Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 337/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ Nr. 337/2008

Ședința publică din 17 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Oana Maria Călian

JUDECĂTOR 2: Stanca Ioana Marcu

JUDECĂTOR 3: Tiberiu Peter

Grefier - -

- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat prin

-procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de - Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva deciziei penale nr. 65/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat, apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat și consilier juridic pentru partea vătămată intimată Banca Comercială - Sucursala Sibiu, lipsind inculpatul intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta - Serviciul Teritorial Alba Iulia susține recursul cum a fost motivat în scris solicitând admiterea lui, casarea parțială a hotărârilor pronunțate și rejudecând, prin reaprecierea probelor administrate, condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută și pedepsită de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Solicită a se observa că în raport de probele administrate și de urmările produse, în cauză nu poate fi reținută lipsa pericolului social al faptei, impunându-se condamnarea inculpatului cu aplicarea art. 81, 82 Cod penal.

Apărătorul inculpatului intimat, avocat solicită respingerea recursului formulat de DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia ca nefondat și menținerea celor două hotărâri pronunțate ca temeinice și legale.

Reprezentantul părții vătămate intimate Banca Comercială - Sucursala Sibiu lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat în cauză, avându-se în vedere că prejudiciul a fost recuperat.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față:

În deliberare, constată:

Prin sentința penală nr. 697/14.11.2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr-,

Constată că pin sentința penală nr. 697/14.11.2007 a Judecătoriei Sibiu, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cpp. a fost achitat inculpatul fiul lui și, născut la 28.04.1952 în B, cetățenia română, studii superioare, inginer la - SRL, divorțat, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, cu. în Sibiu, nr. 151, CNP - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.

în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b ind.l Cpp. a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290. cu aplicarea art. 41 alin. 2.

În baza art. 345 alin. 4 Cpp. s-a făcut aplicarea art. 18 ind.l alin. 3 și a art. 91 lit. c. și s-a aplicat inculpatului 1.000 lei amendă administrativă.

S-a constatat că partea vătămată Banca Comercială sucursala Sibiu nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a dispune anularea înscrisurilor falsificate.

În baza art. 191 alin. 1 Cpp. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

La termenul de judecată din data de 25.04.2007 instanța a dispus în baza art. 334 Cpp. schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele comise de către inculpat din infracțiunea prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290. cu aplicarea art. 41 alin. 2. în infracțiunea prev. de art. 290. cu aplicarea art. 41 alin. 2.

Inculpatul este administratorul a două societăți comerciale, respectiv -. SRL și -. SRL, în concret ocupându-se cu cumpărarea de mijloace de transport în comun, second hand, din străinătate, pe care ulterior le valorifica în țară.

Întrucât spre sfârșitul anului 2000, -. SRL a avut probleme financiare, inculpatul a recurs la contractarea unor credite bancare, orientându-se spre creditul pe obiect, care era ușor de obținut și corespundea mai bine intereselor sale.

Potrivit normelor de creditare ale era interzisă utilizarea unui credit pentru rambursarea dobânzilor sau altor credite restante.

Pentru a-și putea duce la îndeplinire obiectul preconizat în activitatea de creditare au fost implicate în diferite forme și - SRL administrată de numitul și - SRL administrată de numitul G.

Astfel, în perioada decembrie 2000 - aprilie 2002 BC SA - Sucursala Sibiu, a acordat mai multe credite pe obiect societăților comerciale administrate de numiții și G, iar ulterior primirii creditelor acestea au fost folosite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru rambursarea altor credite anterioare ajunse la scadență.

Creditele acordate sunt următoarele:

1. Prin contractul de credit nr.250/8.12.2000 încheiat între - - Sucursala Sibiu și - SRL reprezentată prin s-a acordat un credit în sumă de 750.000.000 lei pe 30 de zile acestei societăți, având ca destinație "plăți urgente".

Creditul a fost garantat prin cesionarea în favoarea băncii a creanțelor de încasat aferente unei facturi cu nr. - în sumă de 1.600.000.000 lei emisă de - SA și o ipotecă instituită asupra unui teren proprietatea soților și.

Contractul a fost semnat din partea BC de director, contabil șef și consilier juridic, iar din partea - SRL de inculpatul.

Conform extrasului de cont curent - SRL, suma de bani provenită din credit este utilizată pentru următoarele plăți:

-125.181.993 lei virați la SA - reprezentând contravaloare factură;

-30.000.000 lei sunt virați la către cu "titlu contravaloare contract";

-593.500.000 lei sunt virați cu nr. 3/8.12.2000 la - MONTAJ SRL reprezentând "avans mașini".

