Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 295/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 295/
Ședințapublicădin 20 Mai 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marius Andreescu judecător
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu G--
JUDECĂTOR 3: Marioara
Grefier
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Direcția Națională Anticorupție
Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE-SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI și de către inculpatul, împotriva deciziei penale nr.109 din 29 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat de avocat ales, potrivit delegației de substituire a avocatului, nr.45/2008 emisă de Baroul B, lipsind intimata-parte civilă.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul asupra apelului declarat de parchet, pune concluzii de admitere a acestuia, în sensul de se dispune înlăturarea obligării inculpatului la cheltuieli judiciare către stat, apreciind că prin admiterea apelului inculpatului cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului, potrivit art.381 Cod procedură penală.
Al doilea motiv de recurs, vizează greșita aplicare a dispozițiilor art.81 Cod penal de către instanța de apel, astfel că modalitatea de executare a pedepsei, respectiv disp.art.861Cod penal, stabilită de instanța de fond este justă față de criteriile generale de individualizare indicate de art.72 Cod penal.
În temeiul art.38515pct. 2 Cod procedură penală, pune concluzii de admiterea recursului declarat de parchet și înlăturarea motivelor de nelegalitate și netemeinicie invocate.
Avocatul ales, având cuvântul pe recursul declarat de inculpat, solicită admiterea acestuia și, în temeiul disp.art.11 pct. 2 lit. a) rap. la art.10 lit. d) Cod procedură penală, achitarea inculpatului nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina acestuia. Apreciază că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi produs consecințe juridice prin efectuarea mențiunilor de "avans marfă" sau "restituire avans marfă" pe ordinele de plată.
Cu privire la recursul declarat de parchet, solicită respingerea acestuia ca nefundat, pentru motivele invocate de inculpat în recursul său.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul asupra recursului declarat de inculpat, pune concluzii de respingerea acestuia ca nefondat, sens în care depune la dosar decizia penală nr.206/R din 5 aprilie 2007 din care rezultă că pentru o speță identică cu aceasta s-a dispus condamnarea inculpatului.
Recurentul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, precizează că nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată:
Prin sentința penală nr. 2917/19.10.2006 Judecătoria Piteștia condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 20.08.1968 în Comuna, Județul N, domiciliat în Municipiul Pitești,., -. E,. 13, Județul A, CNP -, cetățean român, studii medii, necăsătorit, fără antecedente penale,
- la 2 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 10 litera c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și cu reținerea art. 74 litera a) - 76 litera b) Cod penal.
- la 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 17 litera c) din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și cu reținerea art. 74 litera a) - 76 litera e) Cod penal.
În baza art. 33 litera a) - 34 litera b) Cod penal s-a constatat că infracțiunile sunt concurente, s-au contopit cele două pedepse și s-a dispus ca inculpatul s-o execute pe cea mai grea, respectiv pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare.
În baza art. 861Cod penal s- dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s- fixat termenul de încercare de 5 ani, potrivit dispo ițiilor art. 862Cod penal.
Pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost obligat să respecte dispozițiile art. 863literele b) - d) Cod penal, iar în baza art. 863al. 1 litera a) Cod penal a fost obligat să se prezinte lunar la sediul Serviciului de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Argeș, la datele fixate de consilierii de reintegrare.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată Banca Comercială - Sucursala Pitești, cu sediul în Municipiul Pitești, B-dul -, - Parter, Județul A, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art. 14 al. 3 litera a) și art. 348 Cod procedură penală s-a dispus anularea înscrisurilor false, respectiv a ordinelor de plată, așa cum au fost evidențiate în cuprinsul rechizitoriului.
În baza art. 30 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus publicarea hotărârii, după rămânerea definitivă, într-un ziar local de mare tiraj.
În baza art. 21 litera g) din Legea nr. 26/1990 republicată s- dispus comunicarea unei copii a hotărârii definitive la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.
În baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să achite suma de 5.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că inculpatul deține funcția de asociat unic și administrator al " " Pitești, ce are ca obiect principal de activitate comercializarea în regim en-gros și cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare și transportul de marfă.
