care să îi sprijine în soluționarea pe căi oculte a cererii de strămutare

Martora s-a deplasat în aceiași seară, în jurul orelor 22.00 la sediul SC - 700 unde a discutat cu inculpatul în legătură cu situația inculpatului.

În timpul discuțiilor avute cu martora, la ora 22.16.34, inculpatul a fost contactat telefonic de inculpatul și în discuția care a avut loc lasă să se înțeleagă că s-a discutat problema strămutării cu mama inculpatului, martora și că se va lua legătura cu un avocat care va rezolva această problemă și după care în funcție de orașul în care se va strămuta cauza se va vedea în ce măsură va putea rezolva punerea sa în libertate.(:."i-am zis să meargă la avocat,să discute cu avocatul, să vadă dacă poate rezolva, cererea de strămutareȘi acela să vină la tine și pe urmă.""deci, mă, eu pot O și D deci și.de rest nu vorbesc că nu știu"),(vol.II 7).

În legătură cu aceste discuții inculpatul a afirmat că atunci când s-a referit la localitățile O și D s-a referit la aresturile acestor localități unde avea colegi și unde putea să-l audieze pe inculpatul pentru a-i furniza informații deși din conținutul acestei convorbiri rezultă clar care era intenția inculpatului.

După întâlnirea dintre inculpatul și martora, în perioada 08.07-09.07.2008, au fost interceptate mai multe convorbiri telefonice între inculpatul și o persoană neidentificată precum și între acesta și părinții săi, ocazie cu care s-a discutat problema legată de strămutarea cauzei și punerea sa în libertate, precum și suma de bani pe care urma să o dea în acest scop(vol.II, fila 9,12,13,dos.UP)

La data de 12.07.2008 inculpatul l-a contactat telefonic pe inculpatul cu care a discutat din nou în legătură cu strămutarea cauzei ocazie cu care inculpatul a pus problema inoportunității prezenței la discuțiile dintre el și martora a lui, menajera familiei (poreclită de aceștia "grasa") (vol.II,file15-16, dos.UP).

Faptul că inculpatul nu urmărea să facă un demers legal, ca urmare a solicitării inculpatului și mamei acestuia, rezultă din atitudinea acestuia în raport cu prezența menajerei martorei la unele discuții dintre el și martoră.Fiind deranjat de prezența acesteia inculpatul le-a cerut celor doi ca întâlnirile ulterioare să aibă în lipsa acesteia.

La aceiași dată, ora 18.03, imediat după discuția cu inculpatul, inculpatul o contactează telefonic pe martora căreia îi reproșează că a vorbit în prezența lui cu inculpatul, atrăgându-i atenția să nu spună nimănui ce a discutat cu acesta.Totodată i-a cerut să meargă la el și să-i promită suma de 5000 de Euro pentru a-l muta de acolo(:" Trebuie discutat cu el să facă și aia, să nu mai meargă zece persoane și să spună. Te duci la el și îi spui că îi dai cinci mii numai să mă mute de aici. Să facă ce îi spui tu.Și la sfârșit îi dau și ceilalți bani""Tu să-i spui că ți-am zis eu, că nu este problemă cu banii și că am încredere în el. că omul este polițist de 30 de ani"(vol.II, fila 17 dos. UP).

În contextul celor prezentate mai sus, la datele de 14-15.- inculpatul și martora au purtat două convorbiri telefonice cu privire la remiterea sumei de 5000 euro pentru strămutarea dosarului la o altă instanță( vol.II, file22-23, dos UP).

La data de 17.07.2008 inculpatul l-a contactat din nou pe inculpatul, prin telefon, și au discutat despre posibilitățile de strămutare a cauzei.Din discuțiile acestora mai rezultă că inculpatul a luat legătura anterior cu inculpatul și ("relațiile de la") și care l-au informat că au făcut unele investigații cu privire la această problemă, aveau promisiuni dar s-a sugerat că pentru aceasta trebuia să se avanseze anumite sume de bani sau alte recompense(:" O fost la discuție și ăia or zis, deci de ieri, ei or făcut săpături până și o zis:,ne suntem de acord, dar să venim noi la T, să stăm de vorbă aici. bine și?.:" Cât mai repede, luni la două să fii aici". aveți promisiuni? a zis că da..?." "la două ne întâlnim cu ăștia și vedem ce cer, ce vor, ce fac, ce"." auzi nu mișcăm nimic, până nu vedem că-i mutată. Când îi mutată, atunci punctăm". n-or să facă nimic fără cartofi, îți dai seama"" da, mă, dar tu o dai, că ști că să fie serios.Îi avocat, nu știu altceva" (vol.II, file 25-26, dos UP).

Aceste convorbiri telefonice se coroborează cu declarațiile martorei din dosarul de urmărire penală, și care a afirmat că pentru a-l pune în libertate pe inculpatul, cu ajutorul relațiilor de la O, inculpatul i-a spus că o costă mulți bani, nespunându-i exact despre ce sumă este vorba, urmând să-i comunice după strămutare, totodată precizându-i că are un avocat ce are relații și poate să-i rezolve problema strămutării cauzei(vol. I, file 74-79, dos.UP).

În perioada imediat următoare acestei discuții inculpatul împreună cu inculpatul au venit la T unde s-au întâlnit la restaurantul "" din cu martora și inculpatul.

Conform declarațiilor martorei, inculpatul l-a prezentat pe inculpatul ca o persoană care are relații și care îi poate rezolva problema.Totodată susnumita a afirmat că la aceea întâlnire inculpatul nu i-a spus care este suma pe care trebuie să o plătească precizându-i că va merge să discute cu cunoștințele lui iar ulterior să-i spună cât o costă în total strămutarea cauzei.

