Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Sentința 26/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. 3830/2/2008

1440/2008

SENTINȚA PENALĂ NR. 26

Ședința publică din 27 ianuarie 2010

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Risantea Găgescu

GREFIER - ---

__________________________________________________________

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - este reprezentat de procuror.

Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 257.pen. rap. la Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, art. 259.pen. cu aplic. art. 33 lit. a pen.

Dezbaterile au avut loc în ședința de la data de 12.01.2010, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, iar Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 19.01.2010 și ulterior la data de 27.01.2010, când a dat următoarea hotărâre:

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA - Secția de Combatere a Corupției din 26.06.2008 a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare și denunțare calomnioasă prev. de art. 259 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Prin același rechizitoriu, procurorul a dispus totodată:

-neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal;

-neînceperea urmăririi penale față de G pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 6¹din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare;

-neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

În fapt:

Prin rezoluția din data de 12.03.2008, ora 12,45 (fila 34), din dosarul cu numărul 21 /P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență și denunțare calomnioasă, prevăzute de art. 257 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare și 259 Cp.

În fapt s-a reținut că, în perioada mai-iunie 2003, avocat în cadrul Baroului G, a pretins și primit de la mai multe persoane cărora le acorda asistență juridică și pe care le reprezenta într-o cauză penală aflată pe rolul Tribunalului Giurgiu, suma de 10.000 USD, în trei tranșe, prin intermediul lui, pentru a interveni la membrii completului de judecată, față de care a lăsat să se creadă că are influență, în vederea obținerii unor pedepse neprivative de libertate și a eliberării acestora din arest. La finalizarea procesului, clienții lui au fost condamnați la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, motiv pentru care G, liderul grupului reprezentat de către avocatul, i-a cerut lui să-i restituie cei 10.000 dolari. La rândul său, i-a solicitat avocatului suma antemenționată, dat fiind faptul că rezultatul promis de către la finalizarea dosarului nu a fost atins. Pentru a nu returna suma de bani și a-și ascunde fapta, a formulat un denunț la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu împotriva lui, în care îl acuza pe acesta că îl amenință că va sesiza Direcția Națională Anticorupție pentru presupuse fapte de corupție, dacă nu îi dă 5.000 dolari. Ca urmare a denunțului lui, față de s-a dispus începerea urmăririi penale și apoi punerea în mișcare a acțiunii penale, după care acesta a fost arestat pe o durată de 7 zile pentru comiterea infracțiunii de șantaj, pentru ca în urma efectuării cercetărilor în cauză, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu să dispună scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului, în temeiul art. 10 lit. a

C.P.P.

Din materialul probator administrat în cauză Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarea stare de fapt:

Învinuitul este avocat în cadrul Baroului G din data de 05.05.1997, așa cum rezultă din adresa numărul 106/10.03.2008 a Uniunii Naționale a Barourilor din România - Baroul Giurgiu (fila 90). In această calitate, la începutul lunii ianuarie 2003, fost prezent la Inspectoratul de Poliție al Județului G pentru a asista, în calitate de apărător ales, mai multe persoane de etnie rromă audiate în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, nr. 10/P/2003 pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, violare de domiciliu, distrugere, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și tentativă de omor calificat. în dosarul antemenționat s-a reținut că, în data de 06.01.2003, pe fondul unei stări conflictuale preexistente, C, G, și, toți membri ai familiei din localitatea au pătruns fără drept și înarmați în locuința familiei, tot din, unde au distrus bunuri, au agresat mai multe persoane și au executat un foc de armă în urma căruia a fost rănit.

Prin rechizitoriul din data de 08.04.2003, emis de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu,in dosarul numărul 10/P/2003, au fost trimiși în judecată, C, G, și, parte dintre ei în stare de arest, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 321 al. 2 Cp, 192 al. 2 Cp. 174, 175 Cp. și 279 Cp. (fila 155-168). Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Giurgiu sub numărul 1330/2003 (fila 169). La instanță, ca de altfel și în timpul urmăririi penale, acești inculpați au fost asistați de către avocatul, în baza unor contracte de asistență juridică ale căror copii au fost depuse la dosar de către acesta (fila 184-203). învinuitul a fost angajat de către martorul, ginerele lui G, încă din ianuarie 2003(fila 142).

inculpaților de etnie rromă trimiși în judecată a fost G, față de care s-a luat măsura arestării preventive în perioada 03.04.2003-07.04.2003.

În data de 21.05.2003, auzind despre faptul că membrii familiei din au afaceri judiciare la Tribunalul Giurgiu, martorul denunțător, cunoscut sub numele de "", în virtutea relațiilor de rudenie cu aceștia, s-a deplasat la sediul instanței pentru a se informa despre situația lor. Deplasarea de la B la Gaf ăcut-o cu autovehiculul martorei, care pentru diferite sume de bani efectua pentru servicii de transport (fila 105-109). Ajungând la Tribunalul Giurgiu, a constatat că în fața clădirii sunt strânși mai mulți cetățeni de etnie rromă, printre care: G,. La un moment dat, s-a apropiat de grupul antemenționat, învinuitul, care văzându-l pe, pe care îl cunoștea de foarte mulți ani, din perioada în care funcționa în calitate de organ de poliție pe raza județului G, 1-a invitat pe acesta la un bar aflat în apropierea tribunalului, pentru a sta de vorbă. Acolo, învinuitul 1-a chestionat pe cu privire la relațiile în care se află cu inculpații din lotul, al căror apărător era. Aflând că este în relații de rudenie cu clienții săi, învinuitul i-a explicat acestuia că membrii familiei sunt trimiși în judecată pentru fapte deosebit de grave și că, dacă nu-și folosește influența, pe care lăsa să se creadă că ar avea-o, asupra magistraților care îi judecă, vor primi pedepse aspre, cu executare în regim de detenție. A motivat că nu i-a antamat direct pe clienții săi, pentru că "nu vrea țigănie" și dorește să discute doar cu un reprezentant al lor. In contextul situației expuse cu abilitate de avocat, îngrijorat de cele auzite, martorul denunțător l-a întrebat pe învinuit cum este posibilă rezolvarea problemei etnicilor rromi. învinuitul, calculând că sunt 10 inculpați a pretins suma de 20.000 dolari, adică câte 2.000 dolari de fiecare inculpat, bani cu care va face intervențiile necesare la magistrații din completul învestit cu judecarea cauzei, pentru ca aceștia să-i pună în libertate și apoi să-i condamne pe clienții săi la pedepse cu suspendare sau la amendă penală. Pentru a-1 convinge pe că are capacitatea de a influența magistrații în luarea deciziei, a afirmat că toată justiția din G îi este aservită și că, membru al parlamentului este unchiul său și îi va acorda sprijinul.

s-a dus la G, decanul de vârstă și liderul familiei și i-a relatat acestuia starea de fapt expusă de învinuitul și condițiile pe care le impune pentru a conduce procesul spre o soluție favorabilă inculpaților. Analizând cererea învinuitului, G 1-a trimis pe la acesta pentru a-i transmite că nu poate să-i dea decât 10.000 dolari, sumă cu care învinuitul a fost de acord, dar a solicitat ca banii să-i fie remiși pe loc. In aceste condiții, Gas trâns 4.000 dolari, pe care i-a dat lui pentru ca acesta să-i înmâneze avocatului. Pentru a avea dovada că suma a ajuns la avocat, G i-a desemnat pe, și să participe la efectuarea operațiunii, ceea ce s-a și întâmplat. Astfel, martorii mai sus arătați s-au așezat la o masă vecină celei la care stătea cu învinuitul și au asistat la predarea banilor și la conversația celor doi. Martora a sesizat și ea când avocatul a primit "bancnote de culoare " de la. Tot cu acest prilej, s-a stabilit că diferența până la 10.000 dolari, va fi avansată de către acesta din urmă într-un interval scurt de timp.

Rezoluția infracțională a învinuitului a fost însoțită de demersuri concrete menite să întărească încrederea etnicilor rromi în capacitatea sa de a ușura situația juridică a inculpaților. Astfel, după încasarea sumei de 4.000 dolari, învinuitul a mai cerut 800.000 ROL pentru a cumpăra și a le oferi personalului de la instanță, apoi a părăsit barul pentru scurt timp, după care a revenit și i-a spus lui că a dat banii celor care îi vor pune pe rromi în libertate, asigurându-1 totodată pe acesta că totul este în ordine.

La aproximativ două săptămâni după cele mai sus descrise, s-a întâlnit cu G la Tribunalul Giurgiu, unde a primit de la acesta 3.000 dolari, pentru a-i pune la dispoziția învinuitului. Astfel, 1-a contactat telefonic pe, stabilind de comun acord să se vadă la restaurantul "" din Acolo, în prezența martorilor, și, care se aflau în apropierea lui, învinuitul a primit cei 3.000 dolari, de la acesta din urmă, pe care l-a liniștit cu privire la situația rromilor, spunându-i că totul este rezolvat și că a dat banii cui trebuie. Același lucru l-a reiterat și în fața concubinei lui, cunoscută în comunitatea rromă sub numele de "Anglia", care a insistat să nu-i creeze concubinului său probleme în.

Cu aceeași ocazie, învinuitul a precizat că pentru intervenția sa la organele judiciare solicită să i se plătească 14.000_:000 lei, bani pe care i-a și încasat la câteva zile de la cerere, în fața benzinăriei, situate în zona - din Suma a fost remisă învinuitului de către, în prezența martorului.

Ultima tranșă de bani, în cuantum de 3.000 dolari, a fost primită de învinuit la scurt timp după ultima întâlnire (câteva zile), în localul "" din G, martori ai acestei activități fiind, și G. Potrivit obiceiului, învinuitul 1-a liniștit pe cu privire la situația clienților săi, motivând întârzierea în punerea acestora în libertate prin aceea că magistrații Tribunalului Giurgiu au fost supuși unui control și că din acest considerent nu s-a luat vreo măsură în cauză de către judecători, deoarece era riscant.

În 15.12.2003, cauza privind pe cetățenii de etnie rromă din a ieșit în pronunțare, iar în 23.12.2003, prin sentința numărul 401, Tribunalul Giurgiua condamnat la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție pe toți inculpații trimiși în judecată prin rechizitoriul 10/P/2003 din data de 08.04.2003.

Văzând hotărârea judecătorească, G i-a cerut explicații lui, solicitând totodată și restituirea banilor. La rândul său, l-a contactat pe avocat pentru a lămurirea situației. învinuitul a justificat condamnarea clienților săi la pedeapsa închisorii prin aceea că după controlul ce a avut loc la instanță, judecătorilor din complet le-a fost teamă să mai facă ceva, dar a spus că se va remedia inconvenientul creat la Curtea de APEL BUCUREȘTI, unde va interveni unchiul său,.

La Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost menținută sentința pronunțată de către Tribunalul Giurgiu, împrejurare în care cei condamnați au renunțat la serviciile lui. Au pretins totuși restituirea banilor, dar lui, deoarece aceasta a garantat în fața lor că în cazul în care nu se ajunge la rezultatul dorit, va înapoia personal banii. în această împrejurare, a vorbit de mai multe ori cu învinuitul (a se vedea în acest sens declarația martorului (fila 130-131), care a asistat la aceste conversații) și i-a cerut să-i remită cei 10.000 dolari. In prima etapă, avocatul a promis că va returna suma primită, însă a amânat în mod repetat executarea obligației, ceea ce a determinat nemulțumirea rromilor, care pentru a-și recupera banii l-au informat pe avocat că vor sesiza parchetul și s-au deplasat chiar și la domiciliul acestuia, unde au stat de vorbă cu soția sa.

