Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 244/2008. Curtea de Apel Galati

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 244/

Ședința publică de la 23 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate

JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă

JUDECĂTOR 3: Mița

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Galați

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului penal promovat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Galați împotriva deciziei penale nr. 322/23.11.2007 Tribunalului Brăila privind pe intimații inculpați, G, -,trimiși în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.04.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 22 aprilie 2008,respectiv la 23 aprilie 2008.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față,

Prin sentința penală apelată, înregistrată la această instanță sub nr. 4167/20.11.2007, și care formează obiectul dosarului penal nr-, judecătoria Brăilas -a pronunțat astfel:

În baza dispozițiilor art. 1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție a condamnat- pe inculpata la o pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acordarea de subvenții cu încălcarea legii.

In baza dispozițiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal, i-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal, pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza dispozițiilor art.31 cod penal raportat la art. 288 alineat 2 cod penal și la art. 17 litera c combinat cu art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal a condamnat-o pe aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea participației improprie la comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

In baza dispozițiilor art. 33 litera a - 34 litera b cod penal, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani și 6 luni închisoare.

In baza dispozițiilor art. 35 alineat 1 cod penal a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza dispozițiilor art. 1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, i-a condamnat pe inculpații G și la câte o pedeapsă a câte 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acordarea de subvenții cu încălcarea legii.

In baza dispozițiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal, a aplicat inculpaților pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza dispozițiilor art. 26 cod penal raportat la art. 1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a condamnat pe inculpata la o pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de acordarea de subvenții cu încălcarea legii.

In baza dispozițiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza dispozițiilor art.289 alineat 1 cod penal în referire la dispozițiile art. 17 litera c și art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal, a condamnat pe aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată.

In baza dispozițiilor art. 33 litera a - 34 litera b cod penal, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani și 6 luni închisoare.

In baza dispozițiilor art. 35 alineat 1 cod penal, a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principala pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal, pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza dispozițiilor art. 26 cod penal raportat la art. 1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de acordarea de subvenții cu încălcarea legii.

In baza dispozițiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza dispozițiilor art.29o cod penal raportat la art. 17 litera c și art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privată.

In baza dispozițiilor art. 29o cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

In baza dispozițiilor art.31 cod penal raportat la art.29o cod penal în referire la art. 17 litera c combinat cu art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal, a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea participației improprii la comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

In baza dispozițiilor art. 33 litera a - 34 litera b cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceea 5 ani închisoare sporită la 6 ani închisoare.

In baza dispozițiilor art. 35 alineat 1 cod penal, a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 literele a, b și c cod penal pe întreaga durata prevăzută de art. 71 cod penal.

In baza dispozițiilor art.14 alineat 3 litera a teza III cod procedura penala raportat la art.348 cod procedura penala, s-au anulat înscrisurile întocmite în fals de inculpați: contractele, declarațiile de multiplicare și cererile de acordare a subvenției întocmite în anul 2oo2 pe numele

S-a constatat ca fiind rămase fără obiect cererile privind măsura asiguratorie a sechestrului.

In baza dispozițiilor art. 189 și următoarele cod procedură penală, s-a dispus obligarea inculpaților la plata a câte 2ooo ron cu titlul de cheltuieli judiciare câtre stat.

S-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 4o ron reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul la termenul din data de 18 noiembrie 2oo4 - delegație nr.4718 din data de 18 noiembrie 2oo4.

Pentru ca să pronunțe această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Conform legii nr. 266/2002 și a HG nr. 755/2002, dată în aplicarea acestei legi, s-a acordat pentru județele afectate de secetă în anul agricol 2001-2002 ajutor financiar (subvenție) acelor producători care au multiplicat sămânță de, în anul agricol 2001-2002, în scopul înființării de culturi în toamna anului 2002 și care au suportat consecințele secetei.

Unul din județele din România afectat de secetă în anul 2001-2002, fost și jud.

S-a avut în vedere de către legiuitor compensarea pierderilor suferite de către producătorii agricoli de sămânță de necesară însămânțării din toamna anului 2002, știut fiind că în anul agricol 2001-2002 s-au obținut producții modeste la această cultură. De altfel, acest aspect rezultă și din faptul că actele normative care acordau subvenția au apărut în vara anului 2002, când la nivel național s-au putut estima recoltele obținute.

Astfel, după evaluarea întregii producții la nivel de țară, s-au elaborat aceste acte normative care priveau doar pe producătorii de semințe care au făcut cheltuieli de cultură în anul agricol 2001-2002 și care au obținut aceste semințe cu cheltuieli suplimentare specifice perioadei de secetă.

În acest context, inculpatul a hotărât să obțină ilegal subvenția acordată prin cele două acte normative menționate, atestând în fals faptul că în anul agricol 2001-2002, - TS SRL B ar fi cultivat și produs sămânță de.

Astfel, inculpatul a cumpărat în vara anului 2002, după apariția HG nr. 755/2002, de la mai multe societăți producătoare (- PRODUCTION SRL B, -, -, - & SRL B și de la persoana fizică G din com. ), pentru a putea justifica faptul că a obținut producția de. În continuare, pentru obținerea subvenției a fost sfătuit și ajutat de către inculpatii, G și.

Cu complicitatea inculpatilor și a martorei, inculpatul a întocmit în fals 5 contracte de multiplicare în care se menționa că - TS SRL B este producător pentru cantitatea de pe care această societate o cumpăra în vara anului 2002 de la - PRODUCTION SRL B, -, -, - & SRL B și AF.

Pentru a da o mai mare aparență de legalitate, inculpata și martora au dat dispoziție angajaților de la B și respectiv V, să modifice actele de control în câmp, în sensul de a se menționa la rubrica "producător", - în locul adevăraților producători de la care cumpărase - TS SRL B sămânță de.

Pe baza contractelor de multiplicare false și a actelor de control în câmp, de asemenea false, inculpatul a depus la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, 11 cereri de subvenție pentru cantitatea de 4.445.890 kg de sămânță, în baza HG nr. 755/2002.

Aceste cereri au fost vizate afirmativ de către din partea B și de inculpata din partea Direcției Fitosanitare Județene În continuare, cererile au fost aprobate de către inculpata și de inculpatul G din partea Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

acestor cereri de către funcționarii (inculpați) menționați mai sus, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale în vigoare, s-a făcut în deplină cunoștință de cauză, în scopul încasării de către inculpatul a unei sume totale de 18.316.510.000 lei cu titlul de folos necuvenit ( subvenție necuvenita).

Manoperele dolosive întreprinse de inculpați, având ca finalitate încasarea de către societatea administrată de inculpat a subvenției, rezultă în primul rând din neconcordanțele vădite ce rezultă atât din analiza conținutului acestora, cât și din modalitatea de înregistrare a acestora.

Spre exemplu, contractul nr.315 B apare ca fiind înregistrat la o data anterioară încheierii sale.

De asemenea, în Registrul de intrări și ieșiri al Inspectoratului contractele au fost înregistrate fără respectarea ordinii cronologice a actelor (nr.623 apare ca fiind înregistrat la data de 15 iunie 2oo2, iar acte cu numere de înregistrare mai mici apar ca fiind înregistrate la date ulterioare (numerele 621 și 622 apar ca fiind înregistrate la data de 11 iulie 2oo2).

Aceste aspecte sunt de natură a evidenția că înscrisurile au fost întocmite mai târziu decât datele care sunt inserate în conținutul acestora și apoi au fost înregistrate în evidente la date anterioare, scopul fiind evident crearea unei aparente de legalitate.

Un alt aspect de natura a proba împrejurările mai sus arătate este faptul ca modificările în registru au fost efectuate în mod grosier cu instrumente de scris de alta culoare, astfel încât alterarea datelor este vizibilă.

Contractele de multiplicare, din punct de vedere al conținutului relativ la calitatea parților au fost întocmite în același scop, crearea aparenței ca CSS. ar avea calitatea de producător de semințe.

Acest aspect rezultă în mod indubitabil din împrejurarea că aceste contracte au fost întocmite după recoltarea grâului destinat pentru însămânțare și într-un mod cu totul paradoxal dau naștere unor obligații pentru trecut. Mai mult decât atât, în contractele de multiplicare ca temei juridic al acestora apar dispozițiile Legii nr.75/1995, act normativ abrogat prin Legea nr.266/2oo2.

In realitate societatea administrată de inculpat a cumpărat grâul de la persoanele cu care încheiase contractele de multiplicare, aceasta neavând calitatea de producător de semințe.

Prin urmare, - TS SRL B nu a obținut sămânță de din recolta anului 2oo1 - 2oo2 în baza contractelor de multiplicare pe care le-a utilizat pentru obținerea ilicită a subvenției, ci le-a dobândit prin operațiuni comerciale de cumpărare, acest aspect conferindu-i calitatea de comerciant și nu pe aceea de producător, esențiala pentru încasarea subvenției.

La aceeași concluzie concură și împrejurarea că în declarațiile de multiplicare figurează ca producători cei 6 (sase) agenți economici de la care a fost cumpărata sămânța de de câtre societatea administrată de inculpat. In aceeași calitate apar aceștia și în actele de control în câmp, în nici un act nefăcându-se referire la - TS SRL

In cadrul județene exista obligația legală de întocmire a planurilor de multiplicare a semințelor, planuri în care apar nominalizați agenții economici multiplicatori. Verificările efectuate atât pentru județul B cât și pentru județul V au relevat faptul că - TS SRL B nu figurează printre producătorii-multiplicatorii de semințe.

La data de 02.10.2002, - TS SRL Bad epus la Direcția Generală pentru Agricultură a jud. B, o cerere înregistrată sub nr. 8456/02.10.2002, pentru acordarea ajutorului financiar în baza HG 755/2002, în valoare de 2.784.600.000 lei. La aceeași dată, - TS SRL Bad epus și cererea înregistrată sub numerele 8457, în valoare de 756.811.000 lei, 8458 în valoare de 1.287.393.000 lei. Același agent economic a depus la data de 15.10.2002 cererile de ajutor financiar înregistrate sub numerele 8802/15.10.2002, pentru valoare de 1.018.821.000 lei; 8803/15.10.2002 pentru valoarea de 4.466.748.000 lei; 8804/15.10.2002 pentru valoarea de 2.970.760.000 lei. De asemenea, - TS SRL Bad epus la data de 28.10.2002 cererile nr. 9127/28.10.2002 pentru valoarea de 1.892.020.000 lei; 9128/28.10.2002 pentru valoare de 1.896.024.000 lei, 9129/28.10.2002 pentru valoarea de 658.752.000 lei, pentru de toamnă din categoria biologică certificată și 24.888.000 lei pentru de toamnă din categoria biologică bază.