Implicarea inculpatului în activitatea infracțională descrisă mai sus rezultă și din interesul pe care l-a manifestat pentru publicarea unui articol denigrator pe seama inculpatului care să fie folosit de inculpatul în motivarea cererii de strămutare.

Această împrejurare rezultă din convorbirile telefonice purtate cu ziaristul precum și cu alte persoane legat de acest subiect (.II, file 33-35, 36-37,41-42, 45,47, 53, dos.UP). Din discuțiile purtate cu inculpatul, inculpatul, inculpatul aduce în discuție și chestiunea plecării inculpatului în B pentru rezolvarea problemei strămutării ("excursie", "acolo unde trăbă plecat").

Inculpatul nu a recunoscut că i-ar fi spus martorei, că are cunoștințe ce ar putea să intervină în vederea soluționării favorabilă a cererii de strămutare, însă în cursul urmăririi penale a avut o atitudine oscilantă.

Inițial, cu ocazia audierii de către organele de urmărire penală, inculpatul a declarat că i-a spus martorei că urma să ia legătura cu omul de la B și să vadă ce se putea rezolva, comunicându-i că nu putea să-i ofere garanții. De asemenea, el a mai afirmat că, deși în mod concret nu s-a specificat că ar exista anumite persoane, dar din contextul discuțiilor a rezultat acest lucru (vol. I, fila 133).

Ulterior, dându-și seama că a greșit când a spus adevărul, inculpatul și-a schimbat poziția, afirmând că de fapt martora l-a întrebat dacă cunoaște pe cineva la B, iar răspunsul lui a fost negativ, precizându-i că a făcut afirmația aceasta pentru a scăpa de ea.

În perioada următoare, între inculpații, și au loc mai multe convorbiri telefonice, în care se discută atât despre articolul de presă apărut în Ziarul Adevărul, cât și în legătură cu plecarea inculpatului în (inculpatul: "îi OK și așa. dau drumul la hârtie. Eu ieri m-am întâlnit cu un cunoscut și apoi mai povestim când ne vedem, bine?" "păi eu deja prima parte a excursiei am rezolvat-o c-o venit omul aici"); (: "no, da să fie ceva constructiv să putem ceva .?"- vol. II, filele 50-51)

Cu inculpatul, inculpatul a avut o discuție telefonică, în care i-a solicitat să-l contacteze pe inculpatul pentru a ști câți "saci" pregătește, iar din analiza listingului postului de telefon mobil utilizat de către inculpatul, s-a constatat că la data de 14.08.2008, acesta este contactat de inculpatul, pentru a clarifica problema numărului sacilor (vol. IV, fila 445).

În data de 15.08.2008, inculpatul, l-a contactat pe inculpatul cu care a discutat despre întâlnirea ce urma să aibă loc la T, după ce anterior, îl sunase pe inculpatul (: "păi dacă acesta vrea să vină încoace sau ceva, eu tre să discut cu lumea. Nu?; inculpatul: " eu acum la 12 mă văd cu el, la 1 te-am sunat și îți spun.";: "na bine să-mi spui de cartofi.Cu cartofi, fără cart.";: "Da, de aia îți spun că omul acela a fost și a vorbit. O plecat acolo unde trăbă. Au zis la 12, acuma am vorbit cu el de 5 minute. La 12. La 1 te-am sunat.";: "Na bine te. Că atunci să mă întâlnesc și eu cu ăștia că îi plecată"- vol. II, fila 56; vol. IV, fila 458).

Aceste convorbiri se coroborează întrutotul cu declarația martorei în cursul urmăririi penale, care a afirmat că la prima întâlnire, inculpatul i-a spus că mai întâi trebuie să discute cu relațiile sale și ulterior îi va comunica care este suma ce trebuia să plătească pentru strămutare.

Inculpatul și inculpatul au negat constant în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești că s-a discutat în prezența lor de vreo sumă de bani. Aceste susțineri sunt în contradicție cu susținerile purtate telefonic de inculpați, din conținutul cărora rezultă că inculpatul era nerăbdător să afle câți "saci" sau câți "cartofi" trebuie aduși de către martora la întâlnirea cu inculpatul, tocmai în contextul în care martora plecase în Irlanda pentru a aduce bani.

De asemenea, se constată îngrijorarea inculpatului cu privire la faptul că inculpatul urma să vină la T, în condițiile în care martora nu venise din Irlanda cu banii ("cartofii").

În contextul discuției prezentate mai sus, în aceeași zi, inculpatul l-a sunat pe inculpatul și i-a comunicat că persoana în cauză, respectiv inculpatul nu i-a putut spune nimic despre cartofi, urmând să vorbească a doua zi (vol.II, fila 57).

La cca 10 minute după discuția cu inculpatul, inculpatul a sunat-o pe și a întrebat-o despre data când urma să vină în țară martora, solicitându-i să se întâlnească cu el la brutăria SC - 700 SRL. Întâlnirea a avut loc în jurul orelor 14.00, iar în timpul discuțiilor, inculpatul a fost sunat de către inculpatul. Din discuțiile care au avut loc a rezultat că inculpatul, ca și "garant", a insistat să știe măcar dacă nu pentru "ăla" ce plată trebuie făcută inculpatului, când se va întâlni cu martora, întrucât "fata"( ) i-a solicitat să nu o complice, deoarece ea face "plata și la revedere", fiind surprins de suma mică de bani indicată de inculpatul, respectiv 500 de "iepuroi"(vol. II, fila 60).

În aceeași zi de 15.08.2008, inculpatul a fost sunat de către inculpatul și au discutat în legătură cu data în care trebuia să vină inculpatul la T, pentru a se întâlni cu martora, cât și cu privire la plângerea formulată de inculpatul la. Din discuții a mai rezultat că inculpatului i-a revenit ca principală sarcină, să "execute scrisoarea", respectiv să se ocupe de apariția articolului de presă.