Văzând reacția foștilor săi clienți, învinuitul, pentru a-și ascunde faptele și a nu restitui banii primiți de la G prin intermediul lui, a formulat un denunț împotriva acestuia din urmă, pentru comiterea infracțiunii de șantaj, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu (fila 319). în cuprinsul sesizării învinuitul a prezentat trunchiat relațiile cu astfel încât fapta acestuia din urmă de a cere restituirea sumei de 10.000 dolari, dată lui pentru a interveni pe lângă judecătorii de la Tribunalul Giurgiua fost descrisă ca fiind șantaj. S-a solicitat tragerea la răspundere penală a lui pentru aceea că, împreună cu familia lui l-a amenințat că dacă nu îi dă suma de 5.000 dolari, îi va face plângere la Parchetul Național Anticorpție pentru comiterea unor acte de corupție împreună cu magistrați din De asemenea, învinuitul a propus pentru probarea acuzațiilor sale organizarea unui flagrant, după ce a discutat cu, căruia i-a promis restituirea a 5.000 dolari, din cei 10.000 datorați. Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiua achiesat la cererea formulată de învinuit și a realizat flagrantul în data de 05.03.2004, în incinta restaurantului aparținând UNIVERSAL CB L, aflat în municipiul G,-. în localul antemenționat, s-a întâlnit, în prezența martorilor G și, cu învinuitul, conform înțelegerii lor prealabile, pentru ca acesta din urmă să-i pună la dispoziție 5.000 dolari. Cu această ocazie, învinuitul i-a înmânat lui doar 2.000 dolari, specificând că restul de 3.000 dolari i-l va pune la dispoziție în cel mai scurt timp. Nemulțumit de faptul că nu a primit întreaga sumă asupra căreia convenise cu învinuitul, a refuzat să semneze înscrisul denumit "Chitanță" (fila 372), redactat de către și să ia banii, solicitându-i unuia dintre martori să verifice cuantumul sumei. Imediat după remiterea plicului cu cei 2.000 dolari, a fost ridicat de către procuror și organele de poliție. In aceeași zi (04.03.2008), față de s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, faptă prev. de art. 194 Cp. (fila 318). în data de 06.03.2004, față de învinuitul s-a pus în mișcare acțiunea penală, prin ordonanța numărul 356/P/2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu (fila 335) și a fost prezentat la Judecătoria Giurgiu cu propunerea de arestare preventivă. Prin încheierea numărul 2 din 06.03.2004, instanța a admis propunerea parchetului și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 7 zile (06.03.2004-12.03.2004), pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 194 Cp. (fila 337-338). Măsura nu a mai fost prelungită la expirarea celor 7 zile.

Urmare a administrării probatoriului propus în apărare de către inculpatul, în data de 22.01.2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiua dispus prin ordonanța 356/P/2004 scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, în temeiul art. 10 lit. a C.P.P.(fila 308-313). Motivarea parchetului s-a fundamentat pe de o parte pe faptul că partea vătămată din acel dosar, avocatul, nu a fost nici constrâns, nici amenințat să-i predea inculpatului suma de 5.000 dolari, iar pe de altă parte pe considerentul că suma mai sus precizată nu a fost pretinsă ca un folos injust, în sensul art. 194 Cp. ci ca o restituire a plății pentru un serviciu promis de avocat și neîndeplinit.

Fiind audiat, învinuitul a negat acuzațiile care i s-au adus și a alegat următoarele:

1.Cu privire la comiterea infracțiunii de trafic de influență, faptă prev. de art. 257 Cp. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, învinuitul a confiat că nu s-a angajat față de și G că va interveni pe lângă magistrații de la Tribunalul Giurgiu pentru a-i determina pe aceștia să-i pună în libertate pe inculpații din dosarul 1330/2003 și să pronunțe față de aceștia pedepse neprivative de libertate. De asemenea, învinuitul a afirmat că nu a primit de la, reprezentantul grupului de la suma de 10.000 dolari pentru acest serviciu și că a încasat de la clienții săi următoarele sume: 100 dolari la angajarea cauzei, în ianuarie 2003 de la numitul, zis ""; 14.000.000 ROL la finele urmăririi penale, mai înainte de sesizarea instanței, bani pe care i-a dat la restaurantul "" din G, în prezența lui, suma reprezentând restanța la onorariul avocațial neachitat, cauză din care nu a eliberat vreo chitanță și încă 2500 euro la sfârșitul anului 2003, de la și concubina sa, ("Anglia"), tot la restaurantul "", sumă reprezentând onorariul său pentru faza apelului și provenind de la toți inculpații din dosarul Tribunalului Giurgiu, numărul 1330/2003. Cu ocazia primirii celor 2.500 euro, învinuitul susține că a încheiat cu, în calitate de reprezentant al clienților săi din localitatea, contractul de asistență juridică nr. 161/29.12.2003, semnat de către ambele părți și că a eliberat și două chitanțe a câte 25.000.000 ROL, pentru contravaloarea celor 2.500 euro, una în aceeași zi și cea de a doua în 24.02.2004.

De asemenea, învinuitul a învederat că a încheiat contracte de asistență juridică cu toți inculpații pe care i-a asistat și reprezentat la parchet și instanță și că pentru toate sumele primite de la aceștia a întocmit chitanțe.

Apărarea formulată de către învinuit nu se coroborează cu probatoriul administrat în cauză. Astfel, martorii, G și au asistat la remiterea celor 10.000 dolari învinuitului, în trei etape și l-au auzit pe acesta când a afirmat că va rezolva problema rromilor din, inculpați în dosarul Tribunalului Giurgiu, în sensul că va da magistraților din completul de judecată acești bani pentru a-i determina să soluționeze cauza într-un mod favorabil clienților săi. Tot martorii alegă că în mai multe rânduri, învinuitul 1-a asigurat pe că a dat banii "cui trebuie" și că problema este rezolvată datorită relațiilor pe care le are la instanță. Printre relațiile sale, învinuitul 1-a inclus și pe, despre care a spus că este unchiul său și va interveni la Curtea de APEL BUCUREȘTI pentru el. Toți martorii mai sus indicați împreună cu martorii, G și confirmă că a primit de la G cei 10.000 dolari în trei tranșe, pe parcursul unei luni și J, începând cu data de 21.05.2003 (dată indicată de unii dintre martori ca fiind sărbătoarea și, corespondentă în calendarul creștin-ortodox zilei de 21 mai).

Deși martorul G și martorele și afirmă că cei 10.000 dolari au fost solicitați de către martorul pentru a interveni el personal la instanță în vederea eliberării rromilor și a obținerii unor pedepse cu suspendarea executării, precizează că în fapt el a intermediat doar predarea banilor învinuitului, aspect rezultând fără echivoc din depozițiile martorilor, G, și, care au specificat că au fost trimiși de către martorul G să fie prezenți la înmânarea sumelor avocatului, tocmai pentru a nu fi suspectat că reține banii pentru sine. Deși în dosarul dedus judecății, martorul denunțător Gas usținut în mod repetat faptul că nu cunoștea destinația sumei de 10.000 dolari, se constată că în declarația acestuia dată în fața organelor de cercetare penală din cadrul G, în 12.04.2004, acesta descrie cu lux de amănunte cum a negociat cu și cuantumul sumei care urma să ajungă la acesta din urmă, precum și modalitatea în care s-au remis efectiv cei 10.000 dolari avocatului și subliniază că personal a fost de față când a înmânat 4.000 dolari învinuitului (fila 361-362). De altfel, neconcordanța cu privire la destinatarul sumei de 10.000 dolari, este explicabilă prin aceea că, potrivit cutumei rromilor, cel care intermediază răspunde pentru neexecutarea obligațiilor convenției și restituirea datoriei, așa cum reiese din declarația lui (fila 96-104), (fila 361-362) și (fila 120-123).

Învinuitul a contestat faptul că a pretins bani de la familia lui G pentru a determina magistrații investiți cu soluționarea cauzei rromilor din, creându-le acestora reprezentarea că poate să-i influențeze pe membrii completului la luarea deciziilor privitoare la libertatea inculpaților, dar precizează că în 29.12.2003 a primit de la și de la concubina lui, ("Anglia"), 2.500 euro, reprezentând onorariul său pentru faza apelului, prezentând în acest sens și un contract de asistență juridică purtând numărul de 161. Apreciem că antemenționata convenție nu s-a perfectat vreodată, argumentele urmând a fi expuse în cele ce urmează. Astfel, acest contract potrivit aserțiunilor învinuitului a fost încheiat între el, în calitate de avocat și în calitate de reprezentant al clienților săi din localitatea, reprezenta mandatul său pentru faza apelului și a fost semnat de ambele părți. Cu toate că întreaga apărare a învinuitului se axează pe acest document, de la declanșarea cercetărilor față de acesta, respectiv din 05.08.2004 și până în prezent nu a depus la dosarul cauzei înscrisul în original sau duplicatul acestuia, pe care potrivit dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea activității de avocatură și ale legii contabilității, are obligația să îl păstreze timp de 10 ani de la întocmire. Aceasta în condițiile în care că ar fi semnat vreun asemenea contract, iar învinuitului i s-a pus în vedere în mod repetat să atașeze contractul. De fiecare dată, învinuitul a prezentat o xerocopie a contractului, în diferite variante, funcție de data la care se uza de acest act. Intr-o variantă xerocopia nu poartă în partea de sus vreo mențiune (fila 80), Iar în alta are înscrise următoarele: "-Rata I. 161/29.12.03 (25.000.000 lei), - Rata a Il-a. 161/24.11.04 (20.000.000 lei)" (fila 243). Este inexplicabil cum xerocopiile ale aceluiași act au conținuturi diferite, la date diferite și cum în ciuda faptului că învinuitul motivează că nu mai este în posesia duplicatului contractului, deoarece 1-a depus în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu nr. 201/P/2007, mai are posibilitatea să facă copii ale acestuia. De altminteri, și la dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu nr. 201/P/2007, conform dovezii întocmite de către scms. din cadrul G - (fila 78 și 298), învinuitul tot o copie a depus și nu duplicatul convenției în discuție.

Studiind contractul de asistență juridică nr. 161/29.12.2003, comparativ cu contractul de asistență juridică nr. 93/17.06.2003 (fila 79, 80, 243 și 299 ), încheiat tot între și, se constată că semnăturile afirmativ depuse de către acesta din urmă sunt diferite. In contractul nr. 161/29.12.2003 scriptura lui prezintă caracterele unui scris evoluat deși acesta nu știe să scrie, iar ultimele cifre din numărul de buletin diferă, în sensul că în locul numărului - apare - (fila 243 și 79), iar seria -, numărul - aparține unei alte persoane, pe nume P (fila 82-83). cu privire la acest contract merg mai departe, pentru că deși susține că a încheiat convenția în 29.12.2003 contractul apare înregistrat în registrul de casă al învinuitului în luna aprilie 2003 și cu suma primită de 350.000 lei și nu 25.000.000 lei (fila 55J7îăr în evidența contractelor învinuitului (păstrată într-un caiet studențesc de matematică, scris de către ) figurează la ultima poziție (61) din anul 2003 (fila 69).