S-a pecizat faptul că între cele două societăți comerciale nu au existat relații comerciale care să justifice plata făcută de - SRL către - SRL astfel încât se poate afirma că acest ordin de plată nu are la bază relații comerciale reale, care să justifice această plată. în concluzie, creditul respectiv nu a fost utilizat conform contractului, respectiv pentru plată furnizori, suma provenită din credit fiind folosită pentru finanțarea celeilalte societăți comerciale administrată de inculpat.

Conform contractului, creditul trebuia rambursat la data de 10.01.2001. Verificând extrasul de cont curent al - SRL, creditul este rambursat în data de 27.04.2001 cu specificarea "rambursare restanță din 11.01.2001", în sumă de 749.000.590 lei, iar sursa de rambursare o reprezintă suma de 841.500.000 lei obținută cu titlu "avans marfa" dintr-un alt credit contractat de - SRL administrată de, prin contractul de credit nr.323/27.04.2001.

2. Prin contractul de credit nr.323/27.04.2001 - SRL administrată de beneficiază de un credit în sumă de 850.000.000 lei pentru "plăți urgente".

Creditul a fost garantat printr-o cesiune de creanță aferentă unei file CEC în valoare de 1.500.000.000 lei emisă de - SRL către - SRL.

Conform extrasului de cont curent al - SRL creditul este utilizat după cum urmează:

- 1.050.000 lei sunt utilizați pentru achitarea unor comisioane; - 841.500.000 lei este virată prin ordin de plată la - SRL cu specificarea "avans marfa".

Ulterior, această sumă este utilizată de - SRL pentru rambursarea creditului de la punctul 1 care devenise scadent în 10.01.2001 și era trecut la restanțe. Prin urmare, acest credit este utilizat pentru rambursarea creditului anterior al - SRL ajuns la scadență.

Creditul este restituit în 01.06.2001 dintr-un alt credit acordat - SRL (NR.360/1.06.2001).

3. Prin contractul de credit nr. 360/1.06.2001, BC -

Sucursala Sibiu acordă un credit în sumă de 900.000.000 lei -

SRL administrată de inculpatul destinat numai pentru " plăți către furnizori".

Conform extrasului de cont curent - SRL bani

proveniți din credit sunt utilizați astfel:

- 10.000.000 lei sunt utilizați pentru achitarea diverselor

comisioane;

-cu nr. 1/1.06.2001 este virată suma de 890.000.000 lei către - SRL, reprezentând "avans marfa". La rândul ei,această societate (prin administrator ) din suma primită efectuează un virament în sumă de 841.500.000 lei către - SRL în baza P: nr. 1/1.06.2001, cu titlu "restituit avans marfa";

- 47.000.000 lei sunt ridicați în numerar de către inculpatul. Din probatoriul administrat în cauză s-a stabilit că între aceste societăți comerciale nu existau la data respectivă relații comerciale și că din acest credit s-a asigurat practic rambursarea creditului nr.323/27.04.2001 al - SRL de care în fapt a beneficiat - SRL, astfel se poate concluziona că el nu a fost utilizat conform destinației.

4. Prin contractul de credit 597/26.11.2001, s-a acordat - SRL administrată de un credit în sumă de 1.400.000.000lei garantat printr-un bilet la ordin emis de - SRL și un bilet la ordin emis în alb de - SRL.

Conform extrasului de cont curent al - SRL banii proveniți din credit s-au utilizat după cum urmează:

- 30.960.000 lei s-au achitat comisioane bancare; 390.000.000 lei au fost virați la - SRL (contravaloarea facturilor nr. -/23.11.2001 în sumă de 342.720.000 lei și a facturii fiscale nr. -/22.11.2001 în sumă de 71.400.000 lei);

- 977.000.000 lei sunt virați către - SRL (reprezentând contravaloare factură fiscală nr.-/26.11.2001).

În legătură cu aceste facturi, s-a precizat faptul că aceste tranzacții nu au fost evidențiate în contul 401 "furnizori", cont care ține evidența decontărilor cu furnizorii, ci în contul 409, cont care ține evidența avansurilor acordate furnizorilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări și prestări servicii. Acest aspect, coroborat și cu împrejurarea că sursa de rambursare a acestui credit este suma de 1.139.000.000 lei primită în baza P: nr.2/31.01.2002 de la - SRL, care la rândul ei a primit banii dintr-un credit acordat - SRL, ambele administrate de inculpatul conduc la concluzia că și acest credit a fost acordat tot în folosul societăților administrate de inculpatul.

Creditul este rambursat la data de 31.01.2002 dintr-un alt credit care s-a acordat - SRL (nr.727/31.01.2002).