În data de 19.08.2008, inculpatul a contactat-o la telefon pe martora, căreia i-a solicitat să vină să vorbească cu el. Cei doi s-au întâlnit la ora 2300la sediul SC - 700 SRL, unde au stat până în jurul orei 2400(vol.I, filele 254 - 256, 263 - 264).

În timp ce martora se afla la inculpatul, acesta a fost sunat de inculpatul și au vorbit de venirea sa și a inculpatului, la T (vol. I, filele 76 - 77).

În data de 21.08.2008, inculpatul a venit împreună cu inculpatul și s-au întâlnit la brutăria SC - 700 SRL cu martora și cu inculpatul, iar discuțiile au avut loc atât în incinta SC - 700 SRL, cât și la o terasă din apropiere, conform raportului întocmit de Serviciul Zonal de Informații și Protecție Internă

În timp ce toate persoanele menționate mai sus se aflau pe terasă, la ora 1808, inculpatul a luat legătura telefonic cu martora, care i-a comunicat ce sumă i-a cerut inculpatul pentru strămutarea cauzei (: " am discutat cu ei și mi-a spus omul cel mare să-i mai dau 1 000" "ca să facă strămutarea aia. Și toată afacerea mă costă 7 000. Tu ce zici?" îmi cere acești bani că pleacă acum la " . Da, le-am spus și au discutat acolo între ei s-au înțeles. Nu le dau nici un răspuns în privința banilor până nu mă sfătuiesc cu tine." ( vol. II, fila 213).

În legătură cu discuțiile care au avut loc în data de 21.08.2008, cu ocazia audierii de către organele de urmărire penală, inculpatul a declarat că la momentul respectiv s-a vorbit și despre suma de bani care ar fi urmat să fie dată persoanelor ce ar fi trebuit să intervină la magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea favorabilă a cererii de strămutare, iar martora a insistat să-i comunice care este suma ce trebuie plătită în acest scop, el spunându-i că nu poate preciza o anumită sumă și că trebuie să întrebe persoana care are relații la B, în măsura în care s-ar fi pus problema unei intervenții. El a mai precizat că nu-și amintește dacă martora a spus că poate să dea până la 7.000 euro, sau a specificat că ar fi costat până la 7 000 euro (vol. I, fila 132).

Cu ocazia audierii de către instanța de judecată, când a fost prezentat pentru luarea măsurii arestării preventive, inculpatul și-a nuanțat poziția, susținând că martora l-a întrebat cât ar o soluție favorabilă în cazul unei cereri de strămutare, iar el i-a spus că nu știe, nefiind sigur că aceasta sau inculpatul, a afirmat că ea e dispusă să ofere o sumă de până la 7 000 euro.

Deși în fața organelor de urmărire penală a declarat că i-a spus martorei că nu poate să-i precizeze o anumită sumă de bani, înainte de a întreba persoana care are relații la B, în fața instanței de judecată, inculpatul a afirmat că nu reține să fi făcut o afirmație de genul că prima dată trebuie să vorbească cu persoana respectivă înainte de a discuta de suma de 7 000 euro.

Din declarațiile contradictorii date de inculpat, rezultă nesinceritatea acestuia.

Martora a declarat cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, că inculpatul i-a spus că o costă în total suma de 7 000 euro, din care 2000 euro erau pentru el și cheltuielile de transport, iar suma de 5.000 euro trebuiau dați de către inculpat relațiilor pe care a spus că le are la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Declarațiile martorei se coroborează atât cu discuțiile telefonice pe care le-a purtat cu inculpatul la data de 21.08.2008, chiar în momentul în care se afla la terasă împreună cu ceilalți inculpați, cât și cu celelalte discuții telefonice avute ulterior în aceeași zi (vol. II, fila 214).

Inculpatul a declarat în legătură cu discuțiile ce au avut loc la terasă, că el nu a asistat la nici o discuție, însă afirmațiile sale sunt combătute de imaginile luate de la terasă de către lucrătorii Serviciului Zonal de Informații și Protecție Internă T (vol. I, fila 271) și din vizualizarea cărora rezultă că inculpatul a stat la terasa barului -, la masă cu inculpații, și martora.

Nici inculpatul nu a recunoscut că a participat la discuțiile ce au avut loc în P-ța 700, pe terasa de lângă firma soției sale, arătând că nu are cunoștință despre existența unor discuții în legătură cu vreo intervenție pe lângă magistrați, pentru soluționarea favorabilă a cererii de strămutare.

Din convorbirile telefonice prezentate anterior, care au avut loc până la data de 21.08.2008, cât și din cele ulterioare, rezultă contrar, și anume că acesta a fost implicat de la început în activitatea de soluționare favorabilă, pe căi oculte, a cererii de strămutare a cauzei.

Astfel, la aceeași dată, după întrevederea care a avut loc între inculpații menționați mai sus și martoră, inculpatul l-a contactat din penitenciar pe inculpatul și au vorbit cu privire la ce s-a discutat la întâlnire și la ceea ce urma să se facă pentru rezolvarea cererii de strămutare (:no. or venit . prietenii ăia" . viitoare . pleacă în excursie și înregistreazădiscuția aia" "și au promis că într-o lună-îi termină acolo" . "îi prima dată rezolvată aia . și oamenii lucrează . iar restul ce va fi după aia, următorul pas." - vol. II, filele 68 - 69).

La ora 2244, inculpatul a fost din nou contactat de către inculpatul, continuând discuțiile începute în convorbirea anterioară (: " deci omul i-a explicat traseul ce urmează . săptămâna viitoare face excursia acolo" . "și vedem direcția";: " aia mă interesează";:"păi te interesează . păi și acesta i-a zis "stai domnule . nu pot să spun de acum că îi . dacă vii la mine . atunci discutăm . dacă mergi în altă parte nu știu . acolo trebuie lucrat."; "eu peste tot am colegi dar noi nu știm cu certitudine dacă te duci sau nu te duci la mine acasă"; " deci omul are promisiuni 90%"; " și că peste tot sunt colegi și băieți care le e foame . Și așa mai departe"vol.II file83-89 dos.UP).