Din analiza contractului de asistență juridică numărul 161/29.12.2003 rezultă că acesta este contrafăcut, însă având în vedere faptul că nu a fost posibilă efectuarea unei constatări tehnico-științifice grafoscopice care să stabilească cu certitudine că acest înscris nu a fost semnat de către, deoarece analiza se efectuează doar pe actul original și nu pe copii, în sarcina lui nu se va reține săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. de art. 290.Cod Penal, facându-se aplicarea principiului "in dubio pro reo" și a dispozițiilor art. 5" C.P.P. 66.C.P.P. și 10 lit. d

C.P.P.

2.Referitor la comiterea infracțiunii de denunțare calomnioasă, faptă prev. de art. 259 Cp., învinuitul a alegat că a formulat plângere penală împotriva lui pentru comiterea infracțiunii de șantaj, deoarece acesta devenise foarte insistent în solicitările sale de restituire a sumei de 10.000 dolari și s-a temut pentru integritatea sa și a familiei sale și nu pentru a ascunde vreo faptă a sa sau pentru a-i face probleme acestuia. De asemenea, învinuitul a susținut că nu a aflat despre faptul că față de s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunea prev. de art. 194 Cp. apreciindu-se că fapta nu există, decât cu ocazia audierii sale la Direcția Națională Anticorupție, întrucât nu i s-a comunicat soluția. Acest lucru nu corespunde adevărului, deoarece în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu se află un exemplar al comunicării făcute acestuia în data de 22.01.2007 (fila 304).

În drept

Fapta învinuitului, avocat în cadrul Baroului G,
care în cursul lunilor mai-iunie 2003, pretins și primit de la martorul
denunțător G, prin intermediul martorului denunțător
, suma de 10.000 dolari, pentru a interveni pe lângă magistrații
Tribunalului Giurgiu, asupra cărora a lăsat să se creadă că ar avea influență
în scopul ca aceștia să pronunțe pentru de clienții săi pedepse neprivative de
libertate, într-o cauză aflată pe rolul instanței, constituie infracțiunea de
trafic de influență, prev. de art. 257.Cod Penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu
modificările și completările ulterioare.

Fapta învinuitului, care în data de 04.03.2004 a formulat o plângere împotriva lui la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, în care îl învinuia pe acesta de săvârșirea infracțiunii de șantaj, prezentând denaturat o faptă reală (solicitarea lui de a-i restitui 10.000 dolari) așa încât din această denaturare a rezultat conținutul infracțiunii antemenționate (prin atribuirea unui scop injust dobândirii banilor), cunoscând în virtutea profesiei pe care o exercita consecințele faptei sale (consecințe materializate finalmente prin arestarea lui ) și urmărind prin aceasta să dea o aparență de legalitate activităților sale ilicite, constituie infracțiunea de denunțare calomnioasă, prev. de art. 259.

Cod Penal

Cele două infracțiuni mai sus descrise se află în concurs real, în condițiile aplicării art. 33 lit. a

Cod Penal

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI în data de 30.06.2008 sub nr. 3830.

De la început este bine de precizat că întreaga acuzare a Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - se întemeiază numai pe declarații de martori, toți de etnie rromă, cu privire la săvârșirea unei fapte de trafic de influență de către inculpatul în perioada mai - iunie 2003.

de luat în seamă este rezoluția din 15.01.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu prin care s-a dispus:

1.Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal (faptă săvârșită în dauna părții vătămate

2.Infirmarea propunerilor organelor de urmărire penală de a nu se începe urmărirea penală față de av., deconexarea dosarului nr. 356/P/2004, la dosarul nr. 1384/P/2003 și de declinare a cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.

3.Declinarea cauzei la. competent să efectueze urmărirea penală în ceea ce-l privește pe av. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 257 Cod penal, 290 Cod penal și art. 259 alin. 2 Cod penal.

Deasemenea nu trebuie să rămână neobservată nici ordonanța din 26.06.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu când, după 2 ani și 8 luni de la începerea urmăririi penale, mai precis 26.10.2004, față de învinuitul s-a dispus pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1 Cod penal, restituirea cauzei la Inspectoratul de Poliție G - Serviciul de Investigare a Fraudelor în vederea completării cercetărilor.

Ulterior prin rezoluția din 12.03.2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - a dispus începerea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare și denunțare calomnioasă prev. de art. 259 Cod penal.

Întrucât așa cum s-a arătat acuzarea Direcției Națională Anticorupție se întemeiază numai pe declarații de martori care prezintă serioase contradicții evidențiate în cursul cercetării judecătorești, se va proceda la analizarea acestora în vederea stabilirii adevărului în cauză, după cum urmează:

La data de 09.07.2004 numitul a sesizat printr-un denunț organele de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție G cu privire la faptul că în cursul anului 2003, tatăl său Gaf ost înșelat de către, care a pretins 10.000 $ SUA pentru a intermedia eliberarea unui număr de zece inculpați printre care și acesta din urmă.

" rromilor" G cum este denumit de către procuror (fila 34 ) în declarația sa dată în 25.03.2008, în faza de urmărire penală a susținut că în luna aprilie 2003 urmare a unui scandal ce a avut loc în localitatea, împreună cu membrii familiei sale au fost arestați și trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice și tentativă de omor.

Potrivit declarației martorului în timp ce aștepta la Tribunalul Giurgiua venit care i-a povestit că are cunoștință în mediul juridic, prin intermediul cărora, contra sumei de 20.000 USD va rezolva ca cei trimiși în judecată să nu facă închisoare.

A susținut că acești bani vor fi dați judecătorilor și procurorilor.

Mai arată martorul în declarația sa aflată la fila 95 că a fost de acord să-i dea lui suma de 10.000 USD, din care 4.000 i-a strâns pe loc de la cei prezenți și i-a înmânat acestuia, în fața martorelor și.

Deși G i-a propus lui să-l însoțească la întâlnirea cu procurorii și judecătorii acesta nu a fost de acord.

Conform susținerilor martorului G diferența până la 10.000 USD i-a data-o lui în aproximativ o lună, în două tranșe, tot la tribunal și tot în prezența martorelor și.

Întrucât la sfârșitul anului 2003, începutul anului 2004, la terminarea procesului toți cei trimiși în judecată au fost condamnați la închisoare cu detenție, a mai arătat martorul G - i-a cerut lui să-i restituie banii.

Acesta nu a fost de acord, motivând că a dat cei 10.000 USD avocatului.

Această declarație a denunțătorului G se coroborează cu depozițiile din faza de cercetare judecătorească și anume:

La termenul de judecată din 20.01.2009 (fila 45 dosar instanță) martorul Gas usținut că:" În anul 2003 atât eu cât și membrii familiei, în total cinci persoane, am avut calitatea de inculpați. Eu nu eram arestat, cauza în ceea ce mă privește se judeca în stare de libertate.

În timp ce mă aflam la Tribunalul Giurgiu așteptând judecarea cauzei a venit la mine care m-a întrebat ce probleme am, i-am relatat situația descrisă mai sus și i-am spus că l-am angajata pe av..

mi-a spus că are oameni, în sensul că el cunoaște judecători și procurori.

mi-a spus că trebuie să-i dau 10.000 USD.

A lipsit 15-30 minute, eu nu l-am văzut vorbind cu nimeni, dar mi-a spus și de această dată să fac rost de suma de 10.000 USD.

Am strâns în fața sălii de ședință de la mai mulți băieți suma de 4.000 USD după ce am avut discuția cu pe care i-am înmâna-o acestuia [.].

La acel moment nu mi-a spus că dă banii pe care mi i-a cerut și cu care am fost de acord, respectiv suma de 10.000 USD lui [.].

Este adevărat cum am declarat la Parchet - a susținut denunțătorul G - că după pronunțarea hotărârii de condamnare când i-am cerut banii lui acesta mi-a spus că a dat suma de 10.000 USD avocatului ".

În declarația sa martorul a susținut că nu i-a trimis pe, și să-i urmărească pe și în momentul în care aceștia s-au întâlnit.

Deasemenea, martorul a mai arătat în ședința din 20.01.2009 că "după ce fiii mei au fost condamnați la 4 ani închisoare, avocatul nu a precizat că în calitatea sa de avocat poate influența soluția ce urma să fie dată de către judecătorii Curții de Apel, ci doar ne-a specificat că în urma recursului declarat, poate să mai ia din pedeapsă".

În ceea ce privește diferența de 6.000 USD martorul Gas usținut că a înmânat-o lui tot în incinta Tribunalului Giurgiu, precizând că este fratele lui, iar este nepotul concubinei lui, Anglia.

Potrivit susținerii martorului G relația dintre avocat și client a fost una de colaborare, iar cel care trebuie să-i restituie suma de 10.000 USD este întrucât în cadrul etniei rrome (intermediul este garant).

În declarația dată la termenul de judecată din 21.05.2009, martorul Gaa rătat: Prima sumă de bani am dat-o în fața tribunalului. A doua sumă de bani și a treia tranșă le-am dat lui la restaurant. Nu cunosc numele localurilor. Eu am fost împreună cu și. I-am spus lui că m-am împrumutat de bani și i-am cerut să mă ducă și pe mine în local să vorbesc cu acea persoană. Acestea mi-a motivat că sunt Ť. și nu va lua banii de la mine. Dacă eu aș fi știut că i-ar fi dat banii lui aș fi avut curajul să-l întreb pe avocat dacă a primit banii și să-i spun că nu a făcut nimic și să-mi dea banii înapoi.

A precizat martorul G în felul următor "Dacă știam că i-a dat banii lui mă duceam la el și îi spuneam: domnule avocat dă-mi J din bani pentru că nu ai făcut nimic".

Potrivit susținerilor martorului G la acest termen de judecată 21.05.2009, era angajat de către membrii familiei și a fost angajat și de către și că i-a văzut pe cei doi stând de vorbă în timp ce cauza se judeca la Curtea de APEL BUCUREȘTI.

În faza de urmărire penală martorul zis "" a declarat (fila 103 ): "Pentru a avea convingerea că remit banii avocatului, Gat rimis pe, să asiste în momentul în care avocatul primește banii.

Așa fiind cei trei antemenționați au venit la barul unde se desfășura tranzacția și au văzut când avocatul a luat banii.

Precizez că de față era și. După încasarea banilor, avocatul a mai solicitat o sumă în lei pentru a cumpăra niște, apoi a prăsit localul pentru scurt timp, revenind și făcându-i semn cu mâna că totul este în ordine și spunându-mi că a dat deja banii celor care urmau să-i pună în libertate pe țigani.

În tot cursul acestei întrevederi cu avocatul acesta s-a că toată lunea din tribunal este la picioarele lui. Am stabilit cu acesta ca diferența de 6.000 USD să o pun la dispoziție în cel mai scurt timp posibil pentru ca el să-i poată da mai departe.

La aproximativ două săptămâni după cele mai sus descrise am primit la Tribunalul Giurgiu de la G încă 3.000 USD. L-am contactat telefonic pe avocat iar acesta mi-a propus să ne vedem la restaurantul. M-am dus acolo împreună cu, și (toți trimiși de G).