5. Prin contractul de credit nr. 727/31.01.2002 se acordă -
SRL un credit în sumă de 2.500.000.000 lei pentru "plăți furnizori".

Creditul a fost garantat printr-un bilet la ordin în valoare de 2.700.000.000 lei emis de - SRL și girat în favoarea băncii și un bilet la ordin în alb emis de - SRL.

Conform extrasului de cont curent al - SRL, creditul în sumă de 2.500.000.000 lei este utilizat după cum urmează:

- 43.863.835 lei sunt utilizați pentru achitare diverse comisioane;

- Cu nr.2/31.01.2002 se virează suma de 1.139.000.000 lei la - SRL cu titlu " avans marfa";

-Cu nr. 1/31.01.2002 se virează suma de 1.317.000.000 lei către - SRL administrată de cu titlu "avans marfa"

În legătură cu cele două plăți s-a precizat faptul că nici unul din cele două viramente nu au avut la bază relații comerciale reale între societățile implicate.

Astfel, cu privire la suma de 1.139.000.000 lei virată - SRL aceasta a avut drept scop stingerea datoriei pe care - SRL (societate administrată de inculpatul ) o avea față de - SRL, urmare sumei primite de - SRL de la - SRL la data de 26.11.2001 din creditul celei din urmă societăți.

În concluzie, s-a arătat că, cu această sumă din credit s-a restituit un alt credit de care a beneficiat - SRL administrată de inculpatul.

Nici cel de-al doilea virament nu a avut la bază existența unor relații comerciale reale între societăți, suma primită de - SRL fiind utilizată de această societate prin rambursarea altor două credite anterioare, respectiv creditul nr.603/28.11.2001 și nr.688/21.12.2001.

6. Ulterior,prin contractul de credit nr.789/30.03.2002 s-a acordat BC -Sucursala Sibiu un credit în sumă de 690.000.000 lei, - SRL administrată de inculpatul având ca
destinație "plăți furnizori".

S-a mai reținut în considerente că, conform extrasului de cont curent al - SRL,banii din credit au fost utilizați după cum urmează:

-28.360.000 lei sunt utilizați pentru achitarea diverselor comisioane;

Cu nr. 30/30.03.2002 este virată suma de 661.000.000 lei către - SRL, reprezentând "contravaloare marfa". La rândul ei această societate din suma primită a efectuat rambursări de dobânzi și restanțe credite (nr.727/31.01.2002) cu precizarea că - SRL nu avea alte surse de rambursare a creditului în afara sumei primite de la - SRL.

7. Prin contractul de credit nr.824/23.04.2002 se acordă - SRL administrată de inculpatul un credit în sumă de 2.800.000.000 lei cu destinația "plăți urgente".

Conform extrasului de cont curent, banii proveniți din credit au fost utilizați după cum urmează:

- 59.839.834 lei sunt utilizați pentru achitarea diverselor omisioane; 11.047.119 lei sunt utilizați pentru plată dobânzi;

-496.538.915 lei sunt utilizați pentru rambursare credit;
- 30.000.000 lei sunt ridicați în numerar de inculpatul;
-cu nr. 102/23.04.2002 este virată suma de 2.110.000.000 lei către - SRL cu care ulterior această societate își ambursează din creditul restant (nr.727/31.01.2002).

- SRL nu avea alte surse de rambursare a creditului în afara sumelor primite de la - SRL.

Din aceste ultime două credite contractate de - SRL a fost rambursat creditul nr. 727/31.01.2002 al - SRL în sumă de 2.500.000.000 lei.

Starea de fapt astfel cum ea a fost reținută de către instanță este recunoscută de către inculpat sub aspectul derulării evenimentelor în modul mai sus arătat. Precizează însă inculpatul în apărarea sa că el nu se consideră vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni de vreme ce toate operațiunile au fost derulate cu știința și cu acordul funcționarilor băncii și de vreme ce nu s-a produs nici un prejudiciu.

În ceea ce privește infracțiunea continuată prev. de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000, soluția pronunțată de instanță a fost de achitare, de vreme ce legiuitorul a înțeles să dezincrimineze acest gen de fapte.

S-a arătat că infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată constă în întocmirea de către inculpat a unor facturi de vânzare-cumpărare a unor produse și a unor ordine de plată, fie de la una sau alta cele două societăți pe care le administra, fie de la o terță societate, facturi și ordine de plată care în esență erau false, întrucât nu aveau la bază nici o operațiune reală, ci doar o vânzare-cumpărare fictivă.

Instanța a constatat că faptele inculpatului legate de completarea și semnarea facturilor și a ordinelor de plată aferente acestora sunt incriminate de dispozițiile art. 290.pen.

Față de modul și mijloacele concrete de comitere a faptelor, împrejurările de loc și timp ale comiterii lor, scopul urmărit, urmările produse și persoana inculpatului, instanța a apreciat că faptele prin atingerea minimă adusă valorilor apărate de legea penală și prin conținutul lor concret fiind lipsite în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Prin urmare, în baza art. 11 pct. 2. a rap. la art. 10. b a C.P.P. fost achitat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 10. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp.

În baza art. 11 pct. 2. a rap. la art. 10. b ind.l Cpp. a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290. cu aplicarea art. 41 alin. 2.

În baza art. 345 alin. 4 Cpp. s-a făcut aplicarea art. 18 ind.l alin. 3 și a art. 91. c. și s-a aplicat inculpatului 1.000 lei amendă administrativă.

S-a constatat că partea vătămată - sucursala Sibiu nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Au fost anulate înscrisurilor falsificate.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel Parchetul de pe lângă - - Serviciul Teritorial Alba Iulia, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul soluției de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 Cp. cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și de aplicare a sancțiunii administrative a amenzii.

Se arată în esență că, învinuitul, care a fost scos de sub
urmărire penală nu a săvârșit fapte identice cu ale inculpatului și că cel dintâi a contractat cele două credite de la C la solicitarea și în scopul de a-1 ajuta pe inculpatul, care a și folosit banii proveniți din aceste credite pentru rambursarea altor credite scadente, astfel că nu poate fi o egalitate de tratament între cei doi.

Prin decizia penală nr. 65/A/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-, s-a respins apelul declarat de DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva sentinței penale nr. 697/2007 pronunțate de Judecătoria Sibiu.

S-a dispus să rămână în sarcina statului cheltuielile judiciare în apel, în sumă de 100 lei.

Instanța de apel a reținut următoarele:

Tribunalul, analizând modul în care instanța de fond a procedat la individualizarea judiciară a pedepsei,a constatat că aceasta a făcut o corectă aplicare a criteriilor prev. de art. 52 și art. 72. respectiv gradul de pericol social al infracțiunii, de condițiile săvârșirii faptei, de persoana inculpatului, scopul urmărit, urmările produse.

Astfel, instanța de fond a avut în vedere în primul rând faptul că inculpatul a achitat integral, cu dobânzi și penalități, toate creditele luate în numele celor două societăți. Astfel, reprezentantul C SA prezent în instanța de apel, a învederat că la ora actuală nu se înregistrează nici un prejudiciu material.

De asemenea, s-a subliniat faptul că în prezent singura infracțiune dedusă judecății este cea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, după ce legiuitorul a dezincriminat infracțiunea de la. caa rt. 10 din Legea nr. 78/2000, iar singură, infracțiunea de fals nu justifică condamnarea unei persoane la pedeapsa închisorii, în condițiile în care se află și la prima confruntare cu legea penală.

Împotriva acestor hotărâri, a declarat recurs în termen DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia, solicitând condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 CP, apreciind că soluția de achitare s-a datorat unei grave erori de fapt.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că recursul DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod justificat au reținut instanțele de fond și de apel că fapta inculpatului de întocmire a ordinelor de plată și a facturilor cu conținut nereal nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere împrejurările comiterii faptei.

Astfel, se presupune intenția inculpatului de a obține cu mai multă ușurință creditele, însă nu se poate reține că fapta a constituit o infracțiune mijloc în vederea comiterii unei alte infracțiuni, nefăcându-se dovada că inculpatul a intenționat inducerea în eroare sau prejudicierea societății bancare.

Ca atare, având în vedere că inculpatul a achitat creditele ridicate pe numele societăților sale, astfel că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, fapta comisă apare ca una vădit lipsită de importanță, lipsindu-i gradul de pericol social specific unei infracțiuni.

Cum nici din oficiu nu au fost identificate motive de casare a hotărârilor atacate, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b CPP, Curtea va respinge ca nefondat recursul DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia.

În baza art. 192 alin. 3 CPP, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.

Suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva deciziei penale nr. 65/24.03.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu, în dosarul nr-.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17.06.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - - -

semnează vicepreșed. - semnează vicepreșed.

Curții de APEL ALBA IULIA Curții de APEL ALBA IULIA

GREFIER

- -

Red.

Dact LS/2 ex/25.06.2008

Jud. fond:

Jud. apel:,

Președinte:Oana Maria Călian
Judecători:Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu, Tiberiu Peter

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 337/2008. Curtea de Apel Alba Iulia