La data de 24 08.2008 martora s-a consultat din nou cu inculpatul cu privire la banii solicitați de inculpatul ceea ce demonstrează că la întâlnirea din data de 21.08.2008 inculpatul a solicitat suma de 7000 de euro și nu martora i-ar fi propus această sumă (: "Înțelegerea cu cei cinci mii nu este așa. Cu cei cinci mii aranjează strămutarea. Trebuie să facem ceva ca să ieși, că aici nu te văd bine"(vol.II, fila 215).

În contextul discuțiilor cu privire la suma de bani ce urma să fie dată pentru soluționarea favorabilă a cererii de strămutare inculpatul discută cu niște prieteni în legătură cu suma de bani pe care trebuie să o plătească pentru strămutare și în care se el arată că în luna septembrie se judecă cererea de strămutare la B și a dat 7000 de euro (castane)(.II, fila 151, dos. UP).

Ulterior inculpatul l-a informat pe inculpatul, cu privire la desfășurarea activităților legate de soluționarea cererii de strămutare în acest sens fiind și discuția telefonică ce a avut loc la data de 30.08.2008 când inculpatul a fost contactat de către inculpatul.(:"I-o dat drumul, i-o dat drumul, o venit omu, s-o întâlnit nu știu unde, dar nu are stabilit" "deci e în regulă, dar nu avem la concret știi""Na deci eu promit că până rezolvă și că-i dă termen", (vol.II,file 136-140).

La data de 17.10.2008, ca urmare a lipsei informațiilor solicitate de la Curtea de Apel Timișoara, Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat judecarea cererii de strămutare a cauzei inculpatului acordând termen la data de 14.11.2008.

În perioada 16.10.2008-20.10.2008 atât inculpatul cât și inculpatul nu i-au comunicat martorei adevăratul motiv al amânării cauzei, ci i-au spus că aceasta a fost "comanda" "că o trebuit să se amâne că nu-i bine" și că " mai trebe".

Or în cazul în care nu s-ar fi pus problema intervenției pe lângă magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării pe căi oculte a cererii de strămutare, nu ar mai fi avut sens ca susnumiții să îi spună martorei că s-a amânat judecarea cauzei din alte motive decât cele reale.

De altfel din toate convorbirile prezentate mai sus rezultă că inculpații au lăsat să se înțeleagă, față de martoră și inc., că inculpatul face demersuri prin relațiile pe care le are, respectiv "omul" de la B, pentru a interveni pe căi oculte în vederea soluționării favorabile a cererii de strămutare.

Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale inculpatul a afirmat că după respingerea cererii de strămutare i-a spus martorei pentru "a scăpa" de aceasta că "nu s-a rezolvat în mod favorabil cererea de strămutare deoarece omul de legătură a solicitat suma de 15.000 euro"(vol. I file 133,150).

Această discuție a fost confirmată și de martoră care a precizat că avocatul a motivat că s-a respins cererea de strămutare deoarece persoana de la B nu a fost mulțumită cu suma de 5000 euro, solicitând suma de 15.000 euro.

Totodată susnumita a afirmat că a fost întrebată dacă vrea să meargă mai departe să rezolve situația judiciară a inculpatului însă a refuzat și a cerut banii înapoi ( vol.I 77 dos.UP).

După respingerea cererii de strămutare a cauzei inculpatului, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, martora i-a solicitat inculpatului restituirea sumei de 1900 euro.Acesta s-a întâlnit cu martora la data de 24.11.2008la din și i-a înmânat suma de 500 euro iar suma de 1000 de euro i-a trimis-o prin inculpatul care i-a înmânat martorei 500 de euro iar cealaltă tranșă de 500 de euro i-a dat inculpatului și care la rândul său i-a înmânat martorei.

Inculpatul a avut o atitudine oscilantă, pe parcursul urmăririi penale cu privire la prezența sa la momentul remiterii sumei de 500 de euro de către inc. către martora.

Inițial a afirmat că a văzut când inculpatul i-a dat martorei o sumă de bani și că urma să-i dea o ultimă tranșă de 500 de euro din întreaga sumă din onorariul avocatului iar ulterior a negat că ar fi fost de față când s-a remis această sumă( vol.I, file.110,114 dos.UP).

Cu privire la restituirea sumei de 500 de euro de către inculpatul martorei acesta a precizat, în cursul urmăririi penale, că acești bani i-au fost lăsați de către inculpatul spunându-i că este o sumă pe care o împrumutase de la (vol.I, fila 95, dos.UP).

Din discuțiile purtate de inculpat cu martora la datele de 10.12.2008, respectiv de 11.12.2008 rezultă că inculpatul cunoștea proveniența banilor și scopul pentru care au fost înmânați.

La prima audiere de către organele de urmărire penală inculpatul a afirmat în mod nereal că nu știe nimic în legătură vreo sumă de bani pe care inc. ar fi luat-o de la martoră și pe care să i-o fi remis ulterior, fapt infirmat ulterior de inculpat când a declarat că în noiembrie 2008 la Restaurantul " " din Taa flat despre onorariul solicitat de către inculpatul, respectiv o sumă de 2000 de euro care a fost achitată de către (vol. I file 95,110,117, dos. UP).

Aceiași poziție nesinceră a avut-o și inculpatul care a afirmat că nu cunoaște când martora i-a plătit onorariul inculpatului deoarece nu numai că a avut cunoștință de primirea, de către acesta, sumei de 900 de euro dar a și primit din acești bani de la inculpat, prin intermediul martorei, suma de 400 de euro despre care el a afirmat că acești bani i se cuvin pentru cheltuielile făcute cu deplasările în T pentru a-l transporta pe inculpatul.