Ei s-au așezat separat la o masă, iar eu cu avocatul la o altă masă. Avocatul a luat banii și din nou m-a asigurat că totul este rezolvat, că a dat banii cui trebuie și că nu va fi nicio problemă. Același lucru l-a reiterat în fața soției mele Anglia, care a insistat să nu provoace ceartă cu țiganii din pentru banii care i-a luat de la mine.

A mai arătat martorul în faza de urmărire penală că G i-a dat 14.000.000 lei pe care i-a remis avocatului în câteva zile la benzinăria din B str. - - în prezența lui, care anterior i-a numărat.

În ceea ce privește ultima tranșă de bani, în cuantum de 3.000 USD, martorul a susținut că a înmânat-o martorului într-un bar intitulat "" situat în G, tot în fața martorilor, și G.

Deși la sfârșitul anului 2003, potrivit afirmațiilor martorului "toții țiganii din lotul au fost condamnați la pedepse privative de libertate [.] mi-a zis că dosarul țiganilor va ajunge la Curtea de Apel, unde va interveni unchiul său și-i va pune în libertate".

La termenul de judecată din 20.01.2009, martorul a susținut: "I-am spus lui G că-i dau acești bani lui ".

Deși martorul a susținut că este rudă cu Gaf ăcut următoarea afirmație: " vine în casa noastră și în prezent ca și în anul 2003.

Sunt în relații bune cu acesta pentru că noi țiganii considerăm că suntem rude între noi". După care a făcut a făcut următoarea afirmație: "Avocatul ne aștepta în bar, la masă m-am așezat eu, și ". [.] "L-am pus pe să numere suma de 4.000 USD. În prezența lui, m-a asigurat că inculpații vor fi condamnați la amenzi penale". A mai arătat martorul.

În ceea cea privește tranșa de bani dată la restaurantul martorul a susținut în instanță că: "am dat 3.000 USD lui la restaurantul. În momentul în care i-am înmânat banii lui i-am scăpat pe jos. Precizeze că am scăpat 500 - 600 de dolari. De față la masă erau:,.

După care a revenit susținând că: " era la o distanță de câțiva metri, ne despărțeau câteva mese".

Potrivit declarației martorului, l-a ajutat să adune banii de pe jos. Mai mult, în aceeași declarație martorul susține că: " a fost de față când G mi-a dat suma de 3.000 USD ca să mă întâlnesc cu la restaurantul. De față era și. m- întrebat ce este cu băiatul acesta, iar eu i-am spus să nu se ferească că este băiatul meu".

În prezența martorilor, și altor persoane, i-am dat lui ulterior bani, respectiv 3.000 USD.

A mai susținut martorul că: "În prezența tuturor persoanelor de la masă printre care și, m-a asigurat că tot tribunalul este la picioarele sale".

A mai arătat martorul că cei 10.000 de dolari, G i-a înmânat lui personal și nu lui.

În faza de urmărire penală martorul a declarat: "Întrucât nu s-au strâns decât 4.000 USD, Gad at banii lui, care la rândul său, în prezența mea, a martorilor, și i-a înmânat avocatului într-un bar, aflat lângă tribunal".

"Precizez că pe mine, pe și pe ne-a trimis G să asistăm la momentul predării banilor pentru a avea certitudinea că nu păstrează banii pentru el. Cu acea ocazie a susținut că a rezolvat problema țiganilor în sensul obținerii unor pedepse neprivative de libertate", a mai arătat martorul în declarația sa.

În fața procurorului martorul a mai susținut:" La circa 10 zile de la întrunirea din fața tribunalului am fost solicitat din nou de G să particip la întrunirea dintre și, cu ocazia căreia, la restaurantul din G, acesta din urmă i-a remis avocatului suma de 3.000 USD. Momentul predării banilor a fost constatat și de către, și care stăteau la o masă alăturată celei la care eram așezați eu, și avocatul. l-a asigurat din nou pe că va rezolva probleme țiganilor într-un mod favorabil pentru că este o persoană importantă în G".

În ceea ce privește ultima tranșă de bani, respectiv 3.000 USD martorul a susținut că:" A fost dată lui de către tot în prezența mea, a lui și la barul din Ca de obicei și stăteau în apropierea noastră fără a participa efectiv la discuțiile dintre avocat și.

Potrivit declarației aceluiași martor, din discuțiile avute cu Gaî nțeles că suma de 14.000.000 lei reprezenta onorariul ce trebuia plătit avocatului, fără a se încheia un act între cei doi cu ocazia primirii/predării sumei.

În declarația dată în instanță martorul a susținut că a stat la aceeași masă cu inculpatul și cu martorul în momentul în care acesta i-a înmânat suma de 4.000 USD în localul din fața tribunalului.

"Am auzit, susține martorul, când i-a spus lui că în schimbul sumei de 4.000 USD îi va scăpa pe inculpați de închisoare, în sensul că li se vor aplica amenzi cu suspendarea condiționat a executării pedepsei. La circa 7 - 10 zile am mers la barul, mai arată martorul în declarația sa, care se află în apropierea unei stații de benzină. G mi-a dat suma de 3.000 USD înainte de a ajunge în bar. i-a spus să-mi dea banii mie, în felul acesta să fie convins că-i vă înmâna".

Deasemenea, martorul a mai declarat că în local în prezența lui i-a înmânat banii lui, care se aflau într-un plic.

Martora în declarația dată în faza de urmărire penală (fila 108 ) a susținut următoarele:" mi-a indicat să-l aștept într-un bar vis-a-vis de tribunal. La un moment dat în local a intrat acesta însoțit de un avocat despre care se supunea că se numește.

S-au așezat la masă și am observat că a introdus mâna în buzunarul pantalonilor de unde a scos ceva, ce părea să fie bancnote împăturite și apoi a întins-o spre avocat.

La o masă alăturată erau mai muți țigani pe care nu-i cunosc, dar cu care a vorbit înainte de a discuta cu avocatul. Dintre cei de acolo l-am recunoscut pe un tânăr despre care știu că se numește. Nu am auzit ce a discutat cu avocatul, dar pe drumul de întoarcere acesta mi-a relatat că s-a văzut cu avocatul pentru a-i da suma de 4.000 USD, bani destinați pentru a face blat cu țiganii".

În instanță, la termenul de judecată din 29.01.2009, martora a declarat:" Este adevărat că am fost în bar, nu știu cum se numește acel bar, vis-a-vis era tribunalul și am stat la o masă. L-am văzut pe în acel bar cu mai multe persoane la o masă. Erau în jur de 5-6 persoane, între mine și masa lui era o distanță de 4-5. La acea masă erau și țigani și români.

Am declarat la parchet că l-am văzut pe intrând în bar cu pentru ca acesta, așa mi-a povestit ulterior în mașină".

A mai declarat martora în instanță:" Eu la parchet am relatat ce mi-a spus. Astăzi, în instanță susțin că nu l-am văzut pe la aceeași masă cu. Pe astăzi l-am văzut. Pe drum mi-a povestit că i-a dat bani avocatului. Tot, mi-a spus că în local erau, și ".

Important de precizat este următoarea afirmație a martorei:"Încă odată susțin că am spus la parchet că l-am văzut pe scoțând din buzunar suma de 3.000 USD pentru că așa mi-a spus ".

Deasemenea, martora a mai arătat: "În momentul în care am mers cu la tribunal a venit cu noi și " susținând totodată "Nu am văzut suma de 3.000 de USD. Nu am văzut bani în mâna lui "

Referitor la restaurantul, martora, atât în faza de urmărire penală cât și în instanță, a susținut că nu l-a însoțit pe în interiorul localului, rămânând în mașină.

La întoarcere i-a povestit că s-a întâlnit cu în această locație pentru a-i da suma de 3.000 USD, pentru "a-i scăpa pe țigani de închisoare".

Acesta i-a relatat totodată că în restaurant mai erau, și.

În faza de urmărire penală martorul a declarat că a fost de față când Gad ecis să-i înmâneze lui suma de 10.000 USD pentru ca avocatul prin intermediul judecătorilor să obțină o soluție favorabilă cu privire la cei din lotul arestați.

Martorul a mai arătat că suma de 4.000 USD a fost dată de către avocatului întrun restaurant aflat lângă Tribunalul Giurgiu în timp ce aceștia se aflu la o masă iar el împreună cu, și la o altă masă.

Conform înțelegerii a mai susținut martorul diferența de 6.000 USD urma să se achite în câteva săptămâni.

"Astfel, după aproximativ 10 zile de la întâlnirea mai sus descrisă, atât la solicitarea telefonică a lui G cât și la cererea lui am participat la întâlnirea acestuia din urmă cu avocatul la restaurantul din G", a mai arătat martorul în faza de urmărire penală.

"Acolo am văzut când, aflat la o masă cu avocatul, i-a dat acestuia suma de 3.000 USD și l-am auzit pe avocat afirmând că totul se rezolvă. Împreună cu mine se mai aflau, și ", a mai declarat martorul.

Potrivit declarației martorului "La aproximativ o săptămână după întâlnirea anterioară, la un bar aflat la intrarea în G dintre B, am asistat la înmânarea a 3.000 USD de către avocatului. Totul s-a desfășurat la fel ca în precedenta dată în sensul că eu, și ne aflam la o masă alăturată celei la care stăteau de vorbă și. Din nou am auzit pe avocat asigurându-l pe că țiganii vor scăpa fără să facă închisoare".

În declarația sa martorul a mai susținut că martorul Gad at suma de 4.000 USD nepotului său trimițându-l totodată pe el și pe pentru a vedea dacă înmânează această sumă de bani avocatului.

Și cu privire la celelalte tranșe de bani martorul susținut că a fost de față când au fost înmânați avocatului prin intermediul lui, auzind totodată cum acesta din urmă l-a asigurat că: "se rezolvă, nicio problemă".

Deasemenea, a susținut că de față au mai fost și întrucât G voia să se convingă că va înmâna banii inculpatului.

În faza de urmărire penală martorul a declarat că este nepotul lui G și că în primăvara anului 2003, de sărbătoarea Sf. și a mers la Tribunalul Giurgiu unde acesta împreună cu familia lui erau judecați pentru săvârșirea mai multor infracțiuni.

În timp ce stăteau de vorbă a venit avocatul, angajat de către G și i-a cerut lui să stea de vorbă cu acesta. După un timp a revenit și a relatat că avocatul i-a solicitat suma de 20.000 USD pentru a obține o soluție favorabilă pentru cei arestați din "lotul ".

Potrivit declarației martorului, Gaf ost de acord să plătească 10.000 USD sens în care a adunat pe loc de la cei prezenți 4.000 USD, după care i-a înmânat lui pentru a-i remite avocatului. Pentru că G nu avea încredere că va da banii avocatului, susține martorul, l-a trimis pe el, pe și să asiste "la tranzacție".

Mai declară martorul că s-au așezat la o masă alăturată celei la care stătea cu avocatul, de unde au văzut când acesta a primit 4.000 USD.

Deasemenea, martorul a mai relatat că l-a auzit pe afirmând "că rezolvă totul și că tot Gl este la mâna lui, fiind rudă cu membru al Parlamentului".

Cu privire la restul sumei de 6.000 USD martorul a susținut că aceasta s-a dat în două tranșe: prima sumă a fost dată de avocatului la restaurantul în prezența sa, a lui și. A doua tranșă de bani în cuantum de 3.000 USD i-a fost avansată avocatului în aceeași modalitate descrisă mai sus și în prezența acelorași persoane.

În instanță martorul a susținut că a stat împreună cu fratele său în barul de lângă tribunal la o distanță de 2,5 față de masa la care erau și avocatul, văzându-l pe primul înmânându-i un plic celui de-al doilea.

Deasemenea, a mai arătat că nu a văzut când "banii au fost scăpați pe jos, acest lucru mi-a spus, când m-am dus să fumez".

A mai precizat martorul că și în ceea ce privește celelalte sume de bani date de către avocatului, l-a auzit pe acesta din urmă spunându-i că poate interveni pe lângă membrii completului de judecată, în sensul că "am cunoștințe, am blaturi".

Martora - soția numitului - arestat alături de membrii familiei pentru comiterea infracțiunilor de violare de domiciliu și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice a susținut că Gaf ost de acord să dea 10.000 USD, din care 4.000 USD pe loc, la cererea martorului, dar acesta nu a pronunțat numele avocatului.

Deasemenea, martora a mai susținut în declarația sa că prima sumă de 3.000 USD s-a dat la tribunal de către G lui "".

De față la prima tranșă era care este fiul lui și unul frații, celălalt fiind prin tribunal.

"Nu este de crezut", a susținut martora "ca G să trimită tocmai pe membrii familiei lui să vadă care este soarta banilor, acesta dimpotrivă ar fi avut încredere în noi".

Potrivit declarației martorei de la început și până la sfârșitul procesului avocatul a avut același comportament, în sensul că nu le-a promis că cei arestați vor fi eliberați.

Deasemenea, martora a mai arătat în declarația sa dată la termenul de judecată din 17.03.2009 că:"banii au fost remiși lui în prezența mea a martorei și a unor persoane care îl însoțeau pe acesta a căror nume nu le cunoaște.

Diferenția până la 10.000 USD a fost achitată de către G în perioada imediat următoare, la tribunal tot în prezența mea și a martorei ", a mai declarat martora (fila 125 ).

Deasemenea, atât la Parchet cât și la instanță martora a susținut că a fost amenințată de martorul (că îi răpește copii) față de declarațiile pe care le-a dat organelor judiciare.

A mai precizat martora că i-a spus lui G că banii i-au fost dați lui în perioada în care urmau să se elibereze din închisoare după ce au fost condamnați definitiv.

Potrivit susținerilor martorei la fiecare termen de judecată spunea că "trebuie să scape", fără să folosească vreun nume.

De reținut este și următoarea afirmație a martorei "noi când ne duceam la penitenciar le spuneam celor arestați că vor fi liberi prin intermediul lui "", întrucât știam că banii i-au fost dați acestuia".

Martora - fiica martorului a susținut ca și martora, în instanță, că nu a specificat numele persoanei căreia urmează să-i înmâneze suma de bani cerută în schimbul eliberării persoanelor arestate, spunând că are "oamenii lui".

În declarația sa aflată la (106 dosar instanță) martora a mai arătat "nu l-am văzut pe în ziua în care eram adunați la proces, ca acesta să discute cu și că acesta din urmă ar fi avut în brațe".

Potrivit susținerilor martorei în acea perioadă soțul său se afla în stare de arest și G i-a înmânat banii lui de față cu, și.

Martora a mai susținut că și sunt frați cu, în timp ce este nepotul lui, fiind crescut de către acesta împreună cu concubina sa.

Martora a mai declarat în instanță că: "în momentul în care tatăl meu i-a cerut lui să-i restituie suma de 10.000 USD, acesta a afirmat că banii i-a dat lui ".

Martora a mai arătat deasemenea: "după ce au fost înmânați banii a avut același comportament ca înainte, în sensul că nu mi-a promis niciodată că membrii familiei noastre vor fi achitați sau puși în libertate".

a mai declarat că: "Am auzit că a contribuit cu banii noștri la nunta lui pe care îl consideră ca fiind fiul lui pentru că l-a crescut".

În declarația dată în fața instanței de judecată (fila 52 dosar instanță) martorul a susținut că în toată perioada cât a fost judecat și apărat în fazele procesuale de către avocatul, nu i s-a promis de către acesta că va obține schimbarea încadrării juridice cu privire la faptele reținute în sarcina sa și a celorlalți inculpați în infracțiunea de tulburare a liniștii publice, "ci dimpotrivă erau încadrări mult mai grave".

Deasemenea martorul a mai arătat că:" niciodată avocatul, pe perioada cât am fost arestați nu a încercat să ne întărească convingerea că vom fi puși în libertate, venea în instanță și ne apăra".

Potrivit convingerilor martorului, este un om serios, întrucât l-a sfătuit în acea perioadă să nu părăsească țara pentru că era dat în consemn la frontieră, așa încât i-a ascultat sfatul.

În cursul urmăririi penale (fila 146 ) martorul a susținut că după ce a fost eliberat din închisoare i-a cerut lui banii dați de tatăl său.

Întrucât a motivat că banii au fost dați avocatului, i-a confruntat pe cei doi, dar avocatul nu a recunoscut că ar fi primit banii de la pentru a fi puși în libertate de către instanța de judecată.

Martorul - nepotul lui - a susținut că l-a angajat pe avocatul pentru a-l asista pe și pe ceilalți membrii ai familiei, iar pe parcursul procesului i-a avansat acestuia suma totală de 1.000 Euro.

Deși în faza de urmărire penală martorul a susținut că nu a fost de față când G i-a înmânat suma de 10.000 USD lui, auzind în comunitate despre acest fapt, în instanță la termenul de judecată din 17.03.2009 acesta declarat "Am fost de față dar nu de fiecare dată când s-au dat sumele de bani în tranșe. Odată G i-a dat o sumă de bani lui în fața tribunalului iar o altă tranșă la care am participat s-a dat întrun bar din G".

Martorul a mai susținut în instanță că: "Nu am declarat la parchet că am asistat la darea banilor pentru că ne-a promis că ne va da banii".

Potrivit declarației martorului dată în instanță " i-a perceput 1.000 Euro pentru patru persoane arestate. Acesta i-a luat mai puțin față de onorariile existente la această dată spunându-i că îi este milă de familie și de cei arestați".

Deasemenea, martorul în instanță a susținut că avocatul a tăiat chitanțe pentru banii pe care i-a dat dar nu le-a mai păstrat.

În ceea ce privește pe martorii și, martorul a susținut că aceștia sunt frații lui întrebându-se în mod retoric. "Ce încredere putea G să aibă în frații lui?".

Deasemenea, potrivit susținerilor acestui martor "Banii trebuie să ni-i restituie cel căruia i-am dat".

Martorul - ginerele lui a declarat atât în faza de urmărire penală cât și de judecată că suma de 10.000 USD a fost dată lui "" - acest fapt cunoscându-l de la soția sa.

Acest martor a mai susținut ca și martorul G că l-a văzut pe în biroul fostului procuror - în prezent decedat - când aceștia erau aduși la anchetă.

Martora (Anglia) - concubina martorului - a susținut în faza de urmărire penală că: "Am fost de față când avocatul i-a spus concubinului meu că dacă îi dă 10.000 USD îi scoate pe țigani din pușcărie pentru că are tot Gl la picioarele lui, adică toată procuratura, afirmând chiar că are o rudă importantă care îl va ajuta".

Martora în declarația sa dată procurorului a susținut că G i-a dat suma de 4.000 USD, care la rândul său i-a dat-o lui "". Acesta în prezența lui i-a înmânat-o avocatului.

În instanță, a revenit asupra celor afirmate în cursul urmăririi penale, susținând că:" G i-a dat lui banii, eu i-am pus în genata mea și împreună am mers să ne întâlnim cu ".

În ceea ce privește restaurantul martora a declarat că:" în localul când au fost înmânați cei 3.000 USD de către lui. Erau mai muți la o masă separată. La cei prezenți de la masa lui, le-a promis că are oameni și-i va scăpa de pușcărie, de față eram eu, care am stat în apropiere cu fața la ei, și ".

Deasemenea, martora a mai susținut în depoziția dată că: "după ce inculpatul a dus florile la tribunal a făcut un semn de satisfacție cu mâinile spunându-mi: s-a rezolvat cu țiganii".

a mai arătat că "în decembrie m-am dus cu 2.500 Euro împreună cu și la, eu i-am scăpat pe jos, i-am adunat și i-am dat lui ".

Potrivit susținerilor martorei, avocatul nu a semnat nici un act, "a luat banii și i-a spus că s-a aranjat totul".

Martorul - văr cu concubina lui, Anglia - a susținut la termenul de judecată din 24.02.2009 că i-a dat lui suma de 10.000 USD pentru "a scăpa niște țigani din închisoare".

Martorul a declarat ca și în faza de urmărire penală că în martie 2004 i-a propus lui G să fie de față când îi va restitui suma de 2.000 sau 3.000 USD, pe care trebuia la rândul lui să-i restituie lui G, moment în care poliția i-a reținut pe toți trei.

Martorul G - nepotul concubinei lui - prezent deasemenea la flagrantul organizat ca urmare a infracțiunii de șantaj reclamată de către a susținut la termenul de judecată din 24.02.2009. "Am văzut când l-a chemat pe la Tribunalul Giurgiu. Nu am fost de față când i-a înmânat banii lui. Ceea ce am văzut este momentul în care s-au strâns banii iar unul dintre țigani, mai i-a dat lui zis -".

Martorul a mai arătat că a fost acela care l-a dus cu mașina pe la restaurantul și a stat împreună cu, și la o altă masă decât cea la care au stat cei doi.

Deasemenea și în ceea ce privește suma de 4.000 USD martorul Gas usținut că a stat la aceeași masă în localul cu, și și că nu a fost interesat despre ce discutau și la masa alăturată.

În ceea ce privește restaurantul, martorul Gaa rătat că distanța între mese era de 1,5 - 2 și că nu a fost atent și nu a văzut ce s-a întâmplat la masa celor doi.

Potrivit declarației acestui martor "" i-a dat lui să le înmâneze personalului din tribunal.

Deasemenea, martorul a mai declarat "nu știu dacă a fost și Anglia prezentă la una din întâlnirile în care s-au înmânat banii. Nu am văzut să fi scăpat vreo sumă de dolari pe jos și că i-ar fi adunat. a stat tot timpul la masă cu mine".

Martora în declarația sa aflată la filele 359 - 360 în dosarul nr. 356/P/2004 în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului în conformitate cu art. 10 lit. d Cod procedură penală pentru infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin.2 Cod penal, a susținut: " mi-a dat 1.200 de Euro și 1.600 USD, urmând să-i dau banii avocatului pentru două zile. Conform înțelegerii, peste două zile la restaurantul din municipiul G m-am întâlnit cu avocatul, despre care mi-a spus că se numește, de față fiind și numiții și. În prezența acestora i-am dat avocatului suma mai sus menționată, după care i-a spus că acum s-au achitat toți bani și să avem grijă să nu avem belea cu țiganii, iar avocatul i-a spus că este mulțumit și că se va rezolva, după care ne-am despărțit".