S-a stabilit, pe baza probelor aflate la dosar, că în perioada 18.01.2002 - 21.05.2002 societatea administrată de către inculpat a contractat la Banca Comercială "" - Sucursala Pitești un număr de 8 credite pe documente în curs de încasare totalizând o valoare de 2.495.000.000 lei vechi, iar cea mai mare parte a sumelor obținute prin creditare (peste 1.785.000.000 lei vechi) a fost folosită cu altă destinație decât cea prevăzută la art. 2.1 din contractele de creditare, unde se stipulează: "Creditul se va utiliza numai pentru activitatea curentă".
Cum activitatea curentă a societății administrate de către inculpat se stabilește numai prin raportare la obiectul de activitate al societății cuprins în actele constitutive ale acesteia, iar banii obținuți prin creditare au fost folosiți parțial pentru restituirea unor credite restante anterioare obținute la aceeași bancă fie pentru creditarea directă de către " " a altor societăți, s-a concluzionat de către judecătorul fondului că inculpatul a încălcat prevederile art. 2 punctul 2.1 din contractele de creditare și dispozițiile capitolului 1 punctul 4 litera p din Norma de creditare a Băncii Comerciale "", ediția 2001.
S-a constatat că faptele inculpatului, de a utiliza în mod repetat sumele obținute cu titlu de credit de la Banca Comercială "" - Sucursala Pitești în alte scopuri decât cele menționate în contractele de creditare, în scopul obținerii pentru societatea " " de foloase necuvenite prin rambursare de rate restante la alte credite sau dobânzi aferente acestora sau crearea de foloase necuvenite altor societăți pe care acesta l-a împrumutat direct sau mascat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 10 litera c) din Legea nr. 78/2002, săvârșită in condițiile art. 41 al. 2 Cod penal.
De asemenea, faptele inculpatului de a completa în fals ordinele de plată cu mențiuni necorespunzătoare adevărului, în scopul de a ascunde săvârșirea infracțiunii sus arătate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 17 litera c) din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 290 Cod penal și cu reținerea art. 41 al. 2 Cod penal.
A fost apreciată ca nesinceră apărarea inculpatului că fiecare dintre plățile făcute cu încălcarea clauzei contractuale privind destinația creditului a avut la bază operațiuni comerciale reale pentru care s-au plătit sume cu titlu de "avans marfă" iar aceste operațiuni nu au mai fost finalizate din diferite motive, dat fiind faptul că în majoritatea situațiilor sumele de bani virate societăților creditate de către societatea inculpatului au fost restituite in termene foarte scurte.
Atitudinea permisivă a conducerii Băncii Comerciale "", care a tolerat și chiar încurajat această practică a agenților economici, a fost avută în vedere doar la individualizarea pedepsei, operațiune efectuată potrivit art. 72 Cod penal.
Gradul de pericol social al faptelor a fost apreciat în funcție de condițiile și împrejurările săvârșirii faptelor, de scopul urmărit, de atitudinea sinceră a inculpatului, de împrejurarea că la momentul trimiterii in judecată creditele contractate erau rambursate integral; de persoana inculpatului (acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind apreciat în societatea ca fiind un om onorabil), de consecințele faptelor și de caracterul continuat al infracțiunilor, ce atrage aplicarea dispozițiilor art. 41 al. 2 Cod penal.
În funcție de toate aceste circumstanțe, instanța a aplicat inculpatului pedepse privative de libertate orientate sub minimul special, în condițiile art. 74 litera a) și art. 76 lit. b) și e) Cod penal.
Constatându-se că infracțiunile sunt concurente, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 litera a) și art. 34 litera b) Cod penal.
Apreciindu-se că pedeapsa în sine reprezintă un avertisment serios si suficient pentru inculpat pentru a-l determina ca pe viitor să evite săvârșirea unor alte fapte de această natură, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, fixându-se termenul de încercare conform art. 862Cod penal.
S-au stabilit măsurile de supraveghere cărora inculpatul trebuie să se supună potrivit dispozițiilor art. 863Cod penal și i-au fost puse în vedere dispozițiile art. 864Cod penal, privind consecințele săvârșirii unor alte infracțiuni cu intenție în cursul termenului de încercare.