Deși inculpatul a susținut, în cursul urmăririi penale, că inculpatul i-a transmis informații de interes operativ și prin telefon, în perioada în care acesta se afla încarcerat în penitenciar, din interceptările telefonice a convorbirilor dintre cei doi nu a rezultat că s-au transmis asemenea informații.Mai mult s-a constatat că inculpatul i-a cerut inculpatului să intervină pe lângă anumiți lucrători de poliție de la Secția 2 pentru rezolvarea unor probleme(vol. II, file 245-249).

Prin concluziile scrise depuse de apărătorii inculpaților, s-a solicitat achitarea întrucât nici unul dintre ei nu se consideră vinovați de săvârșirea infracțiunilor.

Inculpatul a susținut în continuare că nu a dorit decât să-l ajute pe inculpatul să-i găsească un avocat care să se ocupe de problema strămutării cauzei la o altă instanță și că nu a primit nici o sumă de bani de la inculpat sau de la familia acestuia. Mai arată că organele de urmărire penală au recurs la practici nelegale de intimidare și de punere în stare de constrângere a inculpatului pentru a determina pe acesta să facă un autodenunț, iar pe de altă parte, în dosar au fost folosite înregistrări ale unor convorbiri telefonice efectuate în altă cauză și aceste probe sunt nule, întrucât durata înregistrărilor a depășit termenul de 120 de zile prevăzut de lege.

Inculpatul, prin apărătorii săi a susținut de asemenea că este nevinovat, întrucât demersul său s-a limitat strict la formularea cererii de strămutare și susținerea acesteia pentru care a primit un onorariu justificat, de 2000 euro, iar din probe nu rezultă că s-a prevalat de influența unui magistrat de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Și inculpatul susține că declarațiile inculpatului și ale martorei sunt nule, întrucât au fost determinați să declare într-un anumit fel, în sensul dorit de anchetatori, în caz contrar, față de martoră urmând a se lua măsuri mai severe.

Inculpatul, prin concluziile scrise a solicitat și el achitarea, întrucât, deși inițial a fost audiat ca și martor, iar schimbarea calității sale în inculpat s-a făcut nefondat, întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă aportul său la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Cu privire la vinovăția inculpaților, se reține că aceasta este dovedită, având în vedere probele administrate și despre care s-a făcut vorbire în această hotărâre.

Susținerea inculpaților privind nulitatea declarațiilor și a martorei nu poate fi reținută, întrucât din probele administrate nu s-a reținut că față de cei doi s-ar fi exercitat presiuni sau amenințări din partea organelor de anchetă.

Este posibil ca declarațiile celor două persoane să fi fost date după ce le-au fost arătate conținutul convorbirilor telefonice și al fotografiilor făcute, însă această împrejurare nu poate fi apreciată ca o amenințare.

De altfel, atât inculpatul, cât și martora, și-au menținut în linii mari declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Revenirea inculpatului asupra declarațiilor date la termenul din 14 iulie 2009, în fața instanței de judecată, nu poate fi luată în considerare, întrucât acest inculpat nu a prezentat o explicație convingătoare asupra motivelor pentru care a revenit asupra declarației.

De asemenea nu poate fi reținută nici susținerea apărătorilor inculpaților privind nulitatea înregistrărilor telefonice pe motiv că a fost depășit termenul de 120 zile prev. de alege.

Potrivit prev.art.911, al.5 cpp, durata totală a interceptărilor și înregistrărilor autorizate, cu privire la aceiași persoană și pentru aceiași faptă, nu poate depăși 120 de zile.

Prin urmare în raport cu prev. mai sus menționate se poate vorbi despre nulitatea înregistrărilor ce depășește 120 de zile doar dacă înregistrările sunt efectuate cu privire la aceiași persoană și pentru aceiași faptă ceea ce nu poate fi reținut în speța de față.

Din actele de la dosar rezultă că prima autorizație de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice, a fost cea cu nr. 133 emisă la 02.07.2008 și care îl viza pe inculpatul precum și alte persoane, fiind urmărit pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de persoane de către - Biroul Teritorial Timi șoara.

Curtea de Apel Timișoara, la cererea - Biroul Teritorial Timi șoara a emis autorizația nr. 5 și 6 pentru interceptarea convorbirilor telefonice a posturilor telefonice utilizate de inculpatul, care era de asemenea suspectat de comiterea unor infracțiuni ce țin de competența acestei structuri.

Abia la data de 18 august 2002 se emite autorizația cu nr. 38 de către Curtea de Apel București în care se autorizează interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate la posturile telefonice utilizate de inculpatul, și prin interceptarea acestor convorbiri telefonice se viza depistarea săvârșirii unor infracțiuni de corupție, pentru care inculpații au și fost trimiși ulterior în judecată.

Așadar, instanța apreciază că nu a fost depășit termenul de 120 zile prevăzut de lege, în care se poate dispune interceptarea unor convorbiri telefonice pentru aceeași persoană și pentru aceeași faptă.

De asemenea, instanța apreciază că nu există nici un impediment legal pentru ca înregistrările telefonice dintr-un dosar de urmărire penală să fie utilizate într-o altă cauză.

Cu privire la inculpatului, activitatea infracțională și vinovăția acestuia este dovedită cu interceptările telefonice a discuțiilor care au avut loc între acesta și inculpatul.

Astfel din actele de la dosar se reține că la data de 08.12.2008 inculpatul a formulat un autodenunț prin care sesiza faptul că o persoană pe care o cunoaște sub porecla de "l"i-a pretins suma de 40.000 euro în scopul remiterii unei persoane (procuror)care urma să intervină pentru punerea sa în libertate.