De precizat că procurorul odată cu începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de trafic de influență nu a dispus și audierea martorei dând eficiență declarației acesteia existentă în dosarul mai sus menționat în care învinuit era, denunțat de către pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

În declarația sa dată în fața instanței de judecată (fila 152 dosar instanță) martora a arătat: "Nu este adevărat cum se arată în declarația dată organelor de cercetare penală. Eu, personal nu m-am întâlnit cu avocatul, adică nu am stat de vorbă cu acesta, s-a întâlnit cu acesta".

Deasemenea martora a mai susținut în instanță: " mi-a cerut banii, eu m-am dus la masa celor doi și i-am dat banii lui. Avocatul știa că eu urmează să-i dau banii de la După ce i-a dat banii am auzit acea afirmație, respectiv ca să nu aibă belea cu țiganii".

Martora a mai arătat în declarația sa: "Nu este adevărat cum susține, că în momentul în care i-a înmânat banii lui, acesta i-a scăpat pe jos" și că nu i-a văzut în local pe,.

În ceea cel privește pe, martora a arătat în instanță că, acesta a stat singur la o masă vis-a-vis de masa ei, iar distanța față de masa la care stăteau și era de 3-4.

Constatând că există contradicții între declarațiile denunțătorului G și ale martorului, instanța de judecată în conformitate cu art. 87 Cod procedură penală, a procedat la confruntarea acestora la termenul de judecată din 20.01.2009 în vederea lămuririi cauzei.

La întrebarea instanței dacă martorul G este rudă cu acesta răspunde:" Nu sunt rudă cu, este nepotul concubinei lui ".

În schimb, martorul răspunde la aceeași întrebare "Eu consider că sunt rudă cu G, dar eu nu am fost în relație cu această familie, de fapt ei nu m-au considerat ruda lor. Nu sunt nepotul concubinei lui, Anglia.

La întrebarea dacă martorul G i-a dat suma de 3000 USD lui, conform susținerilor sale cu ocazia audierii la termenul de judecată din 20.01.2009, acesta a răspuns:" Nu este adevărat că eu i-am dat lui suma de 3.000 USD să i-o dea lui ".

În schimb martorul a susținut: " G mi-a dat suma de 3.000 USD să o înmânez lui la restaurantul pentru că este neam cu mine".

Și cu ocazia confruntării martorul Gaa rătat: "Când am înmânat cele trei tranșe de bani lui, de față era și. Eu personal nu i-am dat acestuia din urmă nicio sumă de bani drept garanție".

Însă martorul și de această dată a invocat aceeași împrejurare și anume: " de față împreună cu. I-a dat lui sumele de 4.000 și 3.000 USD, iar mie mi-a dat 3000 USD, așa cum am arătat".

În ceea ce privește contradicția existentă cu privire la împrejurarea dacă martorii și au fost de față când G i-a dat banii lui, martorul Gar ăspuns: " și nu au fost de față când am înmânat sumele de bani astfel cum am relatat mai sus".

Martorul a susținut în schimb: "La prima tranșă erau de față, și alte persoane".

Deasemenea, martorul a mai susținut că în momentul în care G i-a dat suma de 3.000 USD de față era și.

În ședința publică din 29.09.2009, s-a procedat la confruntarea martorului denunțător G cu martorii și, în care primul a susținut următoarele: "Toate cele trei tranșe de bani i le-am înmânat lui ".

Deasemenea martorul a susținut: "Da, am fost de față, am văzut când Gad at cele trei sume de bani lui. Nu a existat o altă persoană".

O întrebare pentru martorul Gaf ost și aceea dacă l-a desemnat pe să observe că banii vor ajunge la.

Martorul a răspuns: "Da am fost trimis de G să văd dacă banii ajung la domnul avocat ".

O altă întrebare pentru martorul Gaf ost următoarea: a afirmat că banii vor ajunge la în momentul în care i-ați înmânat pentru ca fiii, nepoții, nora, respectiv zece persoana să fie eliberați de instanța de judecată, ca urmare a unor fapte de corupție?

Martorul Gar ăspuns: Mi-a spus că are om care să intervină la judecător și mi l-a arătat pe.

În momentul în care am dat banii nu știam că aceștia vor ajunge la. mi-a zis că acesta e, arătând spre, dar eu nu știam că trebuie să corupă judecătorii.

Mi-a spus că avocatul are oameni. că este avocatul nostru.

Martorul a mai declarat: "Este adevărat că a afirmat că banii vor merge la. Au vorbit amândoi că se rezolvă problema. Eu am înțeles că acești bani vor fi dați magistraților ca să schimbe încadrarea".

La întrebările: În barul de lângă tribunal, cine a stat la masă cu?

Martorul:.

În barul, cine a stat la masă cu?

Martorul: a stat la masă cu, nu a mai stat nicio altă persoană. Suma de 3000 USD din barul i-a dat-o G lui și nu unei alte persoane.

Cine a stat la masă cu inculpatul în barul?

Martorul: Numai și nicio o altă persoană împreună cu aceștia. Eu am stat la o masă de unde am putut să aud când îi spunea lui: "nu mă băga în belea cu țiganii". Am văzut că banii au fost dați de fiecare dată de către lui. Nu am stat la masă cu și nici cu. era de fiecare dată în local, el stătea la o masă singur. a stat la o altă masă. El era la o masă mai aproape. Nu știu cine a scăpat banii pe jos, ori, ori, am văzut când s-a aplecat să-i ia. Erau dolari.

În ceea ce privește procesul verbal de confruntare între G și din data de 29.09.2009, se constată că martorul face afirmații contradictorii celor susținute în ședința de judecată din data de 24.02.2009.

"Nu am auzit pe spunându-i lui sau unei alte persoane că va interveni pe lângă judecători să obțină o soluție favorabilă, respectiv de punere în libertate. De la masa la care eu am stat împreună cu nu se putea auzi ce discutau cei doi pentru să era. Erau țigani mulți, unii intrau și alții ieșeau, era și nu se auzea. După ce am fost la cele trei localuri ne-a spus că a afirmat de un anume care este unchiul său și care va interveni pe lângă judecător și se rezolvă cu siguranță. Prima tranșă a fost dată de lui la local în mână. Am văzut dolarii. Nu am auzit nicio discuție atunci. Eu trebuia să fiu martor să văd numai că-i dă banii, dar nu să și aud. Mă făceam cu fratele meu că discutăm ca să nu-și dea seama domnul avocat că noi îl urmărim. Nu a auzit nici fratele meu ce discutau cei doi. [.]

A doua oară i-a dat banii lui la vedere, adică fără să fie puși în plic. Nici în acest bar nu am auzit discuțiile purtate între cei doi pentru că rolul meu era să văd dacă îi dă banii, nici fratele meu nu a auzit discuțiile celor doi. Sunt atâția ani și nu mai știu când a scăpat banii pe jos a doua oară sau a treia oară. în momentul în care a scăpat banii pe jos l-a certat pe acesta spunându-i: nebun, dai banii pe jos să vadă lumea. Eu am văzut acest moment pe care îl relatez acum. a mai trimis și niște fete, dar nu le știu după nume. Aceasta este declarația pe care o mențin și care exprimă adevărul. De la știu că a existat o discuție între cei doi că se rezolvă cu, asta am vrut să susțin în prima declarație. Așa am înțeles eu de la ".

A mai declarat martorul: " Nu cunosc orașul G, dar cred că banii au fost scăpați pe jos de la. Anglia a fost prezentă dar nu mai știu în ce local. Nu am văzut-o pe Anglia să fi scăpat bani pe jos".

La întrebarea adresată martorului G: L-ați trimis pe să-l observe pe dacă îi dă banii lui, martorul G răspunde: Nu l-am trimis eu s-a dus el.

În aceeași ședință de judecată 25.06.2009, G și au susținut că nu au văzut-o niciodată pe și că aceasta nu le este nepoată, așa cum a declarat.

Deasemenea Gam ai susținut că este crescut de și Anglia de la vârsta de 4-5 ani.

Atât la acest termen de judecată cât și în toate declarațiile date, G cât și au susținut că, și sunt frați și se trag din țigani nomazi și că s-au născut și au copilărit în comuna, județul

Inculpatul a susținut că poate face dovada faptului că cei trei martori sunt frați cu ajutorul martorilor, și care au fost polițiști pe raza comunei, motiv pentru care instanța a dispus audierea acestora, cât și emiterea unor adrese către Primăria Sectorului 1 B, Primăria comunei - și Primăria, județul G, pentru a se comunica extrasele pentru uzul autorităților de stat de pe certificatele de naștere ale numiților, și, ca urmare a contradicției existente în ceea ce privește întregul probatoriu existent la dosarul cauzei bazat numai pe declarațiile de martor.

În declarația sa aflată la fila 281 dosar instanță martorul, fost polițist pe raza comunei a arătat că: "În discuțiile pe care le-am avut cu, și, aceștia susțineau că sunt frați, iar pe raza comunei și pe raza orașului B, aceștia erau cunoscuți ca frați. Nu știu dacă din datele oficiale rezultă că aceștia sunt frați",

Deasemeena martorul a mai susținut că cel care-i cunoaște foarte bine pe, și este fostul șef de post al comunei, pe nume.

Martorul a confirmat și susținerile inculpatului în sensul că cei doi, în calitate de foști polițiști din cadrul Serviciului Judiciar al G, îi aduceau la cercetări pe, și ocazie cu care cei trei recunoșteau că sunt frați.

Martorul la termenul de judecată din 29.09.2009 a arătat următoarele: "În luna iulie 1987, când eu mi-am început activitatea ca polițist în comuna, și erau cunoscute ca persoane sub porecla: familia ".

Deasemenea martorul a mari arătat: "Sub aspect de notorietate și zvon public, și erau frați de sânge", existând la vremea respectivă un registru de evidență.

Martorul în ședința publică din 10.11.2009 a declarat: "Din anul 1980 până în anul 1986 am fost șef de post în comuna, județul În această perioadă, în comuna, locuia familia, având porecla. avea mulți copii: față de alte familii de țigani, membrii familiei erau cei mai periculoși.

În calitatea mea de șef de post al comunei, țineam evidența tuturor familiilor de țigani.

Aveam un caiet studențesc în care erau trecuți toți cetățenii de etnie rromă din comuna. În acea perioadă, membrii etniei rrome nu aveau serviciu și noi aveam obligația să întreprindem acțiuni de prevenire. Și membrii familiei erau luați și duși la secția de poliție, în anumite situații. . aduc aminte de, acesta era fiul lui, zis. că erau mulți frați. știu că era frate cu. că era unul; acesta locuia în aceeași casă cu și. Avea o casă prăpădită".

Deasemenea martorul a mai arătat că în perioada în care a lucrat la IPJ G - Serviciul Judiciar, niciodată nu a avut relații de prietenie cu membrii familiei, ci dimpotrivă îi sprijinea în acțiunile pe care le organizau împotriva elementelor infractoare existente pe raza comunei.

A mai precizat martorul "La intrarea în comuna, pe partea, prima casă, era a familiei; acolo locuiau:,; zis. - știu pe pentru ei se strigau după poreclă".