În latura civilă a cauzei, s-a luat act că partea vătămată Banca Comercială "" A. Sucursala Pitești nu s-a constituit parte civilă, ca urmare a restituirii integrale a creditelor contractate de către inculpat.
În baza art. 14 al. 3 litera a) și art. 348 Cod de procedură penală, au fost anulate ordinele de plată falsificate de către inculpat.
S-a dispus publicarea hotărârii, conform art. 30 din Legea nr. 78/2000, iar în baza art. 21 litera g) din Legea nr. 26/1990 republicată s-a dispus comunicarea hotărârii după rămânerea ei definitivă, către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.
Apelul declarat de inculpatul împotriva acestei sentințe a fost admis rin p. decizia penală nr. 109 din 29 mai 2007 a Tribunalului Argeș.
A fost esființată în parte sentința, s-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente și s-a înlăturat condamnarea inculpatului cu toate consecințele.
În baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea prev. și art. 10 lit. c) din Legea 78/2000, modificată prin Legea 69/2007, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 334 Cod de procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei, din infracțiunea prev. de art. 17 lit. c) din Legea 78/2000, combinat cu art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 și cu reținerea art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și reținerea art.74 lit. a) și art. 76 lit. e) Cod penal.
În temeiul acestui text de lege, inculpatul a fost condamnat pe inculpat la 2 luni închisoare.
În baza disp. art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 82 Cod penal, s-a fixat termen de încercare de 2 ani și 2 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
Au fost menținute, în rest, dispozițiile sentinței.
În considerentele acestei decizii, tribunalul a menționat că este corectă situația de fapt stabilită de prima instanță, aceea că ea mai mare parte din valoarea creditelor obținute de societatea comercială al cărei administrator este inculpatul a fost folosită cu o altă destinație decât cea prevăzută în contract, banii fiind folosiți fie in interesul propriu al inculpatului, pentru restituirea unor credite restante anterior obținute la aceeași bancă sau de la altele, fie pentru creditarea directă sau mascată a altor societăți.
Tot astfel, instanța de apel a constatat că, pentru a ascunde utilizarea unor sume din credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, inculpatul a completat ordine de plată pe care a menționat în fals că acele sume ar reprezenta "avans marfă" sau "restituire avans", ulterior banii fiind folosiți de societățile beneficiare pentru restituirea unor credite contractate la aceeași bancă sau pentru plata de dobânzi.
Față de modificarea art. 10 lit. c) din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, prin Legea 69/26.03.2007 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 215/29.03.2007, s-a impus, însă, achitarea inculpatului pentru prima infracțiune, în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) Cod de procedură penală.
Astfel, s-a observat că în prezent dispozițiile legale reglementează ca infracțiune "utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice", iar în cauză nu s-au utilizat subvenții și nici credite garantate din fonduri publice sau care ar fi urmat să fie rambursate din fonduri publice.
De asemenea, prin modificarea art. 10 lit. c) din Legea 78/2000, nu s-au mai putut reține dispozițiile art. 17 lit. c) din Legea 78/2000 cu privire la infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal rap. la art. 41 alin. 2 Cod penal, aceea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Cum fapta prevăzută de art. 290 Cod penal în formă continuată a produs consecințele juridice prevăzute de textul incriminator, dar nu are legătură cu consecințele juridice prev. de disp. art. 17 lit. c) din Legea 78/2000, s-a dispus schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea prev. de art. 17 lit. c) din Legea 78/2000, combinat cu art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și cu reținerea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal și art.74 lit. a) Cod penal, precum și condamnarea inculpatului pentru această faptă.
Pedeapsa stabilită pentru fapta astfel calificată a fost apreciată prin prisma gravității faptei săvârșite, a pericolului social concret, a modalității de săvârșire a infracțiunii.
S-a ținut seama de faptul că a fost recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, de elementele ce caracterizează persoana inculpatului.
Aceste circumstanțe au convins instanța de apel că scopul pedepsei va fi realizat și în condițiile suspendării condiționate a acesteia, conform art. 81 din Codul penal.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs: - Serviciul Teritorial Pitești și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea.