În urma verificărilor efectuate de organele de urmărire penală s-a stabilit că persoana cunoscută de inculpatul sub porecla de ""este inculpatul.

Urmare a punerii în executare a autorizațiilor emise de instanța de judecată s-a stabilit că, anterior denunțului formulat de inculpatul, între cei doi au avut loc mai multe convorbiri telefonice în sensul celor menționate mai sus.

Astfel la data de 08.10.2008 inculpatul l-a sunat pe inculpatul și din discuția purtată de cei doi se reține că inculpatul a vorbit cu o anumită persoană și care i-a promis că în schimbul sumei de 40.000 de euro poate rezolva să fie pus în liberate.(inc.:"Eu ți-am spus și data trecută că nu vreau să-ți iau banii. Dacă se poate, eu vreau să rezolv fără bani.Omul meu mi-a spus că el nu poate să lucreze pe ce i-am spus eu.I-am povestit că tu ești de-al meu, ești nepotul meu.A spus, vrei să facem? A spus discută tu cu cine vrei și ca să facem te costă 40.000 euro și cum îl aduce aici la B fac tot posibilul să fie bine"."Omul mi-a spus așa, ca să înțelegi și tu.A spus că pentru el nu este problemă și te poate da afarăEl mi-a spus că face tot posibilul să scapi, dar mi-a spus că lumea este nemâncată și el trebuie să le dea să mănânce și ei"."Nu frate!Nu se dă nimic înainte.Până ce nu-i spun eu să se apuce de și să facă cum este mai bine.Și să mă asigure că poate sau nu poate.Eu îl întrebam dacă se poate și cu mine să nu se încurce.Eu îi spuneam că îi dau cât a cerut să fie bună și dacă nu iese bună să îmi dea banii înapoi"."Omul mi-a spus în felul următor nu mai este ce a fost.Și toate serviciile se plătesc scump."(vol.II fila 227 dos.UP).

Inculpatul a fost pus în legătură cu inculpatul de o persoană neidentificată, din context rezultând că este ginere inculpatului așa cum rezultă din convorbirea telefonică purtată între inculpatul și un domn de la un post telefonic cu nr. de Belgia, la data de 05.10.2008.Cei doi au purtat o discuție referitoare la problema judiciară și la persoana care ar putea să-l ajute pe inculpatul să fie pus în libertate pe căi nelegale (vol.II 225 dos.UP).

După această discuție în aceiași zi la ora 01.18, inculpatul a discutat din nou cu persoana respectivă, de la aceleași posturi telefonice(:"Am vorbit cu el";:"Și";:"A spus că se duce mâine să vorbească cu el. A spus să vedem ce zice procurorul";: "Ce a spus, te poate rezolva sau nu?;:"Da, poate"."Cum am aflat eu de la, omul lui judecă dosarul meu. Dacă strămutarea mea se judecă la B, dosarul ajunge tot la el și mă repartizează unde vreau e"."Nu se pune problema de bani. să văd niște rezultate. Dacă dosarul meu ajunge la B înseamnă că el mă dă afară";:"Îl sun acum pe să discute și să vedem ce se poate face mai repede. -mă peste zece minute și îți voi da un răspuns"(vol.II, fila 226, dos.UP)

Cu ocazia audierilor atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată inculpatul a recunoscut că a discutat telefonic cu inculpatul care la-a rugat să se intereseze de o persoană care l-ar putea pune în libertate contra sumei de 20.-30 mii de euro iar pentru a scăpa de acesta i-a spus că se va interesa.

Susnumitul a declarat că a mers la Curtea de Apel București, unde a discutat cu un avocat al cărui nume nu îl cunoaște, despre problema judiciară a inculpatului, fără a aduce în discuție vreo sumă de bani, avocatul spunându-i că nu se bagă deoarece inculpatul este cercetat pentru fapte grave.Totodată a precizat că la două zile când a discutat din nou cu inculpatul i-a spus că poate să dea și 60-70 mii euro că nu se bagă nimeni.

De asemenea a mai declarat în fața instanței a discutat la telefon cu inculpatul țigănește că traducerile convorbirilor telefonice sunt greșite întrucât s-a consemnat că el a cerut suma de 40.000 de euro în realitate el i-a spus inculpatului că poate să dea 30, 40, 60.000 euro că nu se bagă nimeni în așa ceva.

Declarațiile inculpatului sunt nereale și nu corespund adevărului ele fiind combătute de declarațiile inculpatului care a susținut în mod constant că inculpatul i-a solicitat sume de 40.000 de euro pentru aor emite unei persoane care urma să intervină pentru punerea sa în libertate iar declarațiile acestuia se coroborează cu înregistrările convorbirilor telefonice.

Din conținutul acestor convorbiri telefonice rezultă indubitabil că inculpatul i-a solicitat inculpatului suma de 40.000 euro pentru o persoană (din context deducându-se că ar avea calitatea de magistrat ) despre care se lasă să se creadă față de inculpatul că acesta are influență pe lângă judecători, putând interveni pe căi oculte pentru punerea sa în libertate.

Din listingul postului telefonic 0741.481.030 utilizat de inculpatul rezultă că acesta a purtat cu inculpatul nu două convorbiri telefonice, ci cinci convorbiri din care patru în data de 05.10.2008(vol.III, file 238-240).

Astfel, după ce la data de mai sus, la ora 00,21, a fost sunat de către utilizatorul postului telefonic 0032 488 664 904 din Belgia, respectiv de persoana care, conform declarațiilor inculpatului, se numește și este concubinul fiicei sale, la ora 00,34 este sunat de inculpatul, de la postul telefonic cu nr. 0741 469 948.

La ora 01,13, inculpatul a încercat de două ori să-l contacteze pe inculpatul, însă acesta nu a răspuns la telefon.

La ora 01,17 inculpatul a discutat telefonic cu inculpatul, după care, la ora 01,26 purtat o convorbire telefonică cu aceeași persoană din Belgia.

După ce inculpatul a vorbit cu inculpatul la ora 01,18, l-a contactat telefonic de pe numărul 0751 880 786 pe ginerele acestuia, căruia i-a adus la cunoștință ce a spus inculpatul în legătură cu rezolvarea problemei.

În raport cu conținutul discuțiilor telefonice purtate între cei doi, nu există nici o îndoială că inculpatul a discutat cu inculpatul referitor la problema judiciară a acestuia și cu privire la demersurile pe care urma să le facă în vederea intervenției pe lângă persoane care ar fi avut influență la judecători pentru a rezolva pe căi oculte, contra unor sume de bani, punerea în libertate a acestuia.

Fapta inculpatului care, în perioada iulie - august 2008, în calitate de avocat în cadrul Baroului B, a lăsat să se înțeleagă de către inculpatul și mama acestuia, că are cunoștințe despre persoane ce au influență pe lângă magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție și pot interveni în vederea soluționării favorabile a cererii de-/30/2008 al Tribunalului Timiș, în care inculpatul era cercetat în stare de arest preventiv, solicitând în acest scop suma de 7 000 euro, din care suma de 2 000 euro pentru el, iar 5 000 euro pentru persoana ce urma să intervină pe lângă magistrați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului care, în perioada iulie - august 2008, cunoscând intențiile frauduloase ale inculpatului și ale mamei sale, respectiv acelea de a găsi contra unei sume de bani, o persoană care să aibă influență pe lângă magistrați în vederea soluționării favorabile a cererii de strămutare a cauzei, în care este cercetat inculpatul, i-a sprijinit pe aceștia în acest demers, punându-i în legătură cu inculpatul, participând la discuțiile care aveau loc în acest scop între martora și inculpatul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență prev. de art. 26 Cp rap. la art. 61din Legea nr. 78/2000.

Fapta aceluiași inculpat care în perioada iulie - august 2008, l-a sprijinit pe inculpatul în activitatea infracțională a acestuia, prin care a pretins suma de 7 000 euro de la martora în scopul intervenției pe lângă persoane ce ar fi avut influență la magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție și ar fi putut interveni la aceștia în vederea soluționării favorabile a cererii de strămutare, facilitând întâlnirea dintre susnumiți și totodată participând la unele dintre acestea, ulterior restituindu-i martorei o parte din banii primiți de la aceasta de inculpatul, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 Cp rap. la art. 257 Cp, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului, care în perioada iulie - august 2008, l-a sprijinit pe inculpatul în activitatea infracțională a acestuia prin care a pretins suma de 7 000 euro de la martora în scopul intervenției pe lângă persoane ce ar fi avut influență la magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție și ar fi putut interveni la aceștia în vederea soluționării favorabile a cererii de strămutare, primind de la inculpatul suma de 400 euro, facilitând împreună cu inculpatul, întâlnirile dintre susnumiți și participând la unele dintre aceștia, iar ulterior i-a remis martorei prin intermediul inculpatului, o parte din banii primiți de la aceasta de inculpatul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 26 Cp rap. la art. 257 Cp, cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului care, în perioada iulie - august 2008, i-a oferit, prin intermediul martorei, suma de 7 000 euro inculpatului care a lăsat să se înțeleagă că știe anumite persoane ce au influență pe lângă magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție și pot interveni la aceștia în vederea soluționării favorabile a cererii de strămutare a dosarului - al Tribunalului Timiș, în care inculpatul era cercetat în stare de arest preventiv, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 61din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului, care în data de 08.10.2008, i-a pretins inculpatului suma de 40 000 euro cu scopul de aor emite ulterior unei persoane (procuror) cu privire la care a lăsat să se înțeleagă că ar avea influență pe lângă anumiți magistrați, ce l-ar pune în libertate în dosarul în care acesta era cercetat de Tribunalul Timiș, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Având în vedere pericolul social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților,circumstanțele și împrejurările în care au fost comise precum și circumstanțele reale și personale a se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu apl. art. 64 lit.a, teza-a II-a, lit. b cp, pe durata prev de art. 71 cp pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 cp rap. la art.6 din Legea 78/2000.

Inculpatul va fi condamnat la pedepsele de câte 2 ani închisoare pentru infracțiunile de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 26cp rap. la art. 257 cp, cu apl. art. 6 din Legea 78/2000 și pentru infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 26 rap. la art.78/2000.

Faptele fiind concurente se vor contopi, în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b cp în cea mai grea care va fi sporită cu 6 luni închisoare și dispune executarea de către inculpat a pedepsei totale de 2 ani și 6 luni închisoare, cu apl. art. 64 lit.a, teza-a II-a, lit. b cp, pe durata prev de art. 71 cp.

Cu privire la infracțiunea de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 cp instanța apreciază că această faptă nu există astfel că de va dispune, în baza art. 11, pct.2 lit.a, art.10, lit. a cpp, achitarea inculpatului.

Potrivit prev. art. constituie infracțiunea de favorizarea infractorului"ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii ".

Din starea de fapt expusă în rechizitoriu sau din probele de la dosar nu se poate reține în sarcina inculpatului nici una din activitățile prevăzute de norma de incriminare.

Faptul că l-a contactat pe ziaristul și i-a cerut să scrie un articol despre situația inculpatului care să fie folosit ca temei la cererea de strămutare nu poate constitui un ajutor dat inculpatului în sensul prev. art. art. 264 cp.

În opinia instanței, demersul făcut de inculpatul pe lângă ziaristul se circumscrie, alături de celelalte acțiunii a inculpatului, laturii obiective ale celor două infracțiuni de complicitate la trafic de influență și cumpărare de influență reținute în sarcina.

În ce privește fapta inculpatului, instanța apreciază că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate de trafic de influență, însă având în vedere modalitatea și împrejurările în care aceasta a fost comisă de către inculpat, participarea și aportul redus al său la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, fapta acestuia nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Se are în vedere că participația sa s-a limitat doar la prezentarea inculpatului lui și martorei, iar ulterior, el l-a însoțit pe inculpatul de mai multe ori, participând la discuțiile care au avut loc, însă el nu a influențat în nici un mod activitatea celorlalți inculpați, în sensul acordării unui ajutor consistent în vederea săvârșirii infracțiunii.

La cele menționate mai sus se adaugă și conduita inculpatului anterior săvârșirii infracțiunii, el nefiind cunoscut cu antecedente penale.

Prin urmare, în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.1Cpp și art. 181Cp, se va dispune achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 Cp rap. la art. 257 cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 91 Cp se va aplica inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ de 1000 lei.

Inculpatul va fi condamnat pentru infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 Cp cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cp, pe durata prev. de art. 71 Cp.

Inculpatul va fi condamnat, având în vedere și starea sa de recidivă, pentru infracțiunea de cumpărare de influență prev. de art. 61din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 37 lit.b Cp la pedeapsa de 2 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b Cp, pe durata prev. de art. 71 cp.

Cu privire la inculpații și, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în detenție, astfel că în baz art. 81, 82 Cp se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și se va stabili un termen de încercare de 4 ani.

Se va atrage atenția inculpaților asupra prev. art. 83 Cp.

În baza art. 71 alin.5 Cp, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Față de inculpatul, instanța apreciază că pronunțarea hotărârii constituie un avertisment pentru el și chiar fără executarea pedepsei, nu va mai săvârși alte infracțiuni, astfel că în baza art. 861, art. 862Cp, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și se va stabili un termen de încercare de 4 ani și 6 luni.

În baza art. 863Cp, pe durata termenului de încercare, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, la datele fixate de acesta;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 71 alin.5 Cp, pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere, se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 350 Cpp, art.88 Cp, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, reținerea și arestul preventiv din data de 12.12.2008 la data de 02-03.2009, iar din pedeapsa aplicată inculpatului, se va deduce din pedeapsă, reținerea și durata arestării din data de 12.12.2008, la zi și se va dispune punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză.

Se constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Văzând și prevederile art. 191 alin. 2 Cpp,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

1. În baza art. 257 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, condamnă pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 22.07.1974 în mun. B, jud. B, domiciliat în mun. O,-, -0,.1,.7, jud. B, CNP -, în mun. O, str. - nr.64, jud. B, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență la pedeapsa de

-2 (doi) ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, teza a II-a și lit.b Cp, pe durata prev. de art. 71 Cp.

În baza art. 81,82 Cp dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește un termen de încercare de 4 ani.

Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cp.

În baza art. 71 al.5 Cp, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 350 Cpp deduce din pedeapsă reținerea și arestul preventiv din data de 12.12.2008 la data de 02.03.2009.

2. în baza art. 26 Cp rap. la art. 257 Cp cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 condamnă pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 10.09.1959 în com., jud. B, domiciliat în mun. T, Calea nr. 25,.B,.3,.16 jud. T, CNP - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 26 Cp rap. la art. 61din Legea nr. 78/2000 condamnă pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență la pedeapsa de:

- 2(doi) ani închisoare.

În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b Cp contopește cele două pedepse în cea mai grea pe care o sporește cu 6 luni închisoare și dispune executarea de către inculpat a pedepsei totale de:

- 2(doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu aplicarea art. 64 lit.a, teza a II-a, lit.b Cp, pe durata prevăzută de art. 71 Cp.

În baza art. 861, art. 862Cp dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de încercare de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 863Cp, pe durata termenului de încercare inculpatul este obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, la datele fixate de acesta;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864Cp.

În baza art. 350 Cpp dispune punerea de îndată a inculpatului în stare de libertate, dacă nu este arestat în altă cauză și deduce din pedeapsă reținerea și durata arestării din data de 12.12.2008 la zi.

În baza art. 11 pct.2 lit.a, art. 10 lit.a Cpp achită pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prev. de art. 264 Cp.

3. În baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.1Cpp și la art. 181Cp dispune achitarea inculpatului - fiul lui și, născut la data de 10.09.1968 în mun. O, jud. B, domiciliat în mun. O,-, jud. B, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 26 Cp rap. la art. 257 Cp cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 91 Cp obligă aplică inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ de:

- 1000 (unamie) lei.

4. în baza art. 257 Cp cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 condamnă pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 27.12.1964 în com., jud. T, domiciliat în com., jud. T, CNP -, în B,-, sector 2, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență la pedeapsa de:

-2 (doi) ani închisoare, cu aplic. art. 64 lit.a, teza a II-a și lit. b Cp, pe durata prev. de art. 71 Cp.

În baza art. 81,82 Cp dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește un termen de încercare de 4 ani.

Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cp.

În baza art. 81 al.5 Cp, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

5. În baza art. 61din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit.b Cp condamnă pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 14.07.1973 în mun. T, jud. T, domiciliat în mun. A,-,. 4a, jud. A, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa de:

-2 (doi) ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit.a teza a II-a, b Cp pe durata prevăzută de art. 71 Cp.

Inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 191 al.2 Cpp obligă inculpații, și la câte 12 000 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat și pe inculpatul la 7 000 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul Timiș.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpații și și de la comunicare cu ceilalți inculpați.

Pronunțată în ședința publică din 17.07.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. /29,30,31.07.09

Tehnored. /04.08.09

Președinte:Constantin Costea
Judecători:Constantin Costea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Sentința 198/2009. Curtea de Apel Timisoara