Cu privire la persoanele de etnie rromă martorul a mai arătat: "În actele de stare civilă, au fost trecute, uneori, doar datele privitoare la tată sau la mamă: nu exista concordanță între acte, întrucât aceștia nu erau căsătoriți. În registrul agricol al comunei, este trecut că este frate cu ceilalți, respectiv și. În acea perioadă, avea, aproximativ 28- 30 de ani; era cel mai mic. avea 19 ani la acel moment. Îi știu pe aceștia trei întrucât erau mai mari ca vârstă și ne dădeau mai mult de furcă".

Deasemenea martorul a mai susținut: " că avea numele după mamă, dar sigur știu că acesta locuia în casa părintească".

Au fost administrate aceste declarații de martori - respectiv foști polițiști din cadrul Inspectorului General de Poliție G - întrucât pe parcursul întregului proces penal atât denunțătorul G cât și martorii, și inculpatul au susținut că cei trei, și sunt frați și că tatăl lor se numea "".

Hotărârea instanței de a face cercetări cu privire la împrejurarea dacă este frate cu ceilalți doi și a fost determinată și de susținerea denunțătorului G din data de 25.06.2009: " La termenul anterior, când am auzit că avocatul a luat suma de 50.000.000 lei de la, conform declarației inculpatului, eu m-am revoltat, în momentul în care am părăsit sala, că s-a putut lua onorariu atât de mare. M-am supărat că avocatul a luat suma de 50 milioane lei, pentru că nu a făcut nimic în dosar".

Martorul Gam ai declarat că nu i-a spus că îi plătește onorariul de avocat lui. i-a spus că "are blat", în sensul că are oameni.

De precizat însă că din extrasele de naștere aflate la dosar, ale martorilor și rezultă următoarele date privind părinții și anume: - și mama -.

În schimb, din datele privind numele părinților martorului rezultă că tatăl se numea, iar mama.

Curtea însă va da valoare probatorie declarației martorilor și, care în calitate de foști polițiști pe raza comunei au susținut împrejurarea că, și au locuit în aceeași casa părintească fiind cunoscuți ca făcând parte din "familia ".

Pentru ca fapta de trafic de influență să fie săvârșită de inculpatul trebuie ca din probele dosarului să rezulte că, în cursul lunilor mai - iunie 2003, pretins și primit de la martorul
denunțător G, prin intermediul martorului denunțător
, suma de 10.000 dolari, pentru a interveni pe lângă magistrații
Tribunalului Giurgiu, asupra cărora a lăsat să se creadă că ar avea influență
în scopul ca aceștia să pronunțe pentru de clienții săi pedepse neprivative de
libertate, într-o cauză aflată pe rolul instanței.

La pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întărească convingerea cu privire la vinovăția inculpatului pe bază de probe certe, sigure care să reflecte realitatea obiectivă asupra faptei deduse judecății.

Or, declarațiile martorului, scos de sub urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiuni prev. de art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, ca urmare a denunțului formulat de G, declarațiile martorului, nepotul concubinei lui, Anglia, cât și ale acesteia, precum și declarațiile martorilor și, cunoscuți ca fiind frați cu pe raza comunei, potrivit susținerilor martorilor audiați prezintă serioase contradicții, ce nu pot conduce la stabilirea cu certitudine a situației de fapt.

Deasemenea, serioase contradicții prezintă și declarația martorei care nu a fost văzută de nici un martorul în localul când i-a dat banii lui, respectiv 3.000 Euro în prezența avocatului.

Deși în faza de urmărire penală a susținut că a dat banii direct lui, acesta asigurând-o atât pe ea cât și pe și că "se va rezolva", în instanță martora a afirmat că banii reprezentau onorariu de avocat dat de către

Deasemenea, martora a susținut că nu a scăpat banii pe jos în momentul în care i-a înmânat banii lui cum susține acesta.

De precizat că martorul Gad eclarat în instanță că nu o cunoaște pe și că nu este rudă cu aceasta, motiv pentru care nu putea să-i dea suma de bani despre care aceasta face vorbire în declarația sa.

Dealtfel și martorii, și au susținut că sunt rudă cu denunțătorul G, fapt deasemenea negat de către acesta cât și de ceilalți membrii ai familiei sale cu ocazie audierii lor.

Singura care prezintă credibilitate cu privire la declarația dată în instanță este martora, cu privire la care atât martorul cât și au încercat să inducă ideea că aceasta a participat atât la primirea sumelor de bani cât și la promisiunile făcute de către pentru a interveni pe lângă magistrați în vederea obținerii unor soluții favorabile de punerea în libertate.

Deși Parchetul încercă să acrediteze ideea că atât G cât și membrii familiei acestuia nu recunosc adevărata situație de fapt întrucât doresc să recupereze suma de 10.000 USD de la potrivit unei cutume țigănești, pe parcursul întregii cercetări judecătorești, Curtea nu a putut stabili deși și-a îndeplinit obligațiile prev. de art. 4 din Codul d e procedură penală în ceea ce privește rolul activ, că situația este cea prezentată de către acuzare.

Astfel, martorul G audiat și confruntat totodată cu martorii, și a făcut următoarea afirmație ce a fost mai sus prezentată și anume: "dacă eu aș fi . că i-ar fi dat banii lui aș fi avut curajul să-l întreb pe avocat, dacă a primit banii și să-i spun că nu a făcut nimic și să-mi dea banii înapoi".

Pentru ca "vinovăția inculpatului să fie legal stabilită" - astfel cum prevăd dispozițiile art. 6 alin. 2 din CEDO - trebuie ca probele administrate să confirme pretinderea și primirea sumei de 10.000 USD de către de la martorul ca urmare a afirmațiilor sale în legătură cu influența pe care o are pe lângă magistrați.

În continuare vor fi evidențiate contradicțiile existente cu privire la pretinderea sumei de 10.000 USD de către inculpatul prin intermediul lui de la G și anume:

Martorul Gas usținut că întotdeauna i-a întărit convingerea că "el cunoaște judecători și procurori" și că, după pronunțarea hotărârii de condamnarea acesta i-a adus la cunoștință împrejurarea că banii au fost dați avocatului.

Însă cu ocazia confruntării din data de 29.09.2009 cu martorul, Gas usținut că a afirmat că "are om ca să intervină pe lângă judecători" și i l-a arătat pe, după care imediat a făcut următoarea precizare: "în momentul în care a, dat banii nu știam că aceștia vor ajunge la ".

Martora - soția inculpatului - a declarat în instanță că la fiecare termen de judecată, le spunea că cei arestați "trebuie să scape fără să folosească vreun nume".

A mai precizat martora că, după ce inculpații au fost condamnați definitiv, urmând să se elibereze din penitenciar, a făcut afirmația în sensul că bani au fost dați avocatului.

Martora - soția inculpatului - a declarat în instanță că întotdeauna spunea că "are oamenii lui" fără a specifica numele avocatului.

Martora a mai arătat că "după ce au fost înmânați banii, a avut același comportament ca înainte, în sensul că nu mi-a promit niciodată că membrii familiei noastre vor fi achitați sau puși în libertate".

a mai declarat că "am auzit că a contribuit cu banii noștri la nunta lui pe care îl consideră ca fiind fiul lui pentru că l-a crescut".

Martorul a susținut că discuțiile privitoare la pretinderea sumei de 10.000 USD de către care a pretextat că este unchiul său și are trecere la magistrați, au fost numai între aceștia doi.

În schimb, a susținut că "eram de față când i-a cerut acești bani lui. Era de față și ", fapt însă contrazis de acesta potrivit declarației sale: " a spus țiganilor că i-a reproșat de ce vin toți țiganii, să vadă lumea toată șatra" și că i-a cerut pentru început suma de 20.000 USD, în final fiind de acord cu 10.000 USD pentru punerea în libertate a inculpaților.

Deasemenea și primirea sumei de 10.000 USD în trei tranșe, ca modalitatea normativă a elementului material al infracțiunii de trafic de influență este marcată de serioase contradicții care pun la îndoială vinovăția inculpatului.

Parchetul susține cu privire la prima tranșă dată în localul de lângă Tribunalul Giurgiu că martorii, și trimiși de G să participe la efectuarea operațiunii s-au așezat la o masă vecină celei la care stătea și inculpatul, asistând la predarea banilor și la conversația celor doi.

Potrivit parchetului a sesizat și ea când avocatul a primit "bancnote de culoare de la ". Tot cu acest prilej s-a stabilit că diferența până la 10.000 USD va fi avansată de către acesta din urmă într-un interval scurt de timp. În instanță, martorul Gas usținut că a dat suma de 4.000 USD în fața Tribunalului Giurgiu, martorului de față fiind și, fapt confirmat și de către acesta.

Martorele au mai susținut că era însoțit de, și.

În instanță, deși Gan egat că i-a trimis pe cei trei să vadă dacă banii vor fi dați avocatului cu ocazia confruntării din data de 29.09.2009, acesta a declarat "am spus că nu l-am trimis pe de necaz că nu mi se dă banii, dar nu a fost adevărat", după care referitor la, denunțătorul a afirmat: "nu l-am trimis eu s-a dus el".

Referitor la localul de lângă Tribunalul Giurgiu:

În timp ce susține că "l-am pus pe să numere suma de 4.000 USD", Anglia concubina acestuia face următoarea afirmație " G i-a dat lui banii, eu i-am pus în geanta mea și împreună am mers să ne întâlnim cu. i-a dat banii lui în prezența lui ".

Deși și au susținut în instanță că au stat la aceeași masă cu, în faza de urmărire penală martorii și au arătat că împreună cu au stat la o masă alăturată pentru a auzi discuția celor doi.

a susținut în faza de urmărire penală că a stat la aceeași masă și cu, fapt negat de către aceasta în instanță.

Deși acuzarea Parchetului se întemeiază și pe declarația martorei în sensul că a sesizat când a primit "bancnotele de culoare " de la, aceasta în faza de judecată a susținut că nu l-a văzut în barul vis-a-vis de tribunal pe împreună.

Mai mult, martora a precizat că exprimă adevărul declarația dată în instanță, iar la Parchet a susținut că l-a observat pe introducând mâna în buzunarul pantalonilor de unde a scos ceva, ce părea a fi bancnote împăturite ce au fost date avocatului, pentru că "așa mi-a spus ". Nu a văzut bani în mâna lui a mai declarat martora la termenul de judecată din 20.01.2009.

Referitor la restaurantul:

a susținut în instanță că a stat la aceeași masă în acest local cu, (Anglia), și, în timp ce se afla la o distanță de câțiva metrii la o altă masă.

Deasemenea, martorul a mai susținut că în momentul în care i-a dat suma de 3.000 USD avocatului, a scăpat din mână 500 - 600 USD, încercând să acrediteze ideea că l-a văzut și care de fapt a stat în afara localului, în mașină potrivit declarațiilor acesteia date atât la procuror cât și la instanță.

În schimb, martorul a susținut că a stat în localul la aceeași masă cu și în timp ce, și la o masă alăturată.

Dimpotrivă și au declarat că în localul au stat la aceeași masă cu în timp ce G a susținut că a stat la aceeași masă cu cei mai sus menționați, inclusiv cu martora.

Curtea constată față de concordanța existentă între declarațiile martorei date în ambele faze procesuale sub acest aspect că declarațiile celorlalți martori sunt nesincere încercând în acest mod să acrediteze ideea vinovăției inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art.257 Cod penal.

este și declarația martorei care în dosarul nr.201/P/2007 a susținut că a dat sumele de 1.200 Euro și 1.600 USD inculpatului pentru a obține soluții favorabile membrilor familiei în restaurantul în condițiile în care în instanță a susținut că s-a dus la masa unde stătea și, moment în care i-a dat banii acestuia din urmă.

A mai precizat martora că nu este adevărat cum susține martorul în sensul că scăpat banii pe jos.

Deasemenea, trebuie specificat că toate cele trei tranșe de bani au fost date de către G lui, declarațiile celor doi coroborându-se sub acest aspect.

Mai mult în confruntarea cu martorul G, a susținut că acesta i-a înmânat lui personal suma de 3.000 USD pentru întrucât este neam cu el, fapt contrazis de declarațiile celor doi.

Referitor la localul sau:

Parchetul susține că suma de 3.000 USD a fost dată de către, inculpatului, martor fiind, și G.

Contradicția evidentă rezultă din declarațiile martorilor și, întrucât fiecare dintre ei susține că i-a dat banii lui, de față fiind, și G.

Deasemenea, martorul a susținut că l-a văzut pe care număra niște bani și că acesta i-a scăpat pe jos, declarație care este în contradicție cu cea a martorului, precum și cu declarația martorei, care dimpotrivă susține că banii au fost scăpați pe jos de către ea și nu de către o altă persoană.

Cu privire la afirmațiile făcute de către avocatul în prezența martorilor și în sensul influențării judecătorilor, Curtea în lipsa altor dovezi nu poate să dea valoare probatorie declarației acestora.

Astfel cum rezultă din actele dosarului inculpatul înainte de a deveni avocat în cadrul Baroului Gal ucrat la Serviciul Cercetări Penale din cadrul Inspectoratului General de Poliție având calitatea de ofițer.

În atare situație, există îndoială că un fost polițist prin structura și pregătirea sa profesională poate să facă afirmații în fața mai multor persoane care nu erau direct interesate în cauză cu privire la intenția sa de a săvârși o faptă de corupție sancționată de către legiuitor.

De altfel această îndoială este confirmată de fișa de cazier judiciar a martorului din care rezultă că este cunoscut cu antecedente penale, precum și de profilul moral pe care și-l face inculpatul cu ocazia declarației din date de 21.05.2009: "niciodată nu aș fi dat mâna cu hoțul. Eu nu am luat și nu voi lua niciodată o sumă de bani pentru a săvârși o infracțiune întrucât formația mea ca om nu se încadrează cu asemenea fapte".

Deasemenea, nu trebuie omisă nici revenirea martorului asupra declarației sale din data de 29.09.2009 în care precizează că nu a auzit nici el nici fratele său ce discutau și în local pentru că era.

În ceea ce privește contractul de asistență juridică nr. 161/29.12.2003:

Parchetul susține că acesta este contrafăcut, dar în lipsa originalului care să permită efectuarea unei constatări tehnico - științifice grafoscopice, operează principiul in dubio pro reo potirvit art. 5²Cod procedură penală, cu privire la infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal.

În schimb, inculpatul în tot cursul procesului penal a susținut că în faza de judecată a fost angajat să apere interesele celor 11 inculpați de către, așa încât a încheiat contractul de asistență juridică mai sus menționat, semnat de către ambele părți și ca a eliberat o chitanță de 25.000.000 lei în aceeași zi și alta de 20.000.000 lei în data de 24.02.2004.

Inculpatul a mai declarat că în localul a fost prezentă alături de și concubina acestuia Anglia, declarație care se coroborează cu cea a martorei dată în ședința de judecată din 20.01.2009 și anume: "În decembrie m-am dus cu 2.500 Euro împreună cu și la, eu i-an scăpat pe jos i-am adunat și i-am dat lui ".

În dovedirea susținerilor sale inculpatul a depus la dosar registrul de casă pe anul 2003 verificați de Administrația Finanțelor Publice G, conform procesului verbal încheiat în data de 17.05.2004, în care la poziția 222 este trecut - c/val. contract nr. 161/2003 - 25.000.000 lei.

Deasemenea, în registrul jurnal de încasări și plăți fila 229 dosar instanță, pe luna februarie 2004 în data de 24.02.2004 este înregistrată c/val. contractului nr. 161/2003, respectiv 20.000.000 lei.

Inculpatul a precizat că a convenit cu să împartă această sumă de bani ce reprezenta onorariu de avocat în raport de asistența juridică acordată pentru întreaga activitate desfășurată.

În ceea ce privește suma de 14.000.000 lei, Curtea constată că declarația inculpatului în sensul că aceasta reprezintă onorariu de avocat se coroborează cu ceea a martorului din data de 20.01.2009, în care arată: " G mi-a dat suma de 14.000.000 lei să-i duc lui reprezentând onorariul de avocat, acest fapt s-a petrecut la benzinăria. Am văzut când i-a înmânat această sumă de bani lui ".

În ceea ce privește inadvertențele sesizate de Parchet cu privire la contractul de asistență juridică încheiat în 29.12.2003 și suma de 350.000 lei înregistrată în registrul de casă în luna aprilie 2003 (fila 55 ), din verificări rezultă așa cum a susținut și inculpatul că este vorba de contract.14R.61/2003 aflat la poziția 31 cu nr. de înregistrare - și nu de contractul mai sus menționat încheiat în data de 29.12.2003.

În atare situație, în mod greșit procurorul a constatat că apare înregistrat în registrul de casă contractul de asistență nr. 161/29.12.2003 cu suma primită de 350.000 lei și nu 25.000.000 lei, la o dată anterioară celei încheierii contractului.

Se constată deasemenea că seria actului de identitate a martorului este - nr. - și nu - cum a fost trecută de către avocatul odată cu întocmirea contractului de asistență juridică nr. 161/29.12.2003.

În ceea ce privește trecerea cifrei 5 în loc de 8 cu privire la seria - a actului de identitate a martorului, inculpatul a declarat că în momentul în care a încheiat contractul de asistență juridică în localul nu era lumină suficientă și nu avea ochelarii la el, fiind posibil să treacă o altă cifră decât cea corectă.

Întrucât nu a recunoscut că a semnat contractele de asistență juridică nr. 93/17.06.2003 și 161/29.12.2003, inculpatul a admis existența celor două semnături diferite, pe motiv că a stat în poziții diferite la masă în momentul semnării acestora.

Și în ceea ce privește duplicatul convenției nr. 161/29.12.2003 inculpatul a susținut că l-a depus la dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu fiindu-i solicitat încă din anul 2004, fapt însă negat de către scms. din cadrul IPJ

Mai mult, la dosar se află împuternicirea avocațială din data de 29.12.2003 prin care a fost împuternicit de către, C, și G din 29.12.2003, în baza contractului de asistență juridică nr. 161/29.12.2003 să-și exercite profesia de avocat în fața Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Penală.

În declarația sa dată în data de 21.05.2009, inculpatul a susținut următoarele: "Am încheiat contractul de asistență juridică nr. 161/29.12.2003 cu zis, mi-a spus că l-a lăsat acasă la el pe G, în Popești. G locuiește într-un sat, comuna. mi-a spus că nu l-a mai luat pe G întrucât este bolnav și este viscol. zis mi-a dat buletinul, am încheiat contractul, am transformat suma de euro în 50.000.000 lei, am trecut această sumă în contract și l-am pus să semneze la rubrica client și i-am dat originalul contractului".

Se constată deasemenea că la filele 373 și 374 se află chitanțele nr. 161 din 29.12.2003 și 24.02.2004, în care se specifică de către inculpatul că a primit de la (lotul, 10 persoane) sumele de 25.000.000 lei și 20.000.000 lei semnând la rubrica "casier".

Întrucât probele administrate în cauză lasă locul unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, Curtea constată că se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia - orice îndoială este în favoarea inculpatului.

În raport de art. 3 Cod procedură penală și art. 345 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, instanța de judecată poate dispune condamnarea numai în condițiile în care constată că au fost obținute și administrate legal toate probele necesare aflării adevărului și că prin acestea au fost lămurite toate aspectele contradictorii sau neclare.

Or, prin probele prezentate de către Parchet - declarații de martori - prezumția de nevinovăție a inculpatului nu a putut fi răsturnată ca urmare a îndoielii ce persistă cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul, așa încât se va dispune achitarea în conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală, ca urmare a existenței principiului in dubio pro reo.

Prin rechizitoriu, inculpatul este acuzat de săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă prev. de art. 259 Cod penal, susținând că acesta prin plângerea formulată împotriva lui la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu pentru infracțiunea de șantaj a denaturat o faptă reală (solicitarea lui de a-i restitui 10.000 USD) ce rezultă din conținutul infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 Cod penal.

Pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de denunțare calomnioasă prev. de art. 251 alin. 1 Cod penal, trebuie să existe o acțiune de învinuire mincinoasă referitoare la săvârșirea unei infracțiuni de către o anume persoană.

Curtea constată că în urma denunțului formulat de către G împotriva martorului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiua dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal, iar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 6¹din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, făcând trimitere la dispozițiile art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit.¹Cod procedură penală.

Potrivit acestor ultime dispoziții făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță autorităților fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat pentru această faptă.

Astfel, cum rezultă din actele dosarului a fost arestat preventiv pe o perioadă de 7 zile pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, reținându-se următoarele:

1.Partea vătămată avocat nu a fost nici constrâns, nici amenințat să-i preda lui suma de 5.000 USD;

2.Suma de 5.000 USD nu este pretinsă ca un folos injust în sensul art. 194 Cod penal, ci ca o restituire a plății pentru un serviciul promis de avocat și neîndeplinit.

Împrejurarea că a reclamat la Parchet săvârșirea infracțiunii de șantaj de către în condițiile organizării unui flagrant, nu poate duce la întrunirea sub aspect obiectiv și subiectiv a infracțiunii de denunțare calomnioasă.

În primul rând, inculpatul nu a prezentat o faptă neadevărată - privitoare la amenințarea sa de către, atât direct cât și prin intermediul mai multor persoane de etnie rromă, cu un comportament total necorespunzător (inclusiv Anglia) în sensul reclamării acestuia la. în schimbul obținerii unei sumei de 5.000 USD.

În al doilea rând probele dosarului nu au confirmat săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul, neputându-se reține pentru existența infracțiunii de denunțare calomnioasă că acesta a încercat să dea o aparență de legalitate activității sale ilicite, cum susține Parchetul.

Așa fiind, Curtea în conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală va dispune achitarea inculpatului și pentru infracțiunea prev. de art.259 alin. 1 Cod penal.

În conformitate cu art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, din care 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Deși avocat, desemnat din oficiu pentru a asigura asistența juridică a inculpatului a solicitat majorarea onorariului cuvenit pentru apărarea ce a efectuat-o invocând complexitatea cauzei, numărul mare de acte procesuale efectuate, durata ședințelor de judecată, Curtea nu poate da eficiență cererii acesteia în raport de art. 2 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariului pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală achită pe inculpatul pentru infracțiunea prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală achită pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2010.

PREȘEDINTE

- -

GREFIER

- -

Red.

Dact. /23.03.2010

2 ex.

Președinte:Risantea Găgescu
Judecători:Risantea Găgescu

Vezi şi alte speţe de drept penal: