Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 39/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.39
Ședința publică din 11 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ștefan Nimineț
JUDECĂTOR 2: Gabriel Crîșmaru
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul împotriva sentinței penale nr.303/D/05.06.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința din 03.03.2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când instanța, pentru a da posibilitatea apelantului - inculpat să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 10.03.2009 și ulterior la 11.03.2009.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelurilor penale declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul împotriva sentinței penale nr.303/D/05.06.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău, constată următoarele:
Prin sentința penală mai sus arătată s-au dispus următoarele:
În baza art.254 alin.2 Cod penal, cu referire la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 a fost condamnat inculpatul - CNP -, fiul lui și, născut la 10 aug.1945 în satul, com., jud. B, fără antecedente penale, văduv, are un copil major, cetățean român, studii superioare, ocupația: inspector în cadrul Inspectoratului jud. de Construcții B, domiciliat în B, str. - - 4/D/15, la pedeapsa de3 (trei) ani închisoare,pentru comiterea infracțiunii de luare de mită (faptă din 27 apr.2007).
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b din Codul penal, pe o durată de 2 (doi) ani.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal pe durata și în condițiile art.71 alin.2 Cod penal.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale.
În baza art.82 Cod penal s-a stabilit durata termenului de încercare de 5 ani, care se socotește de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
S-a atras atenția inculpatului cu privire la conținutul art.83 Cod penal;
În baza art.71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii.
În baza art.19 din Legea nr.78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1150 lei.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de avocat ales, atât la urmărirea penală cât și la fond.
În baza art.191 a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei (RON) reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
La data de 26 aprilie 2007, a sesizat organele de cercetare penală cu privire la faptul că, urmare a unui control efectuat de inspectorul de specialitate, la începutul lunii aprilie 2007, referitor la respectarea disciplinei în construcții la imobilul pe care-l construia, constatându-se nereguli, pentru a nu fi sancționat contravențional, i-au fost pretinse, de către inspector, inițial, sumele de 200 de euro și 300 lei (RON), cât și ulterior, în același scop suma de 350 lei (RON).
a precizat totodată că i-a dat inspectorului de specialitate 200 euro și 400 lei (RON), urmând ca a doua zi să-i dea și diferența de 250 lei (RON).
Întrucât infracțiunea de luare de mită era în curs de executare, în baza denunțului și a actelor premergătoare, la data de 27 aprilie 2007 s-a procedat la marcarea pe avers cu creion fluorescent a inscripției "MITĂ 27-04-2007".
Au fost tratate cu fluorescent pe ambele părți trei bancnote: două a câte 100 lei (RON) cu seriile 061D- și 052B- și o bancnotă a 50 lei (RON) cu seria 065C-. de mai sus au fost înmânate denunțătorului pentru a le remite inspectorului.
ui i-a fost predată și tehnica specială de înregistrare audio.
Cu ocazia discuției telefonice dintre denunțător și inculpat din 27 aprilie 2007 (orele 10,15), s-a stabilit ca întâlnirea dintre cei doi, în vederea remiterii sumei de 250 lei (RON) să aibă loc, în aceeași zi, în jurul orelor 11,00, în fața bisericii " " din cartierul al municipiului
În jurul orelor 11,15, inspectorul de specialitate a venit la locul stabilit cu autoturismul de serviciu, cu numărul de înmatriculare -, condus de -, aici întâlnindu-se cu denunțătorul, de la care, după o scurta discuție, a primit suma de 250 lei (RON), după cum se poate vedea din conținutul procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
În prezența martorilor asistenți și --, organele de urmărire penală l-au întrebat pa dacă a primit vre-o sumă de bani, în lei sau valută de la denunțător, acesta recunoscând că a primit suma de 250 lei (RON), indicând și buzunarul de la pantaloni unde i-a pus.