Ultimele două cereri de ajutor financiar au fost înregistrate sub numerele 9453/30.10.2002, pentru valoarea de 244.885.000 lei și 9454/30.10.2002 pentru valoare de 314.808.000 lei.

Toate aceste cereri de acordare a ajutorului financiar au fost semnate de către inculpata, din partea B, inculpata din partea unității fitosanitare B, inculpații și G din partea Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului B, precum și de către inculpatul din partea - TS SRL

În baza avizelor acordate de către reprezentanții instituțiilor menționate mai sus, - TS SRL Baî ncasat în mod ilegal subvenția în valoare de 18.316.510.000 lei.

În ceea ce o privește pe învinuita, aceasta a avizat cele 11 cereri de ajutor financiar deși cunoștea că - TS SRL B nu fusese producător de pentru sămânță, în anul agricol 2001-2002 și deci, conform HG 755/2002 societatea menționată nu trebuia să beneficieze de ajutorul financiar oferit de stat.

Faptul că învinuita avea cunoștință de împrejurarea că - TS SRL B nu fusese producător de de sămânță, în anul agricol 2001-2002, rezultă pe de-o parte din adresa nr. 276/109.03.2002 a B, iar pe de altă parte din copiile de pe procesele-verbale de control fitosanitar, întocmite de martorii și, precum și din declarațiile acestora.

Prin adresa nr. 276/19.03.2002 a B, această instituție înainta către Inspectoratul pentru Fitosanitară planul de multiplicare a culturilor de cereale păioase, recolta anului 2002. Acest plan de multiplicare conține date referitoare la producătorii sau multiplicatorii de pentru sămânță, de pe raza jud. B, care au înregistrat și înființat culturi de în acest județ, în anul agricol 2001-2002. Așa cum se poate observa în planul de multiplicare întocmit pe anul agricol 2001-2002 nu apare nici producător și nici multiplicator cu numele - TS SRL

Din depozițiile martorilor și - inspectori în cadrul Unității Fitosanitare B, rezulta că în vara anului 2002, nu au efectuat controale în câmp la vreo cultură de pentru sămânță, aparținând - TS SRL B.În acest sens, s-au atașat la dosarul cauzei copii de pe procesele verbale de control fitosanitar efectuate de cei doi martori la adevărații producători de pentru sămânță.

Cu ocazia audierii, martorii și au declarat că acele controale fitosanitare se efectuau doar la producătorii care apăreau în planul de multiplicare pe care îl înainta în fiecare an către Unitatea Fitosanitară. De altfel, cu ocazia controlului în câmp, era prezent totdeauna și un reprezentant al agentului economic producător, care și semna procesul-verbal de control în câmp, alături de inspector). În continuare, martorii afirmă că un exemplar al acestor procese-verbale era arhivat la Unitatea Fitosanitară.

De asemenea, martorii și au afirmat că în vara anului 2002 nu au efectuat nici un control în câmp la vreun lot aparținând - TS SRL

Existând o astfel de evidență riguroasă la nivelul Unității Fitosanitare B, nu se va putea primi apararea inculpatei cum că nu a cunoscut împrejurarea că - TS SRL B nu a avut calitatea de producător de pentru sămânță, în anul agricol 2001-2002.

Cu ocazia audierii în faza de urmarire penala, inculpata s-a apărat afirmând că, potrivit art. 6 din Legea 755/2002 nu avea obligația să verifice decât legalitatea achiziționării produselor de uz fitosanitar și modul de tratare a acestora.

Apărarea inculpatei, redusă doar la aceste atribuții, nu poate fi acceptată, deoarece nu-și găsește justificarea, atât prin faptul că este simplistă vis-a-vis de actele normative care guvernau atribuțiile unităților fitosanitare, cât și referitor la elementele concrete ale situației de fapt.

Astfel, conform actelor normative pe care le vom prezenta mai jos, inculpata avea obligații în ceea ce privește evidența producătorilor de pentru sămânță, la un anumit moment în județul În acest sens, dispozițiile art. 8 lit.a din OG nr. 136/31.08.2000, conform căruia "În activitatea de supraveghere și control privind respectarea regimului de carantină fitosanitară, inspectorii fitosanitari au următoarele competențe:

- a) accesul, cu respectarea dispozițiilor legale, pe teritoriul porturilor și al debarcaderelor fluviale și maritime, al aeroporturilor civile, al stațiilor de cale ferată, pe vasele flotei comerciale, în avioanele civile, în vagoanele de marfă și de persoane, în automobile, pe culturile tuturor producătorilor agricoli, în pepiniere, livezi și vii, în depozitele de produse vegetale, pe teritoriul institutelor de cercetări științifice, precum și în alte locuri unde se impune efectuarea controlului fitosanitar (fila 162).

De asemenea, conform art. 9 alin.1 din același act normativ "(1) și importatorii de plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în reglementările fitosanitare, se înregistrează la direcția fitosanitară județeană, respectiv a municipiului B, potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației" (fila 163).

Conform art. 10 alin.1 "(1) Direcțiile fitosanitare județene, respectiv a municipiului B, eliberează un pașaport fitosanitar valabil pe tot teritoriul țării, pentru un anumit teritoriu sau pentru o zonă protejată, după caz, în situația în care în urma controlului fitosanitar efectuat se constată că plantele, produsele vegetale sau articolele reglementate sunt libere de organisme de carantină" (fila 163).

Potrivit HG nr. 1030/18.10.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a G nr. 136/2000, art. 15 alin.3 "Controlul fitosanitar prevăzut la alin.(1) se efectuează de către direcțiile fitosanitare județene, respectiv a municipiului B:

a) la plantele, produse vegetale sau articolele reglementate, inclusiv la mediul de creștere, care sunt cultivate, prelucrate sau utilizate de producători sau care se găsesc sub orice formă în exploatațiile lor;

b) în exploatațiile agricole, în special la locul de producție;

c) cu regularitate și la momentul oportun, cel puțin o dată pe an, fără să prejudicieze exigențele specifice prevăzute în secțiunea a 2-a a anexei nr.4"(fila 16 raport).

Conform art. 16 alin.1 din același act normativ ", depozitele colective și centrele de expediere cărora li se efectuează controlul fitosanitar, conform art. 15 alin.3, trebuie să fie înregistrate la direcțiile fitosanitare județene, respectiv a municipiului B, cu un număr de înregistrare individual, care să permită identificarea lor" (fila 16 raport).

Din aceste acte normative rezultă faptul că Direcțiile fitosanitare județene au o evidență concretă asupra tuturor producătorilor agricoli (inclusiv producătorii de ) existenți la un moment dat în județ, pentru că astfel puteau interveni în timp eficient la combaterea dăunătorilor, dar și pentru a putea lua măsurile care se cuvin împotriva acelor producători care nu respectau normele fitosanitare impuse.

Mai mult decât atât, în ceea ce privește culturile de pentru sămânță, anual înaintează unității fitosanitare județene B planul de multiplicare al culturilor, care conține numele tuturor producătorilor din județ în acel an.

De aici rezultă că între aceste două instituții există în mod legal și regulat relații de colaborare în domeniul supravegherii culturilor din județul

Așa fiind, inculpata nu poate invoca faptul că în calitatea sa de director al unității fitosanitare nu trebuia să cunoască în orice moment producătorii de culturi agricole din județul B, mai ales pe cei cărora li se efectuau controale regulate fitosanitare.

Cercetările efectuate în cauză au relevat că, între inculpații, G și a existat o înțelegere anterioară, pentru ca - TS SRL B, să încaseze în mod nelegal subvenția de la bugetul de stat, pentru producția de de sămânță.

Existenta acestei înțelegeri rezultă din însăși împrejurarea ca aceștia au conlucrat în mod fraudulos pentru atingerea unui scop bine determinat, încasarea de câtre societatea administrată de inculpat a subvenției în mod nelegal.

Inculpata nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, iar pe unele le-a încălcat tocmai pentru ca - TS SRL B, reprezentată de, să poată beneficia de subvenție.

Faptul că învinuita a acționat ilegal, concertat cu activitatea celorlalți funcționari, inculpații, și G, rezultă și din faptul că toți au încălcat dispozițiile HG 755/2002.

Astfel, potrivit art. 5 alin.1 din HG 755/2002:"Beneficiarii ajutorului financiar pentru producția de sămânță certificată destinată însămânțării sunt agenții economici, persoane fizice sau juridice,înregistrațipentru producerea de semințe, care au produs sămânță pe baza declarației de multiplicare sau a contractului de multiplicare, înregistrat la autoritatea desemnată în condițiile legii".

De asemenea, potrivit art. 4 alin.1 din Normele metodologice de aplicare a HG 755/2002:"Beneficiarii sumelor reprezentând ajutorul financiar pentru producția de sămânță certificată, destinată însămânțării, întocmesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar, pe care o adresează direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară județene, în raza căruia a multiplicat sămânța".

În continuare, la art. 5 din Normele metodologice se arată că documentele trebuie depuse de către beneficiarii ajutorului financiar la fostele direcții pentru agricultură și industrie alimentară județene.

La art. 8 din Normele metodologice se arată că fostele direcții pentru agricultură județene, verifică și aprobă cererile pentru ajutor financiar și solicită Ministerului Agriculturii sumele necesare pentru județul respectiv.

Conform art. 3 alin.4 din Legea 136/31.08.2000, privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România: "Direcțiile fitosanitare județene, respectiv a municipiului B, sunt unități cu personalitate juridică, în subordinea Ministrului Agriculturii și Alimentației".

Potrivit textelor invocate mai sus, inculpații, și G își puteau exercita atribuțiile de serviciu numai în raza de competență a județului Ori din analiza actelor de urmărire penală aflate la dosarul cauzei,se constata că inculpații au semnat toate cele 11 cereri de ajutor financiar, întocmite de - TS SRL B, deși acest agent economic pretindea că a multiplicat sămânță de, atât în județul B, cât și în județul Cu toate acestea, pentru multiplicarea semințelor pe raza județelor V și G, cererile de ajutor financiar au fost semnate de către inculpații și, și, în locul funcționarilor din acele județe.

Într-o astfel de situație, dacă inculpații și-ar fi îndeplinit în mod legal atribuțiile de serviciu, pe care le aveau și ar fi verificat temeinic documentele depuse de - TS SRL B pentru subvenție, ar fi văzut că acest agent economic nu a avut calitatea de producător în anul agricol 2001-2002, că nu s-au făcut controale fitosanitare în câmp la culturile aparținând acestei societăți, că nu există la Unitatea fitosanitară B procese-verbale de control la culturile acestei societăți și că acest agent economic nu este îndreptățit să primească subvenția.