În recursul său, procurorul a adus două critici, și anume: tribunalul nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să influențeze soluția procesului, iar pedeapsa a fost greșit individualizată în raport cu prevederile art. 72 Cod penal
Dezvoltând cele două motive, a susținut acesta că, deși se impunea să fie pronunțată o soluție și asupra cheltuielilor judiciare avansate de stat, apelul nu a dezlegat această chestiune, omițând să se pronunțe în vreun mod.
În continuare, recurentul a arătat că modificarea legislativă ce a avut loc după pronunțarea sentinței de către prima instanță nu putea avea ca efect reconsiderarea modalității de executare a pedepsei ce fusese deja stabilită. În opinia sa, pedeapsa ce fusese deja aplicată pentru fapta ce este în continuare incriminată ca infracțiune era justă, față de criteriile generale de individualizare indicate de art. 72 Cod penal.
În ce-l privește pe recurentul - inculpat, acesta a invocat dispozițiile art. 385/9 pct. 18, precizând că s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri de condamnare.
Consideră recurentul că greșit a fost condamnat pentru o infracțiune ale cărei elemente constitutive nu erau îndeplinite, căci lipsea condiția referitoare la producerea de consecințe juridice.
Cum fapta de a folosi creditele în alte scopuri decât cele declarate nu mai este incriminată, completarea ordinelor de plată nu mai are consecințe juridice.
În plus, recurentul - inculpat a susținut că faptei îi lipsește elementul material, respectiv acțiunea de contrafacere a scrierii sau subscrierii, căci actele au fost completate de el fără să fi existat pe acestea mențiuni anterioare, ale căror scrieri sau subscrieri să fi fost alterate.
Într-o ultimă apărare, inculpatul a arătat că nu există pe biletele la ordin defăimate ca false vreo mențiune neconformă adevărului, în condițiile în care sumele de bani au fost primite și restituite cu titlul precizat în acele instrumente de plată.
De aceea, recurentul - inculpat a cerut achitarea, în temeiul art. 10 lit. d) din Codul d e procedură penală.
A fost ascultat inculpatul, declarația sa fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei ( 23).
În ședința publică din data de 16 oct. 2007, recurentul - inculpat, prin apărătorul său, a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. 1 din Codul d e procedură penală, iar la data de 17 oct. 2007, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției, a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale și a fost suspendată judecarea cauzei.
La data de 21.03.2008, ca urmare a adresei nr. 1489D/2007 a Curții Constituționale, dosarul a fost repus pe rol, fixându-se termen pentru soluționare la 15.04.2008.
Este de menționat că, prin decizia nr. 132 din 21.02.2008, Curtea Constituțională a respins excepția ca devenită inadmisibilă, întrucât printr-o decizie dată ulterior sesizării sale de către instanța noastră (nr. 1086 din 20.11.2007) hotărâse deja admiterea aceleiași excepții, pe considerentul că prevederea "care implică audierea sau prezența învinuitului sau inculpatului căruia îi asigură apărarea" cuprinsă în alin. 1 teza I din art. 172 alin. 1 este contrară art. 24 din Constituție, referitor la dreptul la apărare.
Din examinarea întregului material probator administrat în cauză, a înscrisurilor noi depuse în recurs, prin criticilor formulate și a cazurilor de casare la care obligă art. 385/9 alin. 3 din Codul d e procedură penală, curtea reține următoarele:
A fost făcută dovada, prin actele produse de acuzare, că " " a contractat mai multe credite de la Banca Comercială "", în contractele de creditare menționându-se în mod expres la art. 2 denumit "destinația și acordarea creditului" că acestea se vor utiliza "numai pentru activitate curentă" (filele 205, 250 dosar urm. penală).
Cu toate acestea, inculpatul, în calitatea sa de reprezentant al societății, nu s-a conformat prevederilor contractuale și normelor de creditare ale împrumutătorului, din evidența contabilă a societății comerciale rezultând că banii au primit o altă destinație, fiind folosiți fie în interesul personal al acestuia, fie pentru restituirea unor credite restante obținute anterior la aceeași bancă, fie pentru creditarea directă de către societatea comercială al cărei reprezentant este a altor societăți comerciale.
Pentru a da aparența de legalitate acestor din urmă operațiuni, inculpatul a completat ordine de plată în care a menționat că sumele de bani virate reprezintă "avans marfă" ori "contravaloare restituire avans".
S-a dovedit, însă, că societățile comerciale respective fie nu aveau de plătit nicio sumă de bani către " ", conform evidențelor contabile ale acestei din urmă societăți, fie - în cele mai multe dintre cazuri - nu aveau niciun fel de raport comercial cu " ", ele nefigurând în documentele contabile ale firmei în calitate de clienți (conform procesului - verbal de control întocmit de - Direcția Controlului Fiscal (filele 47 - 50 dosar urm. penală).
Este, prin urmare, nesinceră apărarea formulată de inculpat, referitoare la realitatea operațiunilor menționate în biletele la ordin emise și la respectarea destinației creditelor primite, urmând a fi înlăturată ca atare.
Referitor la calificarea juridică dată faptei cu caracter continuat comise, de a completa ordinele de plată cu mențiuni ce nu corespundeau adevărului în scopul de a ascunde cealaltă faptă, de schimbare a destinației creditelor, ce avea atunci caracter penal, în mod corect tribunalul, constatând că cea de-a doua infracțiune nu mai este incriminată de legiuitor în modalitatea reținută de acuzare, a dispus achitarea pentru aceasta, în temeiul art. 10 lit. c) Cod de procedură penală și a făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedură penală, în ce privește falsul, înlăturând prevederile art. 17 lit. c) din legea nr. 78/2000 și condamnându-l pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Potrivit acestor prevederi legale, falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii de consecințe juridice, se pedepsește cu închisoarea sau cu amendă.
Elementul material al laturii obiective al acestei infracțiuni presupune o acțiune de falsificare care trebuie să se realizeze prin vreunul din modurile arătate de legiuitor, respectiv: contrafacerea scrierii, a subscrierii ori alterarea înscrisului în orice mod.
Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin alterare poate consta, ca și în cazul unui înscris oficial, în denaturarea conținutului unui înscris adevărat, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Prin urmare, fapta inculpatului de a completa în fals ordinele de plată cu mențiuni necorespunzătoare adevărului, în vederea producerii de consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, soluția de condamnare a inculpatului fiind legală și temeinică.
Condiția ca înscrisurile să fie producătoare de consecințe juridice este îndeplinită în speță, căci ordinele de plată au un conținut cu relevanță juridică, ele servind ca dovadă a conținutului lor.
Pedeapsa aplicată de tribunal a fost corect individualizată, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal, referitoare la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, la persoana inculpatului și la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Este firesc ca, în situația în care a fost săvârșită o singură infracțiune, iar nu două infracțiuni în concurs real, așa cum se reținuse inițial, modalitatea de executare a pedepsei să fie apreciată doar în funcție de gravitatea faptei pentru care a fost dispusă condamnarea.
În fine, omisiunea instanței de a face referire la dispozițiile art.192 alin. 3 Cod de procedură penală, în sensul de a menționa în dispozitivul deciziei faptul că toate cheltuielile judiciare efectuate în apel rămân în sarcina statului, nu este de natură să atragă casarea deciziei recurate, atâta vreme cât sub aspectul punerii în executare a hotărârii nu există nicio consecință.
Pentru cele ce preced, se concluzionează că hotărârea recurată este legală și temeinică, urmând a fi menținută și, pe cale de consecință, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate împotriva acesteia, în baza disp. art. 385/15 pct. 1 lit. b) din Codul d e procedură penală, iar în temeiul disp. art. 192 alin. 3 din același cod, cheltuielile ocazionate de judecarea apelului și a recursului vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
IDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE- SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI și de către inculpatul, fiul lui și, născut la 20.08.1968 în Comuna, Județul N, domiciliat în Municipiul Pitești,., -. E,. 13, Județul A, CNP -, cetățean român, studii medii, necăsătorit, fără antecedente penale, împotriva deciziei penale nr. 109 din 29 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare, în apel și recurs, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Dr.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex./09.06.2008
jud.fond:.
Jud.apel: G
.
Președinte:Marius AndreescuJudecători:Marius Andreescu, Teodora Gheorghe Sorescu, Marioara