Procedându-se la verificarea bancnotelor ce compuneau suma de 250 lei (RON), cu lampa cu ultraviolete, s-a constatat că pe toate aceste bancnote, pe ambele părți, era aplicat fluorescent. Totodată pe aversul bancnotelor de 100 lei și respectiv de 50 lei, s-a evidențiat mențiunea " " 27 aprilie 2007, de culoare fluorescent.
aveau seriile 061D-, 052B- și 065C-. de galben fluorescent au fost puse în evidență atât pe mâna dreaptă a inculpatului, cât și în interiorul buzunarului drept de la pantaloni.
Referitor la suma de 250 lei (RON), inculpatul a precizat că a primit-o de la denunțător, pentru a-i face acestuia cartea tehnică aferentă imobilului pe care-l construia.
Din procesul verbal de redare a discuției ce a avut loc între cei doi, rezultă că inculpatul a confirmat că a pretins și primit de la denunțător, la o dată anterioară, sume de "200 euro+2 milioane lei", cu o zi înainte, suma de 100 lei (RON) și că urma să mai primească diferența de 250 lei (" ieri un milion, azi două milioane și J"), deci în total suma de 1350 lei (RON), precizând în mod clar că sumele pretinse și primite sunt pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, întrucât normele ce reglementează activitatea în construcție prevăd, în situația dată, necesitatea unui responsabil tehnic (diriginte de șantier), însă va trece cu vederea lipsa acestuia ("Tu și acum trebuie să ai, știi. Eu te așa"), cât și a celorlalte nereguli rezultate în urma contractului (".tu aveai trei probleme. băi,te-am).
Inculpatul a recunoscut că avea competența de a efectua control privind respectarea disciplinei în construcții la imobilul edificat de pe- din B, că a efectuat un astfel de control în luna aprilie 2007, la primele verificări în teren, fiind prezent și martorul continuând apoi, la o dată ulterioară, verificarea documentelor la sediul Inspectoratului Teritorial în Construcții B, ocazie cu care a pretins și primit de la denunțător în prima fază, sumele de 200 lei (RON) și de 200 euro (" mi-a dat 100 RON și 50 euro, eu spunându-i ca este prea puțin și să-mi mai dea încă 150 euro și 100 RON, fapt ce s-a și întâmplat ." și " mi-a mulțumit că am fost înțelegător și mi-a oferit 200 euro și 2 milioane lei", iar ulterior suma de 350 lei RON, pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, respectiv să nu-l sancționeze contravențional pe denunțător (" nu-i voi da amendă dacă va fi recunoscător") și să nu impună supravegherea executării lucrărilor de construcție de către un diriginte de șantier.
Inculpatul a recunoscut, de asemenea, că la o altă dată, i-a solicitat denunțătorului să-i dea o sticlă de "" de 0,7, acesta cumpărând sticla de la un magazin alimentar.
În luna aprilie 2007, inculpatul, era inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, având ca principale atribuții de serviciu, activități de control, constatare și sancționare contravențională, prevăzute în fișa postului:
" - exercită controlul statului privind realizarea cerințelor esențiale ale construcțiilor, respectiv rezistență și stabilitate, siguranță în exploatare, siguranță la foc, igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului, izolație termică, hidrofugă și economie de energie, protecție împotriva zgomotului, în etapele de proiectare, execuție și exploatare, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;
- participă la executarea controlului statului în domeniul disciplinei în urbanism privind respectarea prevederilor legale în vigoare privind conținutul cadru și cerințele specifice ale proiectelor pentru autorizarea construcțiilor -;
- verifică respectarea reglementărilor referitoare la recepția construcțiilor, întocmirea, păstrarea și completarea Cărții tehnice;
- constată contravențiile în toate domeniile specifice de control, aplică sancțiunile prevăzute de lege, după caz, oprește lucrările realizate necorespunzător;
- îndeplinește și alte atribuții stabilite prin, sau de Inspectorul Județean, Inspectorul Județean Adjunct".
Împrejurarea că inspectorul a efectuat control privind respectarea disciplinei în construcții la imobilul edificat de denunțătorul, pe- C din B, în luna aprilie 2007, este dovedită și de mențiunile făcute în agenda de lucru, care a fost ridicată de la inculpat și atașată la dosarul de urmărire penală.
Din probele administrate în cauză, rezultă fără nici un dubiu că sumele de 200 euro și 300 lei (RON), cât și ulterior 350 lei (RON) au fost date de denunțător inculpatului, pentru a nu fi sancționat contravențional de către acesta, nicidecum cu un alt titlu, împrumut sau achitarea vreunei taxe.
Ca aceasta a fost realitatea o dovedește împrejurarea că inculpatul a calculat taxele ce reprezentau cotele 0,1% și 0,7% și care trebuiau achitate de denunțător, înmânând acestuia un bilețel pe care a menționat cuantumul lor, după ce a pretins și primit sumele de 200 euro și 300 lei (RON), plata parțială a taxelor fiind realizată în baza dispoziției de încasare din 26 aprilie 2007, emisă pentru suma de 1000 lei (RON) de către martorul --, la indicațiile inculpatului, personal de denunțător, cu chitanța -/26 aprilie 2007, la contabilitatea unității, suma fiind încasată de către martora.
Susținerile inculpatului potrivit cărora suma de 1000 lei (RON) compusă din 300 lei RON și echivalentul a 200 euro a fost primită în scopul întocmirii cărții tehnice și depusă ulterior la casieria Inspectoratului Teritorial în Construcții, iar suma de 350 lei (RON) ar reprezenta un împrumut, fiind nesincere, nu au putut fi luate în considerare, deoarece sunt contrazise de:
- declarațiile martorilor - - și, care au precizat că denunțătorul personal a fost cel care a achitat suma de 1000 lei (RON) la casieria instituției și nu inculpatul;
- declarațiile martorului, care a arătat că inculpatul nu i-a cerut întocmirea vreunei cărți tehnice;
- procesul-verbal cu redarea înregistrărilor din care rezultă că fusese găsit la controlul efectuat de către inculpat cu trei nereguli și anume: neanunțarea la Inspectoratului Teritorial în Construcții B cu privire la începerea lucrărilor, lipsa dirigintelui de șantier și lipsa cărți tehnice a imobilului. Ca urmare a primirii sumelor de bani și a bunurilor pretinse, toate aceste nereguli au fost trecute cu vederea.
Susținerea inculpatului, potrivit căreia, suma de 250 lei (RON) a primit-o de la denunțător pentru a-i întocmi cartea tehnică la imobil, nu corespunde realități pentru că nu se coroborează cu celelalte declarații ale inculpatului, cu declarația martorului și cu celelalte probe administrate în cauză.
Că suma de 250 lei (RON) primită de către inculpat nu i se cuvenea este dovedită și de împrejurarea că s-a asigurat ca să nu fie văzut de șoferul -, aflat în apropiere, ca a luat banii, cât mai ales din modul discret și ascuns în care a luat banii de la denunțător, pe care i-a băgat în buzunar, fără a-i număra sau verifica.
nu s-a constituit parte civilă în cauză, motiv pentru care a fost audiat în calitate de martor.
S-a restituit denunțătorului suma de 250 lei, avansată de acesta în vederea realizării prinderii în fragrant și care a fost ridicată de la inculpat.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului se probează cu: denunțurile și declarațiile lui, procesul-verbal al din 26 aprilie 2007, procesul-verbal de constatare a infracțiunii fragrante, procesul-verbal de marcare a bancnotelor, procesul-verbal de verificare apeluri, ordonanța de autorizare înregistrări, procesul-verbal de redare a înregistrărilor convorbirilor ambientale din 27 aprilie 2007, procesul-verbal de redare a înregistrărilor convorbirilor ambientale, fișa postului inculpatului, dispoziția de încasare din 26 aprilie 2007 pentru, chitanța -/26 aprilie 2007, autorizația de construire a imobilului nr. 411/31 august 2006, bilețelul scris de inculpatul și care i-a fost predat denunțătorului, agenda ridicată de la inculpat, declarațiile martorilor și declarațiile martorilor și declarațiile inculpatului, care s-a declarat nevinovat.
Înregistrarea audio și video a flagrantului organizat a dovedit pe deplin predarea-primirea banilor de la denunțător la inculpat.
Calitatea inculpatului de inspector în construcții nu a fost contestată.
Funcționarul care îndeplinește o astfel de funcție are sarcini de control.
Inculpatul a efectuat acest control și a constatat nereguli la imobilul ridicat "la " de.
de serviciu îl obligau pe inculpat să întocmească un act de constatare cu privire la neregulile constatate, să-i aplice proprietarului o amendă administrativă și să dispună intrarea în legalitate, într-un anumit termen.
Inculpatul nu a întocmit actul de constatare cu privire la rezultatul inspecției efectuate, însă a avut grijă să-l avertizeze pe proprietarul că amenda ce-i poate fi aplicată este usturătoare.
Pentru a-l scăpa de amendă, inculpatul i-a pretins lui bani și bunuri, cuantumul fiind stabilit prin negociere, în funcție de greutățile familiale ale celor doi.
Suma pretinsă de inculpat pentru a-l exonera de de amendă nu avea legătură cu taxele, respectiv onorariile ce trebuiau achitate de acesta pentru intrarea în legalitate.
Inculpatul a încercat să creeze confuzii între cele două obligații ale proprietarului casei de pe- din cartierul din B, dar fără succes.
Inculpatul a mai arătat că în cel mai rău caz, în sarcina sa ar fi putut să fie reținută infracțiunea de primire de foloase necuvenite, nicidecum infracțiunea de luare de mită.
Cererea sa nu a putut fi primită, având în vedere următoarele argumente:
Potrivit dispozițiilor art.254 Cod penal, elementul material al infracțiunii de luare de mită, constă, alternativ, dintr-o acțiune sau inacțiune, și anume pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase, precum și nerespingerea acestora de către un funcționar, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.
De esența acestei infracțiuni este faptul că oricare dintre modalitățile prin care se comite infracțiunea, să aibă loc mai înainte ca subiectul activ, funcționarul, să-și fi îndeplinit sau nu atribuțiile de serviciu; dacă aceasta are loc după îndeplinirea ori neîndeplinirea lor, fapta se încadrează în dispozițiile art.256 Cod penal, care incriminează primirea de foloase necuvenite.
Pentru ca fapta să se încadreze în art.256 Cod penal, se impune, deci, ca folosul să fi fost primit după executarea sau neexecutarea unui act privitor la atribuțiile de serviciu ale funcționarului, cu condiția ca folosul să nu fi fost pretins anterior, iar obținerea lui să nu fie rezultatul unei înțelegeri prealabile îndeplinirii actului.
În cazul în care funcționarul a acceptat ori a pretins bani sau alt folos material anterior îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, iar folosul l-a primit, după îndeplinirea acestora, fapta constituie infracțiunea de luare de mită, iar nu primire de foloase necuvenite.
Aceasta fiind situația, nu s-a procedat la schimbarea încadrării juridice din art.254 în art.256 Cod penal.
Vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită, s-a dispus condamnarea acestuia pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.2 Cod penal, cu referire la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, care instituie un tratament sancționator mai sever în cazul comiterii unor infracțiuni de corupție de către o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere faptul că inculpatul se află în prag de pensionare și este singurul întreținător al copilului său, student la cursuri de zi.
Având în vedere aceste aspecte, cât mai ales lipsa antecedentelor penale, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia în condiții de detenție.
Fiind îndeplinite cerințele art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Termenul de încercare a fost stabilit potrivit art.82 Cod penal, inculpatului urmând a i se atrage atenția cu privire la împrejurările care atrag revocarea suspendării executării pedepsei.
Pe lângă pedeapsa principală, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa complementară și accesorie prevăzută de lege. Aflându-se în prag de pensionare, inculpatului nu i-a fost interzis dreptul de a exercita aceleași sarcini de serviciu.
Suspendarea condiționată a executării pedepsei principale a atras suspendarea pedepsei accesorii.
A fost confiscată de la inculpat suma de 1150 lei, compusă din 400 lei (RON), 200 Euro și c/val unei sticle de 0,7 "".
Împotriva sentinței penale au declarat apel în termen legal parchetul și inculpatul.
În motivarea apelului său parchetul a arătat următoarele:
Inculpatul a comis infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina sa având la acea dată calitatea de inspector în cadrul Inspectoratului Județean de Construcții B, calitate de care s-a folosit în mod efectiv și contrar atribuțiunilor sale de serviciu pentru a obține avantaje patrimoniale necuvenite. Din examinarea articolelor 64,65 Cod penal coroborate cu dispozițiile art.7 alin.1 și art.254 alin.1 teza finală rezultă că în raport de circumstanțele comiterii infracțiunii deduse judecății reiese că în cauză erau îndeplinite condițiile legale și se impunea pentru eficientizarea sancțiunii sub aspectul pedepsei complementare și a se interzice "dreptul de a ocupa o funcție. de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii".
În ce privește pedeapsa principală aplicată aceluiași inculpat respectiv 3 ani închisoare (minimul special) cu aplicarea art.81 Cod penal, aceasta este deosebit de blândă în raport de condițiile concrete ale comiterii infracțiunii și persoana inculpatului.
Astfel, inculpatul, anterior comiterii acestei infracțiuni, a fost cercetat în cursul anului 2006 în dosarul penal nr.30/P/2006, pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, iar prin ordonanța cu același număr din data de 06.10.2006, în conformitate cu dispozițiile art.249 - 2491Cod procedură penală cu referire la art. 10 lit.1și art.181și art.91 Cod penal dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală a acestuia și aplicarea unei sancțiuni administrative constând în amendă în cuantum de 1000 RON.
Inculpatul în pofida faptului că a beneficiat de acest regim sancționator blând, în loc de a avea o conduită socio - profesională corectă a continuat să își exercite incorect atribuțiunile de serviciu comițând infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
Inculpatul a avut în cursul procesului penal o poziție procesuală oscilantă și nesinceră.
Întrucât infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este una din categoriile celor de corupție având o reglementare specială, prin Legea nr.78/2000, cu limite de pedeapsă de la 3 la 15 ani, coroborat cu calitatea deținută și de care s-a folosit efectiv la săvârșirea infracțiunii, cea de inspector în cadrul Inspectoratului Județean de Construcții B, relevă un grad de pericol social concret deosebit de ridicat al infracțiunii astfel comise, pentru a nu se dezvolta un impact negativ asupra colectivității din care acesta face parte, se impunea aplicarea unei sancțiuni mult mai drastice, privative de libertate și orientate spre maximul special, aceasta sub aspectul pedepsei principale iar sub aspectul pedepsei complementare ca mijloc de realizare eficient a individualizării sancțiunii penale și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție de natura celeia de care s-a folosit efectiv pentru realizarea scopului infracțional.
Inculpatul nu și-a motivat în scris apelul iar cu ocazia dezbaterilor prin apărător a solicitat achitarea pentru lipsa de vinovăție sau schimbarea încadrării juridice în art.256 Cod penal și reducerea pedepsei.
A mai susținut că procesul verbal încheiat cu ocazia audierii înregistrărilor audio - video este lovit de nulitate, întrucât nu au fost respectate procedurile legale, ceea ce impune refacerea urmăririi penale.
Tot ca motive de refacere a urmăririi penale sunt lipsa semnăturii procurorului și a ștampilei de pe filele 90, 97, 95, 73, 51, 80, 84, nevizarea actelor de la filele 49, 51 și nesemnarea filei 86 de către organul de urmărire penală.
S-a mai invocat nulitatea flagrantului în ce privește înregistrările audio - video.
Instanța de control judiciar examinând în temeiul art.378 Cod procedură penală hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei precum și a înscrisurilor noi depuse la instanța de apel, în raport de motivele invocate, constată că aceasta este nelegală și netemeinică în raport de motivele parchetului și legală și temeinică în raport de motivele invocate de inculpat.
Nu pot fi primite susținerile inculpatului de a se restitui cauza la parchet pentru refacerea urmăririi penale întrucât nu sunt îndeplinite prevederile art.332 Cod procedură penală.
În cauză au fost respectate de către organul de urmărire penală dispozițiile legale privind competența după materie și după calitatea persoanei, cele privind sesizarea instanței, prezența învinuitului și asistarea acestuia de către apărător.
Cât privește încălcările semnalate, acestea nu au fost de natură a aduce o vătămare inculpatului care să poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Potrivit art.197 al.4 Cod procedură penală, invocarea oricăror alte încălcări decât cele prev. de art.197 al.2 Cod procedură penală, cum sunt cele arătate de inculpat, putea fi făcută în cursul efectuării actului sau la primul termen de judecată, ceea ce nu s-a făcut.
Instanța nu poate lua în considerare din oficiu încălcările semnalate, întrucât acestea nu l-au vătămat pe inculpat și refacerea actelor nu este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
În ce privește fondul cauzei, din probele administrate în cauză și care au fost arătate în detaliu de prima instanță rezultă fără echivoc că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat.
Din motivarea amplă făcută de instanța de fond pe care și-o însușește și instanța de apel rezultă considerentele pentru care nu se impune schimbarea încadrării juridice în art.256 Cod penal.
Cât privește cuantumul pedepsei aplicate acesta a fost bine stabilit în raport cu prevederile art.72 Cod penal, neimpunându-se nici reducerea acestuia așa cum a solicitat inculpatul și nici majorarea cum a cerut parchetul.
Prima instanță a greșit atunci când a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei întrucât în cauză nu sunt îndeplinite prevederile art.81 Cod penal.
În raport de gravitatea deosebită a infracțiunii săvârșite - aceea de corupție cu o reglementare specială, de frecvența acestui gen de infracțiuni și ținând cont și de persoana inculpatului, care a mai săvârșit astfel de fapte și care a beneficiat de clemență prin aplicarea art.181Cod penal și cu toate acestea a persistat în latura infracțională, se impune ca executarea pedepsei să se facă cu privare de libertate.
În acest mod se va realiza și scopul pedepsei prev. de art.52 Cod penal, acela de constrângere, reeducare și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.
Hotărârea primei instanțe este greșită și sub aspectul pedepsei complementare prin nereținerea și a dispozițiilor art.64 al.1 lit.c Cod penal, privind interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau a exercita o profesie ori a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii din dosarul de față, împrejurarea că cel în cauză s-a pensionat neavând relevanță.
Față de cele ce preced urmează a se admite apelul parchetului, a se desființa în parte sentința sub aspectul modalității de executare a pedepsei și a neaplicării art.64 al.1 lit.c Cod penal.
În rejudecare se vor înlătura dispozițiile art.81, 82, 83 și 71 al.5 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cu privare de libertate.
Se vor face în cauză aplicabile și dispozițiile art.64 al.1 lit.c Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Se va constata că inculpatul a avut apărător ales.
Se va respinge ca nefondat apelul inculpatului în raport de considerentele arătate anterior.
Văzând și prevederile art.192 al.2 și 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
1) In baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DNA - Serviciul Teritorial Bacău împotriva sentinței penale nr.303/D din 05.06.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău pe care o desființează în parte sub aspectul modalității de executare a pedepsei și a neaplicării dispozițiilor art.64 al.1 lit.c Cod penal.
cauza sub aspectul desființării și dispune înlăturarea prevederilor art.81,82,83 și 71 al.5 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cu privare de libertate.
Face în cauză aplicarea și a prevederilor art.64 al.1 lit.c Cod penal, ca pedeapsă complementară și pedeapsă accesorie.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Constată că inculpatul a avut avocat ales.
În baza art.192 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare se suportă de stat.
2) În baza art.379 al.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
Conform art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica azi, 11.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- - -
Red.sent.pen.
Red. Șt.
Tehnored.
Ex.3
24.03.2009
Președinte:Ștefan NiminețJudecători:Ștefan Nimineț, Gabriel Crîșmaru