Inculpații au mai invocat în apărare ca practic intriga procedură ad-hoc adoptată a fost datorată modificărilor legislative apărute și care îndrituiau doar producătorii de sămânță de să încaseze subvenția de la stat. Au mai arătat inculpații ca în întreaga țară a fost adoptată această modalitate de lucru, dar nu au făcut nici o proba în acest sens, astfel ca instanța va respinge aparerile ca nefondate.

La cererea inculpaților prin aparitori s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care să concluzioneze dacă a fost creat vreun prejudiciu ca urmare a activităților ilicite întreprinse de aceștia.

Analiza raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, atât prin prisma considerentelor cât și prin cea a concluziilor vădește faptul că expertul a urmărit o analiză exhaustivă a apărărilor invocate de inculpați, iar concluzia ca societatea administrată de inculpatul nu a prejudiciat bugetul de stat este evident eronată.

Expertul contabil trebuia să facă analiza aspectelor de natură financiară pe care le implica încasarea subvenției și nu să analizeze dacă societatea avea sau nu avea calitatea de a încasa subvenția de la bugetul de stat, aceasta fiind o chestiune ce ține de îndeplinirea sau neîndeplinirea unei condiții stipulate expres în lege.

In concret, s-a reținut că subvenția trebuia să fie încasată doar de agenți economici care aveau calitatea de producători, iar - TS SRL nu avea aceasta calitate, fiind exclusa de plano de la beneficiul subvenției, iar manoperele inculpaților pentru a crea aparenta de legalitate au îmbrăcat forma infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a acestora.

Din aceste considerente prima instanță a respins concluziile expertizei contabile, întocmite în faza de cercetare judecătorească.

Situația de fapt mai sus expusă este dovedită cu următoarele mijloace de proba administrate în faza de urmărire penală și readministrate în faza de cercetare judecătorească:- înscrisurile ridicate de la Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor ale G,V și B(contracte de multiplicare,declarații de multiplicare, fișe de inspecții în câmp, facturile de plată), înscrisurile Direcțiilor Fitosanitare de la cele 3 județe, facturile de vânzare-cumpărare a semințelor de, contractele de cumpărare a semințelor de, relațiile comunicate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Ministerul Agriculturii, înscrisurile dosarului jurisdicțional al Camerei de Conturi a Județului B, raportul de constatare al specialistului Parchetului Național Anticorupție, declarațiile martorilor și ale inculpaților.

Toți inculpații resping acuzațiile ce li se aduc, motivând că, înscrisurile justificative ale cererilor de obținere a subvenției, sunt făcute conform legii, deci nu pot fi trași la răspunderea penală. Într-adevăr aceste înscrisuri,creează aparența legală, însă nu reflectă realitatea, au fost produse prin fals, tocmai pentru acoperirea fraudei. Deși producători și multiplicatori au fost realmente alte persoane, prin manoperele arătate mai sus, s-a creat în mod artificial alt producător de semințe de ( aceasta este cerința legii) anume. B, prin reprezentantul său inculpatul.

De asemenea, așa cum s-a mai arătat, nu poate fi acceptată nici apărarea potrivit căreia, s-a procedat în modalitatea precizată, având în vedere comunicatul A, deoarece acest comunicat nu are caracter oficial, iar conținutul său se referă la probleme pur tehnice de sistem integrat pe calculator, unde se putea interveni și opera unele modificări și nicidecum în sensul că legea trebuie aplicată în anume modalitate, astfel decât este înțelesul și scopul urmărit de ea, cu posibilitatea efectuării de modificări care să nu concorde realității faptice.

Totodată, martorii:, Și G care au acționat în numele celor 5 producători agricoli, au făcut depoziții certe și fără incertitudini, în sensul că producătorii agricoli respectivi au fost proprietarii seminței folosită la înființarea culturilor din toamna anului 2001, că tot aceștia au făcut declarațiile de multiplicare, la instituția de specialitate, în numele lor s-au efectuat controalele de inspecție în câmp și cele fitosanitare și tot acești au recoltat sămânța astfel multiplicată, după care au vândut-o, prin convenții de vânzare-cumpărare, ca fapte de comerț B, care a comercializat-o, după prelucrarea ei, societatea respectivă având baza tehnică adecvată acestui scop,primii nedispunând de dotarea corespunzătoare pentru prelucrare, în scopul vânzării conform standardelor cerute de lege.

Totodată Gam enționat că noul contract de multiplicare cu B ce a fost întocmit ulterior recoltării, nu este semnat de el, ci de o altă persoană. Această împrejurare este conformată și de martorul, reprezentantul PRODUCTION B-punctul B,care fiind chemat la. B, pe lângă actele referitoare la respectiva societate, din greșeală l-a semnat și pe cel privitor la declară că inculpații și, i-au spus că trebuie întocmite noi declarații și contracte de multiplicare,deoarece între timp legea s-a modificat și așa este cerința impusă, subvenția cuvenindu-se procesatorului comerciant, nu și producătorului. Martora de la. a semnat contractul de multiplicare cu B, la cererea inculpatului, care a trimis prin fax ultima parte a înscrisului și tot așa a fost reexpediat, sub motivarea că-i este necesar pentru un control,care tocmai i se făcea atunci, din partea Curții de Conturi.

Martorii:, ȘI, persoane care au făcut controale în câmp și alte verificări, menționează că toate aceste inspecții au privit pe cei 5 producători agricoli, ca proprietari de sămânță și multiplicatori ai săi și nicidecum pe

Relevante sunt și depozițiile martorilor:, ȘI care precizează că, inculpata, le-a cerut în mod expres să modifice actele de inspecție în câmp, în care cei 5 producători agricoli figurau proprietari( agenți economici) și multiplicatori și să fie trecută B, ca agent economic( producător) iar ceilalți ca multiplicatori( prestatori de servicii). Motivarea a fost aceea că legea este modificată,cerința ei este în acest sens, însă nu le-a prezentat dispozițiile actelor normative invocate.

Ținând cont de împrejurările de fapt, în care, ȘI G, reprezentanți ai producătorilor agricoli, și de la.S B, au făcut modificările în actele oficiale sau cele sub semnătură privată( declarații și contracte de multiplicare) fără să existe vinovăție, față de aceștia s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fapta fiind determinată cu intenție de către inculpații: ȘI.

Relativ la inculpatul s-a mai retinut în cursul anului 2oo2 inculpatul a solicitat acordarea unui credit pe termen scurt (linie de credit) în valoare de 5.000.000.000 lei de la. - Sucursala Cererea a fost depusă la 12.03.2002, iar la data de 21.03. 2002a fost încheiat contractul de credit nr.293, cât și cel de ipotecă de rangul I nr.83, autentificat la 22.03.2002 de notarul public și intabulat la Biroul de Carte Funciară a Judecătoriei Brăila cu nr. 2623/25.03.2003.

În contractul de credit nr.293/21.03.2002 și în cel de ipotecă, inculpatul apare în calitate de asociat unic al B, în numele căruia solicitase creditul.

Această stare de fapt afirmată de inculpat cu prilejul solicitării creditului, nu era reală, întrucât cu începere din 16.01.2002,societatea avea 2 asociați martorul deținând 50% din capitalul social) inculpatul având doar calitatea de administrator.

Deși inculpatul avea obligația, asumată prin contractele de deschidere de conturi dar și prin cele 3 contracte derulate anterior și rambursate deja, să aducă la cunoștința băncii orice modificare produsă în cadrul societății, pe care o reprezenta,acesta nu a procedat așa, dimpotrivă la solicitarea creditului a afirmat că el este asociat unic al societății comerciale, aspect nereal, încheind actele juridice în aceste condiții.

Creditul acordat de bancă, a fost rambursat în parte, iar din martie 2003 fost reeșalonat,astfel încât acesta în prezent se derulează în mod curent.

La solicitarea creditului, analistul de risc martorul Gaî ntocmit fișa sintetică și a propus acordarea acestuia.Fișa sintetică astfel întocmită, a fost avizată favorabil de martora, șef al Serviciului creditare, iar dosarul a fost depus pentru aprobare Comitetului de credite, din care făceau parte și martorii și. Creditul a fost aprobat.

Întrucât, verificarea la Registrul Comerțului a solicitatorului de credite nu este obligatorie conform Normei ci facultativă, persoanele din cadrul băncii, abilitate a hotărî asupra creditului, nu au mai întreprins această verificare.

Pe de altă parte cei 4 martori, arătați mai sus, au susținut că dat fiind faptul că solicitatorul de credit, deține conturi la bancă și a mai derulat anterior încă 3 credite, totul decurgând fără incidente, nu au avut nici o îndoială despre buna credință a clientului lor, iar acesta avea obligația impusă anterior, de a face orice comunicare referitor la modificările ce interveneau în cadrul societății comerciale.

Din probele dosarului, nu rezultă nici împrejurarea că martorii au urmărit personal sau pentru altcineva, vreun folos necuvenit,care să fi stat la baza acordării creditului.

Din creditul pus la dispoziția inculpatului, acesta a virat suma de 225.420.953 lei în contul B pentru plata unei instalații de irigat,iar suma de 250.000.000 lei pentru plata unui autoturism Skoda, ceea ce nu permitea natura creditului, sub forma liniei de credit, ambele fiind mijloace fixe.

Aceste plăți s-au făcut urmare unei înțelegeri de natură comercială,care a avut loc, pe de o parte între B și B și, iar pe de altă parte între,. și

În prima situație B era debitoarea și.. iar în a doua acestea din urmă erau debitoarele

Prin urmare, în ideea simplificării relației comerciale, ceea ce legea comercială permite, s-a făcut cedarea de creanță sau de datorie, iar debitoarea Baf ăcut plata direct CREDITOAREI, CREDITORILOR. În mod indirect a plătit datoria sa față de SRL și plătind pe SRL, creditoarea ultimelor 2 societăți comerciale.Fiind, în finalitate, o plată, ceea ce creditul primit permitea, nu se poate susține că s-a produs o utilizare neconformă contractului de credit, în sensul procurării de mijloace fixe L B, nu a cumpărat mijloace fixe, ci a plătit o datorie indirect, față de creditoarele sale, care acestea procuraseră mijloacele fixe de la încasatorul sumelor menționate, îndrituit a cere plățile.

Inculpatul a mai obținut un credit bancar de la. - Sucursala B și în luna iulie 2002, când în baza contractului nr.1094/15.07.2002 a obținut 3.000.000.000 lei, pe termen scurt. Acest credit a fost rambursat integral.

Este de observat că și cu prilejul solicitării respectivului credit și al încheierii contractului, inculpatul a susținut, tot ca la încheierea primului contract, că el este asociat unic și administrator al L B, deși în cadrul societății mai exista un asociat unic, deținător a 50% din capitalul social.

Având în vedere situațiile de fapt mai sus expuse întemeiate pe materialul probator mai sus expus se vor retine următoarele încadrări juridice pentru inculpați:

In drept fapta inculpatei, care în calitate de director la Direcția județeana fitosanitara a județului B, a avizat favorabil 11 cereri de ajutor financiar întocmite de - TS SRL B, deși agentul economic nu îndeplinea condițiile pentru încasarea ajutorului financiar, cauzându-se astfel un prejudiciu în valoare totala de 18.316.510.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzuta de art.26 Cod penal raportat la art.10 lit.b din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

In drept faptele inculpatei care în calitate de inspector sef la. Baa vizat favorabil 11 cereri de ajutor financiar întocmite de - TS SRL B, deși agentul economic nu îndeplinea condițiile pentru încasarea ajutorului financiar, de a sfătui pe inculpatul să întocmească în fals înscrisuri pentru crearea aparenței de legalitate în ceea ce privește îndeplinirea condiției principale pentru încasarea subvenției și de a fi impus modificarea actelor oficiale ale Inspectoratului (actele de inspecție în câmp) cauzându-se astfel un prejudiciu în valoare totală de 18.316.510.000 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de acordare de subvenție în mod nelegal și participație improprie la fals material în înscrisuri oficiale, în modalitățile prevăzute și pedepsite de art. 10 lit.b din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, art. 31 raportat la art. 288 cod penal și la art. 17 litera c din Legea nr. 78/2ooo pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal.

In drept faptele inculpaților G și care în calitate de șefi de birou la Direcția pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală B au avizat favorabil 11 cereri de ajutor financiar întocmite de - TS SRL B, deși agentul economic nu îndeplinea condițiile pentru încasarea ajutorului financiar cauzându-se astfel un prejudiciu în valoare totală de 18.316.510.000 lei, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de acordare nelegală de subvenție în modalitatea prevăzută și pedepsită de art. 10 lit.b din legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

In drept, faptele inculpatului de a întocmi în fals contractele de multiplicare și declarațiile de multiplicare (acte întocmite ulterior și în care în mod nereal se menționează că - TS SRL B ar avea calitatea de producător de semințe), determinarea cu intenție ca aceste acte să fie semnate de cei 5 producători agricoli (reprezentanții acestora acționând fără vinovăție) și încasarea subvenției în suma de 18.316.510.000 lei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la acordare nelegală a subvenției, fals în înscrisuri sub semnătură privată și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în modalitățile prevăzute și pedepsite de art. 26 cod penal raportat la art. 10 lit.b din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, de art. 29o cod penal raportat la art.17 litera c din Legea nr. 78/2ooo pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal și de art.31 cod penal raportat la art. 29o cod penal și la art.17 litera c din Legea nr. 78/2ooo pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal.

In drept fapta aceluiași inculpat de a prezenta o situație neconformă realității cu prilejul încheierii a două contracte de credit bancar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătura privată, în modalitatea prevăzută și pedepsită de art. 29o cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal.

Având în vedere că faptele, așa cum au fost mai sus descrise, există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu vinovăție de inculpați, Judecătoria a angajat răspunderea penală a acestora prin aplicarea a câte unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

La individualizarea pe cale judiciară a pedepselor care s-au aplicat inculpaților s-au avut în vedere: împrejurările în care s-au comis faptele corelativ cu gradul de pericol social concret al acestora, limitele de pedeapsă prevăzute în partea speciala a codului penal coroborata cu dispozițiile Legii nr. 78/2ooo pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, dispozițiile părții generale a codului penal, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, aspectele legate de persoana fiecărui inculpat în parte și orice element sau împrejurare de natura să conducă la o justă individualizare a pedepselor ce se vor aplica inculpaților.

In contextul elementelor de individualizare mai sus expuse, s-a reținut că prin activitatea infracțională desfășurată, inculpații au adus atingere unei game variate de relații sociale.

In primul rând este vorba de relațiile sociale de natură patrimonială cu raportare directă la bugetul de stat care a creat un cadru patrimonial propice pentru ca producătorii agricoli să-și recupereze pierderile datorate calamităților naturale. reglementărilor era ca subvenția să ajungă în mod direct la producătorii agricoli fără nici o verigă intermediară. Din acest punct de vedere, inculpații au acționat în mod concertat cu intenție directă pentru a înfrânge aceste dispoziții legale creând aparența că - TS SRL B ar avea calitatea de producător agricol. Acțiunea a fost fără îndoiala concertată și a inclus toți factorii decizionali în acordarea subvenției.

Ca modalitate concretă de creare a parentei de legalitate activitățile întreprinse de inculpați au vizat relații sociale referitoare la încrederea de care trebuie să se bucure înscrisurile.

Coroborând aceste aspecte cu cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, instanța va aprecia că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social concret și sunt de natură a afecta încrederea producătorilor agricoli în posibilitățile autoritarilor de a gestiona din punct de vedere patrimonial o situație de criză determinată de calamitățile naturale.

Relativ la inculpații, G și se va retine că aceștia, cu bună știință și-au încălcat îndatoririle de serviciu relativ la rigurozitatea cu care trebuiau să verifice documentația necesară obținerii subvenției de la stat. Deși cunoșteau că societatea administrată de inculpatul nu are calitatea necesară obținerii subvenției si-au dat girul pentru ca acesta să poată încasa subvenția. Din acest punct de vedere faptele acestora au avut un impact negativ asupra tuturor producătorilor de semințe de la nivelul Județului B și asupra instituțiilor în cadrul cărora aceștia aveau calitatea de funcționari.

Cu privire la inculpata se va reține că aceasta este în vârstă de 57 de ani cetățean român, are studii superioare, inginer agronom, este căsătorită, și nu este cunoscută cu antecedente penale.

Inculpata este în vârstă de 55 de ani, cetățean român, studii superioare, inginer agronom, șef birou B, căsătorită, fără antecedente penale.

Inculpatul G este în vârstă de 64 de ani, cetățean român, studii superioare, șef birou B, căsătorit, fără antecedente penale.

Inculpata este în vârstă de 42 de ani, nu este cunoscută cu antecedente penale, este căsătorită, are studii superioare fiind inginer agronom.

Inculpatul este în vârstă de 44 de ani, cetățean român, studii superioare, inginer - administrator la - TS SRL B, căsătorit, fără antecedente penale.

Având în vedere că toți inculpații sunt la primul impact cu legea penală, prima instanță s-a orientat spre minimul special al pedepselor așa cum acestea sunt prevăzute în normele legii speciale.

Astfel, în baza considerentelor mai sus expuse și făcându-se aplicația dispozițiilor: art. 1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ale art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal și ale 31 cod penal raportat la art. 288 alineat 2 cod penal și la art. 17 litera c combinat cu art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal, s-a aplicat inculpatei câte o pedeapsă pentru fiecare din faptele reținute în sarcina sa.

In baza dispozițiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal s-a aplicat inculpatei și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Având în vedere ca faptele au fost săvârșite înainte ca inculpata să fi fost condamnată definitiv pentru vreuna din acestea, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea la care s-a adăugat un spor în limitele prevăzute de lege.

In baza dispozițiilor art. 35 alineat 1 cod penal, s-a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza dispozițiilor art. 1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție s-a aplicat inculpaților G și cate o pedeapsă în limitele prevăzute de lege.

In baza dispozițiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal s-a aplicat inculpaților G și pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza considerentelor mai sus expuse și făcând aplicația dispozițiilor art. 26 cod penal raportat la art. 1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și ale art.289 alineat 1 cod penal în referire la dispozițiile art. 17 litera c și art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod, s-a aplicat inculpatei câte o pedeapsă pentru fiecare din infracțiunile săvârșite.

In baza dispozițiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal s-a aplicat inculpatei și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Având în vedere că faptele au fost săvârșite înainte ca inculpata să fi fost condamnată definitiv pentru vreuna din acestea, s-a dispus ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea la care s-a adăugat un spor în limitele prevăzute de lege.

In baza dispozițiilor art. 35 alineat 1 cod penal, s-a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principală și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

In baza dispozițiilor art. 26 cod penal raportat la art. 1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ale art.29o cod penal raportat la art. 17 litera c și art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal, ale art.. 29o cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal și ale art.31 cod penal raportat la art.29o cod penal în referire la art. 17 litera c combinat cu art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alineat 2 cod penal, s-a aplicat inculpatului câte o pedeapsă pentru fiecare din aceste infracțiuni.

In baza dispozițiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție combinat cu dispozițiile art. 65 alineat 2 cod penal s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Având în vedere că faptele au fost săvârșite înainte ca inculpatul sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din acestea, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea la care s-a adăugat un spor în limitele prevăzute de lege.

In baza dispozițiilor art. 35 alineat 1 cod penal, s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Având în vedere gradul de pericol social sporit al infracțiunilor săvârșite de inculpați, prima instanță a apreciat că scopul pedepselor aplicate poate fi atins numai prin privare de libertate.

Pe cale de consecință s-a făcut și aplicarea dispozițiilor legale relative la pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor, interzicându-se inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 literele a, b și c cod penal pe întreaga durată prevăzută de art. 71 cod penal.

In baza dispozițiilor art.14 alineat 3 litera a teza III cod procedură penală raportat la art.348 cod procedură penală s-au anulat înscrisurile întocmite în fals de inculpați: - contractele, declarațiile de multiplicare și cererile de acordare a subvenției întocmite în anul 2oo2 pe numele

S-a constatat ca rămase fără obiect cererile privind măsura asiguratorie a sechestrului, acesta fiind ridicat prin hotărârea instanței civile.

In baza dispozițiilor art. 189 și următoarele cod procedură penală, inculpații au fost obligați la plata a câte 2ooo lei ron cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

S-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 4o lei ron reprezentând onorariul aparitorului desemnat din oficiu pentru inculpatul la termenul din data de 18 noiembrie 2oo4 - delegație nr.4718 din data de 18 noiembrie 2oo4.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal cei cinci apelanți inculpați.

Prin decizia penală nr. 322/23.11.2007 a Tribunalului Brăila au fost admise apelurile declarate de inculpați, s-a desființat sentința penală atacată și în rejudecare:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. în referire la art. 10 lit. a pr.pen. a fost achitată inculpata: pentru comiterea infracțiunilor concurente de acordare de subvenții cu încălcarea legii prev. de art. 10 lit. b Legea 78/2000 și participație improprie la comiterea infracțiunii de flas material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 31 pen. rap. la art. 288 al. 2 pen. și art. 17 lit. c cu aplic. art. 18 al. 1 Legea 78/2000 și art. 41 al. 2 pen. deoarece faptele nu există.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. în ref. la art. 10 lit. a pr.pen. au fost achitați inculpații:Gși pentru comiterea infracțiunii de acordare de subvenții cu încălcarea legii prev. de art. 10 lit. b Legea 78/2000, deoarece fapta nu există.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. în ref. la art. 10 lit. a pr.pen. a fost achitată inculpata pentru comiterea infracțiunilor concurente de complicitate la comiterea infracțiunii de acordare de subvenții cu încălcarea legii, prev. de art. 26 pen. rap. la art. 10 lit. b Legea 78/2000 și fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 al. 1 pen. în ref. la art. 17 lit. c și art. 18 al. 1 Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 pen. deoarece faptele nu există.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. în ref. la art. 10 lit. a pr.pen. a fost achitat inculpatul pentru comiterea infracțiunilor concurente de: complicitate la comiterea infracțiunii de acordare de subvenții cu încălcarea legii prev. de art. 26 pen. rap. la art. 10 lit. b Legea 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 pen. rap. la art. 17 lit. c și art. 18 al. 1 Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 pen. și participație improprie la comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 31 pen rap. la art. 290 pen. cu referire la art. 17 lit. c și art. 18 al. 1 Legea 78/2000 cu aplic. 33 lit. a pen. deoarece faptele nu există.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. în ref. la art. 10 lit. d pr.pen. a fost achitat același inculpat pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 pen. cu aplic. art. 41 al. 2 pen. deoarece faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția.

În temeiul art. 14, 15 și 346 pr.pen. s-a constatat că în cauză partea vătămată Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale B nu s-a constituit parte civilă.

S-a constatat ca fiind rămase fără obiect cererile privind măsura asiguratorie a sechestrului.

S-a dispus ca cheltuielile judiciare la instanța de fond în sumă de 10.000 lei Ron să rămână în sarcina statului în baza art. 189 - 192 al. 3.pr.pen. din care 40 lei Ron reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul la termenul din 18 nov. 2004 la instanța de fond - delegația nr. 4718 din 18 nov. 2004 - av. - fila 128 vol. I instanță.

S-a dispus ca cheltuielile judiciare în apel, în baza art. 192 al. 3 pr.pen. în sumă de 1.000 lei ron să rămână în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, următoarele fapte, dacă sunt săvârșite înscopul obțineriipentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: acordarea de credite sau subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinațiilor contractate ale creditelor sau subvențiilor ori neurmărirea creditelor restante.

Conform Explicativ al Române; Institutul de " " - Universul B 1998,corupeînseamnă a se abate de la linia moralității, certitudinii sau datoriei, a se perverti, a se deprava;corupt esteomul care se abate de la morală, desfrânat, depravat, alterat;corupție:abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.

Toți cei cinci inculpați au fost trimiși în judecată pentru comiterea acestei infracțiuni, fie sub forma coautoratului pentru inculpații, G, de profesie ingineri-agronomi, fie sub forma complicității la comiterea acestei infracțiuni, fără a se reține însă și agravanta prevăzută de art. 75 lit.a Cod pen. (săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună).

Ceea ce se poate sesiza de la o primă analiză a hotărârii atacate și a dispozitivului acestuia este faptul că nu s-a dispus nimic în legătură cu latura civilă a cauzei, întrucât partea vătămată nu s-a constituit parte civilă pe considerentul că acest credit a fost acordat în mod legal și nici nu s-a dispus confiscarea, având în vedere dispozițiile art. 19 din Legea nr. 78/2000: în cazul săvârșirii infracțiunilor la care se referă prezentul capitol,banii, valorile sau orice alte bunuricare au fost date pentru a determina săvârșirea infracțiunii sau pentru a răsplăti pe infractor ori cele dobândite prin săvârșirea infracțiunii, dacă nu sunt restituite persoanelor vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia se confiscă, iar dacă bunurile nu se găsesc, condamnatul este obligat la echivalentul lor în bani.

Articolul 20 din aceeași lege mai prevede că luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune din cele prevăzute în prezentul capitol, chiar dacă, judecătorul care a desfășurat cercetarea judecătorească în această cauză, ale cărei fapte datează din anul 2002 (pe parcursul a trei ani) nu a ajuns la nici o concluzie cu privire la îndeplinirea condiției primordiale în cazul unei infracțiuni de corupție, așa cum a fost descrisă mai sus, respectiv obținerea unor profituri: bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

a contrario s-a dovedit că inculpații nu pot fi caracterizați drept oameni corupți, care au săvârșit vreo infracțiune de corupție, inculpata are 57 ani, studii superioare, inginer agronom, are 55 ani și este inginer agronom de peste 30 ani, G are 64 ani, în prezent pensionar și are o vechime în meseria de agronom de peste 41 ani, are 42 ani, inginer agronom. a nu au avut abateri disciplinare, nu au antecedente penale.

S-a mai constatat faptul că DNA nu a declarat apel în cauză cu privire la latura civilă, care atrage de fapt și obiectul acestei cauze, care îl constituie faptele decorupție, al cărui înțeles a fost descris mai sus.

Deci având în vedere că infracțiunea prevăzută de art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000 are ca obiect juridic secundar și relațiile patrimoniale, în lipsa unui prejudiciu, așa cum de altfel a fost constatat și de expertiza contabilă dispusă în cauză de către instanță, este evident că această faptă nu există. Statul, prin partea vătămată, avea posibilitatea să se constituie parte civilă în cauză și ar fi avut înregistrat în contabilitate un prejudiciu, situație care nu a rezultat din probele analizate.

Dovada inexistenței prejudiciului o constituie faptul că Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Bao bținut descărcarea de gestiune din parte Curții de Conturi B, respectiv faptul că în bilanțul contabil nu era înregistrat nici un prejudiciu în legătură cu subvențiile de stat acordate pentru - TS SRL

Chiar dacă s-au formulat adrese repetate pentru constituiri de părți civile, nici o unitate nu a formulat vreo cerere în acest sens.

Mai mult chiar Curtea de Apel Galați, Secția comercială și contencios administrativ prin Decizia civilă nr. 625/R/7.10.2004 (fila 79 apel) a admis recursul declarat de reclamanta - Direcția SRL B, împotriva sentinței civile nr. 681/2.09.2004 pronunțată de Tribunalul Brăila și a modificat această sentință în sensul că a admis cererea reclamantei și a dispus ridicarea sechestrului asigurator deîndată, măsură dispusă prin încheierea din 13 mai 2003 Colegiului Jurisdicțional al Camerei de Conturi

În motivarea deciziei, s-a constatat că în ceea ce privește aparența dreptului, reclamanta a depus copii de pe actele prin care a solicitat acordarea ajutorului financiar, vizate de organele prevăzute de lege, cât și două expertize ce concluzionează că reclamanta a primit în mod legal ajutorul financiar pentru producția de semințe, în conformitate cu HG nr. 755/2002, pe baza cererilor aprobate de organele nominalizate în Hotărârea de Guvern și că nu există prejudiciu.

Astfel, prima instanță nu a ținut cont de faptul că cele cinci contracte de multiplicare au fost încheiate corect odată cu încheierea contractelor de prestări de servicii, începând cu 1 oct. 2001 și totodată nu a avut în vedere schimbările legislative în materie din perioada octombrie 2001 - august 2002.

Astfel, la data când acest contract de prestări de servicii a luat ființă, respectiv 1 oct. 2001 era în vigoare Legea nr. 75/1995 și Ordinul nr. 65/1997, care reglementau raporturile contractuale în toată perioada de germinație și vegetație a grâului însămânțat până la data apariției Legii nr. 266/15 mai 2002 și în această perioadă inculpatul a îndeplinit toate condițiile pentru a avea calitatea de agent economic autorizat în domeniul semințelor și materialului săditor. agricoli au întocmit declarațiile de multiplicare pe care le-au prezentat la, iar organele de control și Direcția . B au efectuat inspecțiile de control în câmp a culturilor de sămânță înființate și totodată s-a întocmit și certificatul provizoriu pe fiecare etapă de vegetație a culturilor.

Legea nr. 266/2002 apărută în faza finală a derulării contractului de prestări de servicii, nu cuprindea nici un fel de dispoziții tranzitorii referitoare la modul în care trebuia să se aplice legea nouă pentru contractele derulate sub imperiul legii veci, având în vedere și faptul că anul agricol era cuprins între august 2001 - oct. 2002.

La acest vid legislativ s-a adăugat faptul că normele de aplicare a Legii nr. 266/2002 au fost adoptateprin Hotărârea nr. 755/18.07.2002. astfel, contractul dintre angajatul economic și producătorul agricol a devenit contract standard, tipizat, denumitcontract de multiplicareși care prevede condițiile tehnice și financiare de realizare a producției de semințe multiplicate, încheiat între proprietarul semințelor destinate multiplicării prin reprezentantul acestuia și un agricultor multiplicator.

multiplicatoreste persoană fizică sau juridică înregistrată care, înființează culturi semincere, pe teren proprietate, arendat sau concesionat și execută lucrări tehnologice gerifiere.

Agentul economic multiplicator(producătorul sau proprietarul) este persoana fizică sau agentul economic înregistrat pentru producerea seminței proprietate proprie sau dobândită, pe teren proprietatea sa, pe alt teren sub responsabilitatea sa, prin contract de prestări de servicii, respectiv contract de multiplicare.

Deci în baza acestor prevederi, firma condusă de inculpatul, a contribuit la înființarea culturilor semincere din câmp în toamna anului 2001, prin faptul că a pus la dispoziție celor cinci agricultori îngrășământul și erbicidele necesare și apoi a preluat cultura în baza contractelor de multiplicare, situație în care a îndeplinit condițiile prevăzute de Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 253/2 iulie 2002 și ulterior prevederile HG nr. 755/2002, dobândind calitatea de producător și proprietar al semințelor.

Astfel conform legislației apărute și interpretate în acest mod, inculpatul prin societatea sa a putut ca să preia o cantitate de sămânță la înființarea căreia a participat dând îngrășămintele și erbicidele necesare, în vederea prelucrării și parcurgerii tuturor etapelor de obținere a semințelor certificare finale, astfel că a devenit proprietarul și producătorul acestora și putea încasa subvenția.

Nu rezultă din nici o probă că subvenția în valoare de 18.316.510.000 lei a fost folosită nelegal. bani au fost rulați în exclusivitate numai printr-un cont special de trezorerie, cu afectațiune numai pentru subvențiile de stat, și destinația acestuia putea fi urmărită prin extrasele de cont de la trezorerie și înregistrările contabile ale persoanei juridice - TS SRL Conform raportului de expertiză contabilă-judiciară efectuat în cauză (aflat și în copie la fila 93 apel) rezultă că prin ajutorul financiar desinat producției interne de semințe în toamna anului 2002 în baza HG nr. 755/2002, în cuantum de 18.316.510.000 lei către - TS SRL B nu a fost prejudiciat bugetul de stat. De fapt acesta a fost acordat cumpărătorilor de semințe de destinate însămânțării, adică agricultorilor care au prezentat la cumpărare adeverințe că au fost afectați de secetă prin înscrierea în facturi de către - TS SRL Bas umelor cu semnul minus, adică li s-a diminuat suma de plată din facturi privind prețul seminței de.

Întrucât ajutorul financiar înscris în cererile depuse de - TS SRL B la.A a fost cel rezultat din listele cu agricultorii afectați de secetă care au cumpărat sămânță de certificată, expertiza concluzionează că această unitate reprezentată de inculpatul nu a rămas cu nici o sumă ca venit propriu din ajutorul financiar șiîn consecință nu poate fi obligatăla restituirea unor sume de care nu a beneficiat direct și care nu se reflectă în situațiile sale financiare ca profit și care au rezultat din veniturile obținute din lucrările executate, servicii prestate, conform obiectului său de activitate. Se conchide că dacă ajutorul financiar ar fi rămas la - TS SRL B, profitul societății ar fi fost mai mare cu această sumă.

Deci, în aceste condiții, Tribunalul a apreciat că infracțiunea prevăzută de art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000, reținută în sarcina inculpaților fie sub forma coautoratului fie sub forma complicității nu există și în consecință în temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod pr. pen. s-au admis apelurile și s- desființat în totalitate sentința atacată urmând a se pronunța o nouă hotărâre potrivit dispozițiilor art. 345 și următoarele Cod pr. pen. privind judecata în fond.

Pentru inculpata în baza situației de fapt expusă mai sus, Tribunalul a dispus achitarea sa pentru comiterea infracțiunii de acordare de subvenții cu încălcarea legii, prevăzută de art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000, deoarece fapta nu există.

Inculpata și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, în sensul că era obligată să verifice identitatea părților, autorizarea, înregistrarea în evidențele inspectoratului ca producători, prelucrători sau comercianți, mențiuni referitoare la suprafața cultivată, solicitările respective, categoria biologică și semnăturile lor.

În sarcina inculpatei s-a reținut și participația improprie la comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.31 Cod pen. rap. la art. 288 al.2 Cod pen. și art. 17 lit.c Cod pen. cu aplic. art. 18 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 al. 2 Cod pen. constând în aceea că l-a sfătuit pe inculpatul să întocmească înscrisuri false în justificarea acordării subvenției și că a impus modificări actelor oficiale ale inspectorilor, respectiv actelor de inspecție în câmp.

Potrivit art. 62 Cod pr. pen. și art. 63 Cod pr. pen. în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe. Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la natura împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. Probele nu au o valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe făcându-se de către organul de urmărire penală sau instanță în urma examinării tuturor probelor administrate în cauză.

Astfel, deși se susține în rechizitoriu și în motivarea sentinței că inculpatul a încheiat cele cinci contracte de multiplicare la sugestia inculpatei după apariția legislației din primăvara și vara anului 2002, această afirmație nu este dovedită cu nici o probă din care să rezulte că cei doi s-au întâlnit și că ar fi pus la cale vreun plan.

A rezultat însă, conform apărărilor inculpatei că în luna iunie 2002 avut loc o întâlnire a Asociației Producătorilor și Comercianților de semințe din B, cu participarea personalului autorizat al Inspectoratului, reprezentat de inculpata și cu acest prilej s-a adus la cunoștință membrilor asociației noutățile apărute în domeniu și reglementările din Legea nr. 266/2002 privind ajutorul financiar.

Se mai are în vedere și faptul că inculpatul este un producător agricol autorizat, cu studii superioare, care a obținut numeroase diplome în țară și în afara țării pentru activitatea sa în acest domeniu, având calitatea de producător, procesator și comerciant de semințe și material săditor, conform celor patru autorizații (trei din anul 1999 și una din anul 2000, aflate în copie la dosarul de fond). Ca urmare acesta avea tot interesul de a fi la curent în permanență cu legislația în materie și modificările acesteia apărute și în Monitorul Oficial.

Inculpata nu a impus inspectorilor ca să modifice actele de inspecție în câmp, deoarece aceștia trebuie să aibă cunoștință de modificările legislative și aveau obligația de a verifica dacă agentul producător al seminței care urma să fie multiplicată din contractul de multiplicare este același cu cel verificat, iar dacă nu era identic, în baza mențiunilor din contractul de multiplicare și ca urmare a indicațiilor din buletinul informativ, făceau cuvenitele modificări.

Aceste acte de inspecții în câmp nu se depuneau la dosarul privind acordarea subvenției și nici nu puteau influența rezolvarea cererii, nefiind prevăzute în art. 5 din normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 755/2002 și au fost întocmite înainte de depunerea documentației pentru subvenție când cultura lotului semincer era în evoluție pentru a se constata evoluția lotului până la recoltare și dacă îndeplinea parametri calitativi impuși în vederea multiplicării ulterioare recoltării.

Astfel nu s-a dovedit intenția inculpatei de a-l ajuta pe inculpatul, interesul ei în acordarea subvenției, scopul ajutorului dat, fapt pentru care, coroborând aceste aspecte și cu cele referitoare la infracțiunea de corupție așa cum a fost enunțată în prima parte a motivării, Tribunalul a dispus achitarea sa și pentru inexistența celei de a doua infracțiune concurentă prevăzută de art. 31 Cod pen. raportat la art.288 al.2 Cod pen. cu aplicarea art.17 lit.c și art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 al.2 Cod pen.

2-3.nculpații G șiau fost trimiși în judecată și condamnați pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000, respectiv acordarea de subvenții cu încălcarea legii.

Inexistența acestei infracțiuni, bazată pe inexistența prejudiciului, a vreunui fals material obținut de către inculpați a fost expusă pe larg de către tribunal în motivarea până în prezent a sentinței la care urmează să se adauge și apărările făcute de către cei doi pe baza probelor administrate: declarația martorului G, ex director al Direcției Agricole B, care, la data acordării ajutorului financiar îndeplinea această funcție și care a fost ultima persoană care a semnat cererile de ajutor financiar, de profesie inginer agronom și care a relatat la urmărirea penală că are certitudinea că inculpații și-au îndeplinit corect atribuțiile din punctul de vedere al Direcției Agricole, explicând logica și metodologia de acordare a ajutorului financiar. Această probă se coroborează cu raportul Curții de Conturi care a efectuat un control și a vizat și aspectele privitoare la acordarea subvenției, procedând la descărcarea de gestiune.

Inculpații au respectat prevederile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 755/2002 în sensul că beneficiarii ajutorului financiar pentru producția de destinată însămânțării sunt agenții economici, persoane fizice sau juridice, înregistrați pentru producerea de semințe, care au produs sămânță pe baza declarației de multiplicare sau a contractului de multiplicare, înregistrat la autoritatea desemnată în condițiile legii și care comercializează sămânța, în vederea însămânțării, societăților comerciale cu profil agricol, societăților agricole, asociațiilor agricole, producătorilor agricoli individuali precum și altor proprietari și destinatari legali de terenuri agricole.

Astfel, inculpații au constatat că sămânța a fost produsă pe baza contractului de multiplicare înregistrat la ca autoritate competentă în anul 2002, că persoanele cărora li s-a vândut sămânța fac parte din categoria celor enunțate mai sus, apoi prețul la care este comercializată sămânța. Documentația care trebuia să însoțească cererea prevăzută în art.5 lit.a, b, c, d din normele metodologice ale nr.HG 755/2002 și care a fost depusă de către inculpatul și verificată de către cei doi inculpați, apoi dacă persoanele cărora li s-a comercializat sămânța făceau parte din categoria celor cărora le era destinată spre însămânțare și care aveau adeverințe care să ateste că au suportat calamități și pe ce suprafețe pentru a se constata dacă este justificat ajutorul financiar. Apoi se verifica și se calcula suma stabilită ca ajutor financiar, precum și valoarea acestuia.

Astfel, s-au mai avut în vedere și declarațiile martorilor, G și, reprezentantă legală a V, care a precizat că subvenția trebuia încasată de B, unde are loc procesarea și ambalarea semințelor și nicidecum agricultorilor multiplicatori care au obținut terenurile pe care s-au înființat culturile, deoarece nu au efectual cheltuielile aferente, situație constatată de altfel și de expertiza contabilă efectuată în cauză.

În consecință, fapta prevăzută de art. 10 lit.a din Legea nr. 78/2000 pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați nu există, și s-a achitarea acestora în baza art. 11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art. 10 lit.a Cod pr. pen.

4.Inculpataa fost trimisă în judecată și condamnată pentru complicitate la comiterea infracțiunii de acordare de subvenții cu încălcarea legii prevăzută de art.26 Cod pen. raportat la art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000 și fals intelectual în formă continuată prevăzută deart. 289 al.1 Cod pen. în referire la art. 17 lit.c și art.18 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod pen. și art. 33 lit.a Cod pen.

Înscrisurile oficiale falsificate sunt reprezentate de cele 11 cereri de ajutor financiar depuse de către - TS SRL pentru avizare la Direcția Fitosanitară B în care s-ar fi atestat în fals că s-au efectuat tratamente fitosanitare la grâul de sămânță certificată din producția 2001-2002.

Astfel, inculpata a atestat faptul că sămânța certificată biologic ca urmare a controalelor efectuate în câmp pentru boli și dăunători de către inspectorii fitosanitari au fost supuse, ulterior, după recoltare tratamentului cu substanțele cuvenite pentru o astfel de sămânță de pentru producție și care erau achiziționate la licitație, respectând astfel dispozițiile art. 6 din nr.HG 755/2002 care impuneau ca aceste semințe să fie tratate cu produse de uz fitosanitar special, conform tehnologiilor de cultură.

Conform art. 6 al.3 din HG nr. 755/2002, Direcția Fitosanitară pentru a putea aproba cererea de ajutor financiar trebuia să verifice dacă achiziționarea produselor de uz fitosanitar necesare tratării semințelor certificate s-a efectuat în condițiile legale, respectiv prin licitație publică pentru a exista garanția tratării cu produse de uz fitosanitar la prețul cel mai bun.

S-a făcut astfel dovada cu procesul verbal de licitație, cu hotărârea de organizare a licitației de către - TS SRL și cu facturile care atestau achiziționarea produselor care au fost admise la licitație de la furnizorul câștigător al licitației că s-au folosit produsele fitosanitare.

Procesele verbale de control în câmp de boli și dăunători au fost încheiate ca urmare a controlului efectuat de către martorii și, care au calitate de inspectori fitosanitari și care verificau starea semințelor, locația unde se aflau fără a-i interesa proprietarul sau producătorul acestora. Și pentru cantitățile de sămânță care au fost multiplicate pe raza județelor G și V au fost efectuate controale fitosanitare pentru boli și dăunători, eliberându-se certificate de valoare biologică, fapt care rezultă din declarațiile reprezentanților legali ai din aceste județe.

Deci inculpata, în calitate de director la Direcția Fitosanitară B, a avizat corect cererea de acordare a subvenției întocmită de beneficiarul acesteia,.

Achitarea inculpatei în acest caz se impune în baza art. 11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art. 10 lit.a Cod pr. pen. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 289 al.1 Cod pen. în referire la art. 17 lit.c și art. 18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 al.2 Cod pen. cu atât mai mult cu cât și celelalte argumente formulate de către apărătorul acesteia sunt fondate: conform art. 289 al.1 Cod pr. pen. falsul intelectual constă în falsificarea unui înscris oficial cuprilejul întocmirii acestuiade către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, ori prin omisiunea cu știință de a însera unele date sau împrejurări.

Cererea de acordare de subvenții nu este un înscris oficial în sensul art. 150 al.2 Cod pen. raportat la art. 145 Cod pen. ci reprezintă un înscris sub semnătură privată. Ca să fie "înscris oficial", conform textului de lege, ar fi trebuit să emane de la o unitate de interes public, iar falsificarea să aibă loccu prilejul întocmirii acestuiade către un funcționar. Ori cererea a fost întocmită de solicitantul ajutorului financiar conform normelor metodologice HG nr. 755/2002.

Și pentru cea de a doua infracțiune nu rezultă complicitate la comiterea infracțiunii de acordare de subvenții cu încălcarea legii, prevăzută de art.26 Cod pen. raportat la art.10 lit.b din Legea nr. 78/2000, și s-a dispus achitarea inculpatei pentru că fapta nu există, potrivit dispozițiilor art. 11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art.10 lit.a Cod pr. pen. cu motivarea detaliată arătată în cuprinsul sentinței.

5. Inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat pentru 4 infracțiuni aflate în concurs real: complicitate la acordarea de subvenții cu încălcarea legii, prevăzută de art. 26 Cod pen. raportat la art.10 lit.b din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod pen. raportat la art.17 lit.c și art. 18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu art.41 al.2 Cod pen.; participație improprie la comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art.31 Cod pen. raportat la art. 290 Cod pen. în referire la art.17 lit.c și art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit.a Cod pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.290 Cod pen. cu aplicarea art.41 al.2 Cod pen. toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod pen.

Cu privire la complicitate la comiterea infracțiunii de acordarea de subvenții în mod ilegal, prevăzută de art.26 Cod pen. în referire la art.10 lit.b din Legea nr. 78/2000, tribunalul a analizat pe larg această faptă, pornind de la textul de lege incriminatoriu, care prevede clar că nu poate fi săvârșită decât în scopulobținerii pentru sinesau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Totodată s-a analizat termenul de "corupție" în lumina dicționarului explicativ al limbii române, cât și situațiile tranzitorii legislative și lacunele legilor, situații apărute pe parcursul derulării contractului de prestări de servicii în perioada anului agricol oct. 2001 - august 2002.

Această situație s-a rezolvat abia după data de 18 iulie 2002 când au apărut normele de aplicare ale HG nr. 755/2002 când contractul dintre agentul economic și producătorul agricol a devenit un contract standard, tipizat, sui generis, contract de tip nou denumit contractde multiplicare,ocazie cu care s-au schimbat și rubricile declarației de multiplicare în cuprinsul căreia au apărut rubrici separate, prin care agentul economic a devenit agent multiplicator, iar producătorul agricol agricultor multiplicator.

Referitor la raportul de constatare efectuat de economist, specialist, la 31.03.2004 și care a stat la baza încriminării tuturor celor cinci inculpați, Tribunalul apreciază că acesta este părtinitor și că nu are forța probantă a unui raport de expertiză contabilă, că se efectuează în condițiile prevăzute de art. 116 și următoarele din Cod pr. pen. de către experți neutri, cu citarea părților.

Judecătoria Brăilaa admis această probă, iar expertiza a fost efectuată de doi experți contabili autorizați care de comun acord au concluzionat că solicitările acordării de ajutor financiar de către - TS SRL B precum și plățile către multiplicatori au fost făcute cu respectarea prevederilor legale aplicate la acea dată, respectiv Legea nr. 266/15.05.2002; nr.HG 755/18.07.2002 și normele metodologice privind acordarea, utilizarea și controlul utilizării sumelor reprezentând ajutorul financiar pentru producătorii de semințe certificate, folosite pentru însămânțare în campania agricolă de toamnă a anului 2002, Hotărârea nr. 1212/31.10.2002 privind modificarea HG. Nr. 755/2002, Legea nr. 75/1995, HG. nr. 948/2001; precizările nr. -/23.08.2002 ale MAAP la HG nr. 755/2002; HG nr. 716/1999 privind reorganizarea și funcționarea inspectoratelor pentru calitatea semințelor și materialului săditor; Ordinul nr. 327 din 25.07.2002 și alte acte normative care reglementează aspectele analizate.

S-a concluzionat astfel că pin acordarea ajutorului financiar destinat producției interne de semințe în toamna anului 2002 de către prin Direcția Județeană B către - TS SRL B nu a fost prejudiciat bugetul de stat, iar solicitările acordării ajutorului financiar precum și plățile către multiplicatori au fost făcute cu respectarea procedurii legale aplicabile la acea dată. Chiar dacă DNA a formulat obiecțiuni la acest raport, prin nedeclararea apelului cu privire la un eventual prejudiciu sau o eventuală confiscare, rezultă că a achiesat într-un fel la aceste concluzii.

Acest raport, așa cum s-a mai precizat în cauză a fost înaintat instanței la 8 ianuarie 2007 și se coroborează și cu Decizia civilă nr. 625/R/7.10.2004 a Curții de Apel Galați - Secția Comercială și contencios administrativ, care a constatat că în privința aparenței dreptului, - TS SRL Bad epus toate actele necesare pentru solicitarea ajutorului financiar, conform HG nr. 755/2002 și ca atare a primit în mod legal subvenția, fapt pentru care a dispus ridicarea de îndată a măsurii sechestrului asigurator.

Pentru că în cauză mai sunt aplicabile și prevederile art.372 al.1 Cod pr. pen. în sensul că în această fază procesuală instanța nu poate crea o situație mai grea pentru cei cinci inculpați care au declarat apel, s-a dispus și achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii concurente legate de termenul de corupție, prevăzute de art. 26 Cod pen. raportat la art.10 din Legea nr. 78/2000, art.290 Cod pen. raportat la art.17 lit.c și art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod pen. și art.31 Cod pen. raportat la art.290 Cod pen. în referire la art.17 lit. și art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.33 lit.a Cod pen. în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art.10 lit.a Cod pr. pen. deoarece faptele nu există, soluția de achitare fiind motivată pe tot parcursul sentinței date.

Inculpatul a mai fost trimis în judecată și pentru infracțiunea prevăzută de art.290 Cod pen. cu aplicarea art.41 al.2 Cod pen. constând în aceea că a fost reclamat de fostul asociat -, de profesie tot inginer agronom, că a luat două împrumuturi de la. B prezentând o situație neconformă cu realitatea respectiv faptul că la acea dată încă mai figura asociat cu acesta.

Referitor la acest aspect, Tribunalul a reținut următoarele: conform actelor aflate la dosar, filele 112 și următoarele apel, inculpatul s-a asociat cu persoana fizică - la 14 ianuarie 2002, conform contractului de asociere autentificat sub nr. 201 la notarul și s-a despărțit conform învoielii părților, la data de 10.09.2003, conform sentinței civile nr. 1512 pronunțată de Tribunalul Brăila - Secția comercială și contencios administrativ la data de 7.07.2003, - și-a reclamat asociatul la. deoarece la data de 21.03.2002 acesta a contractat un credit de 5 miliarde lei fără știrea sa.

Deși nu era de competența acestui organ, care trebuia să procedeze conform art.285 Cod pr. pen. respectiv să decline plângerea către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, pentru cercetări, s-a înregistrat cu această cauză, și s-a constatat, prin același expert DNA, economist că inculpatul a solicitat un credit de 5.000.000.000 lei, fără a aduce la cunoștință băncii că are un asociat. Tot în aceleași condiții, a mai obținut un credit bancar în termen scurs la 15.07.2002 în sumă de 3.000.000.000 lei. Ambele credite au fost rambursate integral până la această dată, cei doi asociați s-au împăcat, sau despărțit în final pe cale amiabilă după o serie de procese, iar prin declarația de la fila 110 apel, înregistrată la DNA la data de 25.05.2003, - arată că înțelege să-și retragă plângerea depusă împotriva inculpatului deoarece s-au înțeles și au întocmit un proces verbal în ședința adunării generale a asociaților - TS SRL B din 22.08.2003.

Așa fiind, rezultă că inculpatul nu a avut intenția de a-l prejudicia în vreun fel pe asociatul său și de a produce alte consecințe juridice, respectiv ca să păgubească banca sau societatea pe care o administra și al cărui administrator a rămas în continuare și după retragerea acestuia.

Întrucât au fost folosite pentru bunul mers al societății și au fost făcute în acest scop în perioada în care cei doi se aflau în conflict, iar în realitate numai inculpatul se ocupa de aceasta, deoarece - își făcuse altă societate, Tribunalul a constatat că în cauză sunt aplicabile prevederile art.11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art.10 lit.d Cod pr. pen. și în consecință a dispus achitarea sa pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 290 Cod pen. cu aplicarea art.41 al.2 Cod pen. deoarece faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția.

Împotriva deciziei penale a Tribunalului Brăilaa declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați susținând că soluția este nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte:

- greșita achitare a inculpaților, și întrucât cauză s-a comis o eroare gravă de fapt, prin stabilirea eronată a faptelor, în natura lor și împrejurările în care au fost comise, prin neluarea în considerare a împrejurărilor care le confirmau, influențând soluția adoptată (art. 385⁹pct. 10 Cod pr. penală),

- instanța de apel a omis să se pronunțe asupra unor probe administrate, de natură să influențeze soluția procesului( art. 385⁹pct. 10 Cod pr. penală).

De precizat că înainte de termenul la care a avut loc judecata în recurs(18.04.2008) prin adresa nr. 1294/III/2/2007 din 17.04.2008 procurorul a invocat un motiv suplimentar de recurs susținând că în cauză se impunea confiscarea de la inculpați a sumei de 18.316.510.000 lei.

Având în vedere prevederile art. 385¹⁰al. 2 Cod pr. penală conform căruia motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată și ținând seama că acest din urmă motiv invocat de procuror nu a influențat hotărârea pronunțată în defavoarea inculpaților, pentru a putea fi luat în considerare din oficiu, Curtea nu va examina motivul suplimentar de recurs formulat de procuror la data de 17.04.2008

Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați este nefondat și urmează a fi respins.

Analizând hotărârea pronunțată de Tribunalul Brăila prin prisma motivelor de recurs invocate de procuror cu respectarea prevederilor art. 385¹⁰al. 2 Cod pr. penală Curtea constată că soluția pronunțată în apel este temeinică și legală și că în mod corect s-a dispus achitarea inculpaților pentru infracțiunile deduse judecății.

În cauză nu se poate reține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unor probe administrate câtă vreme a arătat pe larg considerentele pe care le-a avut în vedere atunci când a pronunțat soluția din dispozitiv, împrejurarea că nu a indicat expres și mijloacele de probă despre care se spune că au fost omise de la pronunțare, neputând avea semnificația motivului de recurs prevăzut de art. art. 385⁹pct. 10 Cod pr. penală.

În concret procurorul a invocat faptul că instanța de apel nu ar fi analizat declarațiile martorilor, G, și a, obiecțiunile pe care le-a formulat cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză precum și raportul de constatare care a fost întocmit în cursul urmăririi penale.

Curtea nu poate primi favorabil aceste susțineri întrucât din analiza motivării formulate de instanța de apel rezultă că aceasta a avut în vedere și mijloacele de probă mai sus indicate( a se vedea în acest sens paginile 46, 48 și 49 din decizia Tribunalului Brăila ).

Cât privește incidența prevederilor art. 385⁹pct. 18 Cod pr. penală Curtea constată că nu se poate vorbi despre o eroare gravă de fapt care să aibă drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare întrucât instanța de fond a reținut în esență aceleași fapte ca cele prezentate în actul de sesizare numai că nu le-a acordat semnificația penală dată în rechizitoriu.

În acest sens, suplimentar față de considerentele expuse de instanța de apel, Curtea reține că în cauză nu se poate reține existența unei infracțiuni de corupție câtă vreme nu s-a făcut dovada că funcționarii trimiși în judecată în prezenta cauză și-au îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu în scopul obținerii unor avantaje materiale necuvenite.

Astfel s-a apreciat prin actul de sesizare că în speță ar fi incidente prevederile art. 10 lit. b din legea nr. 78/2000, deși prin același act de sesizare s-a reținut că niciunul dintre inculpații, și nu a primit bani, bunuri sau foloase necuvenite pentru a acorda subvenții societății - TS SRL

Ori câtă vreme textul de lege mai sus menționat dispune că acordarea de subvenții cu încălcarea legii constituie infracțiune doar dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite Curtea constată că în mod justificat s-a reținut de instanța de prim control judiciar faptul că în cauză nu există infracțiunea prevăzută de art. 10 lit. b din legea nr. 78/2000.

Sub acest aspect este de subliniat că subvenția despre care se afirmă că ar fi fost acordată cu încălcarea legii nu poate fi considerată ea însăși un folos necuvenit pentru că, pe de o parte legea folosește o dublă determinare( un folos necuvenit și o subvenție nelegal acordată) iar pe de altă parte s-ar ajunge la acuzarea funcționarului de această infracțiune ori de câte ori se constată că o subvenție nu a fost legal acordată, indiferent dacă funcționarul a urmărit sau nu obținerea unui folos injust, în contradicție cu scopul acestui text de lege, care este o variantă a infracțiunii de luare de mită și care tinde să sancționeze funcționarul care obține foloase ilicite încălcându-și atribuțiile de serviciu pe care le are în legătură cu acordarea de subvenții.

În ceea ce privește legalitatea acordării subvenției în discuție către - TS SRL B Curtea costată că atât din concluziile expertizei efectuate în cauză cât și din împrejurarea că presupusa parte vătămată din prezenta cauză - Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu a formulat pretenții civile rezultă că bugetul de stat nu a fost prejudiciat și că subvenția în cauză nu a fost acordată cu încălcarea legii.

Sub acest aspect mai este de remarcat că - TS SRL B avea aviz de producător de semințe, a făcut cheltuieli însemnate cu procesarea și ambalarea semințelor pentru care s-au acordat subvenții și, mai mult, a vândut în anul 2002 aceste semințe către beneficiarii finali cu prețuri reduse, ce s-au reflectat în facturile de achiziție, încredințată fiind că diferența de preț va fi acoperită prin subvențiile acordate de stat la fel ca în anii precedenți când această materie era reglementată de Legea nr. 75 /1995.

În plus se constată că societățile cu care - TS SRL Baî ncheiat contracte de multiplicare a seminței și despre care în actul de sesizare se arătă că ar fi avut în realitate calitatea de producători îndreptățiți la acordarea subvenției, nu au făcut cereri de acordare a subvenției pentru semințele în cauză reprezentanții acestora declarând că în opinia lor - TS SRL B trebuia să fie beneficiar al subvenției, având în vedere cheltuielile de procesare și ambalare efectuate și prețul redus de revânzare pe care l-a practicat.

Așa fiind se constată că într-adevăr bugetul de stat nu a fost prejudiciat ca urmare a acordării subvenției, aceasta fiind acordată unui singur beneficiar pentru cantitatea de semințe în discuție și mai mult a fost acordată unității producătoare de sămânță care a făcut cheltuieli cu aceasta și care a revândut la preț scăzut această sămânță tocmai pentru că știa că va beneficia de subvenție. De altfel este de observat că dacă subvenția nu ar fi fost acordată societății aceasta ar fi fost grav prejudiciată ca urmare revânzării semințelor la un preț redus către utilizatorii finali despre care se poate constata că în fapt că sunt adevărații beneficiari ai ajutorului de stat oferit sub forma subvenției pentru semințe în anul 2002.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 31 raportat la art. 288 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 17 lit. c și art. 18 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 al. 2 Cod penal, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, Curtea reține că în mod justificat a dispus instanța de apel achitarea în cauză nefiind săvârșită o astfel de infracțiune.

În acest sens se are în vedere că presupusele înscrisuri false întocmite de inculpatul pentru obținerea subvenției de către - TS SRL B, la sugestia inculpatei nu au calitatea de înscrisuri oficiale pentru a putea face obiectul infracțiunii mai sus menționate, un înscris sub semnătură privată nedobândind calitatea de înscris oficial prin avizarea acestuia de către un funcționar public. În ceea ce privește modificarea actelor de inspecție pe câmp se constată că aceasta s-a realizat datorită situației tranzitorii generate de apariția Legii nr. 266/2002 și, mai ales, de cea a apariției HG 755/2002, aceasta din urmă când deja culturile erau în faza de recoltare. De asemenea se constată că modificarea acestor acte a fost aprobată ca o soluție de rezolvare a dificultăților în aplicarea legislației de către B în acest sens fiind buletinul din august 2002 care permitea modificarea agentului economic din declarația de multiplicare.

Referitor infracțiunea prevăzută de art. 289 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 41 al. 2 Cod penal, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, Curtea reține că în mod corect a dispus tribunalul achitarea întrucât din datele existente rezultă că inculpata, în calitate de director la Direcția Fitosanitară Baa vizat justificat cererile de acordare a subvenției formulate de inculpatul pentru - TS SRL

Astfel în cauză s-a făcut dovada că achiziționarea produselor de uz fitosanitar necesare tratării semințelor certificate s-a realizat de către societatea mai sus menționată în condiții legale și că au fost efectuate de către inspectorii fitosanitari controalele în câmp privitoare la boli și dăunători, situație în care erau îndeplinite toate cerințele prevăzute de art. 6 din HG 755/2002 pentru avizarea din punct de vedere fitosanitar a cererilor de acordare a subvenției.

Și în ceea ce privește infracțiunea de "fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută de art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal constând în aceea că inculpatul a precizat cu ocazia încheierii a două contracte de creditare la BRD B că este singurul asociat al - TS SRL B deși această calitate o avea și numitul - Curtea constată că soluția de achitare pronunțată de Tribunalul Brăila este temeinică și legală.

Astfel în cauză nu există un înscris sub semnătură privată care să fi fost falsificat de către inculpat în vreunul dintre modurile arătate în art. 288 Cod penal, contractele de credit și cel de ipotecă nefiind întocmite de inculpat ci de funcționarii băncii creditoare respectiv de către un notar public.

Simpla afirmație a inculpatului cu ocazia întocmirii dosarelor de credit că este asociat unic la - TS SRL B, neverificată de funcționarii băncii și neurmată de neplata ratelor ulterior contractării creditelor care să dovedească o eventuală intenție frauduloasă a inculpatului( unul dintre credite fiind complet restituit iar altul aflându-se în graficul de rambursare) nu poate avea vreo semnificație penală astfel că soluția de achitare și pentru această infracțiune este pe deplin justificată.

Concluzionând Curtea constată că motivele de recurs formulate de procuror sunt nefondate și cum nici din oficiu nu au fost decelate motive care permită modificarea deciziei penale supuse controlului judiciar urmează a se respinge ca nefondat recursul promovat.

Văzând și prevederile art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Cod pr. penală și cele ale art. 192 al. 3 Cod pr. penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Galați împotriva deciziei penale nr. 322/23.11.2007 a Tribunalului Brăila (privind pe intimații inculpați, fiica lui și, născută la data de 20.12.1952 în comuna Andreiașu, județ V, domiciliată în B,-, bloc 17,.3,.3,.52,CNP -, fiica lui și, născută la data de 13.02.1950 în comuna, județ B, domiciliată în B,-, CNP -, G, fiul lui și, născut la data de 26.04.1943 în B, domiciliat în B,-, -.C,.1,.42, CNP -, fiica lui și, născută la data de 27.03.1965 în comuna, județ B, domiciliată în B, str.- -, -.3,.3,.50,CNP - și, fiul lui și, născut la data de 12.06.1963 în comuna,județ B, domiciliat în B,-,CNP -).

Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 23.04.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

--- - - - -

Grefier,

Red.-

Tehnoired./28.05.2008

Jud.apel- -

Jud.fond-

Președinte:Marcian Marius Istrate
Judecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal: