Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 620/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 620/
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul A-Serviciul Teritorial Galați
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de A-Serviciul Teritorial Galați, împotriva încheierii de ședință din 10.10.2008, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- ( privind pe inculpații -, G și ).
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-inculpat asistat de apărătorul ales, avocat ales. Au lipsit intimații inculpați - și, aceștia fiind reprezentați de avocatul desemnat din oficiu, în baza delegației emisă de Baroul Galați pe care o depune la dosar.
Procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu intimata-parte civilă Casa Națională de Asigurări de Sănătate nefiind restituită dovada de îndeplinire a procedurii de citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că a fost depusă la dosar de către intimatul - o cerere de amânare a cauzei motivat de faptul că nu se poate prezenta din motive medicale, anexând spre dovedire copie a certificatului de concediu medical nr. -, precum și pentru lipsă de apărare.
Curtea, raportat la obiectul cauzei - recurs împotriva unei încheieri prin care a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.248 Cod penal și art. 2481Cod penal formulată de - - pune în discuție oportunitatea soluționării acesteia față de nelegala îndeplinire a procedurii de citare cu intimata-parte civilă.
Reprezentantul Ministerului Public și apărătorii intimaților apreciază că, raportat la obiectul cauzei, lipsa de procedură cu intimata-parte civilă Casa Națională de Asigurări de Sănătate B nu împiedică judecarea.
Curtea constată că deși au fost anunțați apărătorii aleși ai intimaților prin Baroul Vrancea, comunicându-se fax cu privire la cauza de față, aceștia nu s-au prezentat, cu excepția apărătorului ales al intimatului G, motiv pentru care în cauză a fost desemnat un avocat din oficiu în persoana d-nei. Deasemeni având în vedere și dispozițiile art.29 alin.6 din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora recursul declarat împotriva unei încheieri prin care este sesizată Curtea Constituțională trebuie să se judece în termen de 3 zile, urmează a proceda la soluționarea cauzei.
procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului conform dispozițiilor art.38513Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că recursul de față vizează încheierea din 10.10.2008 a Tribunalului Vrancea pronunțată în dosar nr- prin care s-a dispus în temeiul art.29 alin.1,5 în referire la art.303 alin.6 Cod procedură penală admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.248 Cod penal și 2481Cod penal ce se află în contradicție cu art.44 alin.2 din Constituție.
Apreciază soluția instanței de apel nelegală deoarece în mod greșit admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale.
În esență s-a arătat de către intimatul - că dispozițiile art.248 Cod penal și art.2481Cod penal sunt în contradicție cu dispozițiile art.44 alin.2 din Constituția României.
Chiar cu privire la aceeași excepție Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri prin respingerea acesteia, și, mai mult decât atât au fost publicate în Monitorul Oficial deciziile pronunțate în acest sens, astfel apreciază că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.248 Cod penal și art.2481Cod penal este formulată cu tendința de tergiversare.
Arată că anterior formulării acestei cereri instanța a pus în discuție din oficiu, schimbarea încadrării juridice din faptele prev. de art.132raportat la art.17 lit.d din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.248 Cod penal, art.2481Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal; art.17 lit.c din Legea nr. 78/2000 raportat la art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit. a Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art.248 Cod penal raportat la art.2481Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal și sub acest aspect solicită instanței a analiza legătura de cauzalitate dintre cauză și excepția invocată.
Așa cum a menționat mai sus s-au pronunțat decizii de către Curtea Constituțională prin care fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.248 Cod penal și art.2481Cod penal, respectiv:Decizia nr. 15 din 16.02.1995,Decizia nr. 299/29.03.2007, Decizia nr. 294/8.07.2003, în această din urmă decizie arătându-se că prin conținutul său, art.248 Cod penal nu contravine principiului constituțional al ocrotirii egale a proprietății private, indiferent de titular.
Deasemeni prin Decizia cu nr. 832/02.10.2007 Curtea Constituțională a statuat că " dispozițiile art.248 Cod penal nu au în vedere în mod expres atingerea adusă proprietății publice prin activitatea subiectului activ, ci tulburarea bunului mers al activității subiectului pasiv sau păgubirea patrimoniului acestuia. Împrejurarea că una dintre urmările imediate prevăzute în art.248 Cod penal este o pagubă adusă patrimoniului unei instituții, din cele menționate în art.145 Cod penal, nu trebuie privită prin raportare la noțiunea de proprietate publică, deoarece proprietatea nu se confundă cu patrimoniul".
Incriminarea diferită a activității infracționale reliefată de art.248 Cod penal nu vizează distincția dintre proprietatea privată a unui organ sau instituții de stat sau din cele prevăzute în art.145 Cod penal și proprietatea privată a celorlalte persoane fizice sau juridice.
Prin sancționarea faptelor prev. de art.248 Cod penal legiuitorul ocrotește interesele cu privire la noțiunea de public.
Cum o asemenea cerere este inadmisibilă solicită conform art.38515pct. 2 lit.d Cod procedură penală admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Avocat apreciază recursul promovat de DNA inadmisibil raportat la dispozițiile art.29 alin.4 și 6 din Legea nr. 47/1992. Arată că potrivit pct. 6 din aceeași lege încheierea prin care instanța respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs dar nu și încheierea prin care se admite cererea de sesizare.
Astfel această cale de atac promovată împotriva unei încheieri prin care s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale este inadmisibilă.
Reprezentantul Ministerului Public arată că exercitat calea de4 atac în conformitate cu dispozițiile art.303 alin.6 Cod procedură penală.
Av., pe fond, precizează că sunt întrunite cerințele legale privind admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale în sensul existenței unui litigiu,textul de lege a cărui neconstituționalitate se invocă este în vigoare,potrivit art.29 pct. 3 din Legea 47/1992 nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale ori nu s-a pronunțat o astfel de decizie.
Av. apreciază încheierea prin care s-a dispus de către Tribunalul Vrancea sesizarea Curții Constituționale, legală și temeinică, astfel încât solicită respingerea recursului promovat de DNA. Excepția invocată nu este contrară dispozițiilor art.29 alin.1 și 3 din Legea 47/1992, corect s-a dispus sesizarea Curții Constituționale pentru se pronunța cu privire la neconstituționalitatea art.248 Cod penal și art.2481Cod penal.
Solicită a se dispune acordarea onorariului pentru asistența juridică din oficiu.
Intimatul precizează că este de acord cu concluziile apărătorului ales.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față.
Examinând actele și lucrările dosarului,constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 10 octombrie 2008, Tribunalul Vranceaa dispus sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248.pen. și art. 2481.pen. formulată de apelantul-inculpat -,
A suspendat judecata cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Apelantul-inculpat - a invocat prin apărător, la termenul din 19 septembrie 2008, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248.pen. și art. 2481.pen.
Prin sentința penală nr. 1904 din 12 octombrie 2007 Judecătoriei Focșani autorul excepției a fost condamnat la 8 luni închisoare cu aplicarea art. 81.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248.pen. cu aplicarea art.41 al.2 pen. și art. 13.pen.
Prin aceeași sentință au mai fost condamnați inculpații G și la câte 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 249 al.1 pen. cu aplicarea art. 41 al.2 pen. și art. 13.pen.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați, inculpații și casa Națională de Asigurări de Sănătate B, cauza formând obiectul dosarului nr-.
Autorul excepției de neconstituționalitate a susținut că prevederile art. 248.pen. și implicit art. 2481.pen. sunt neconstituționale în raport de prevederile art. 41 al.2 teza I-a din Constituția României, conform cărora proprietatea privată este ocrotită în mod egal.
S-a arătat în motivarea excepției că prin trimiterea în textul art. 248.pen. la "unități din cele la care se referă art. 145.pen." se extinde aria de aplicare a textului incriminator dincolo de limitele valorii sociale a cărei apărare are drept scop incriminarea.
Fiind și o infracțiune de rezultat, partea finală a art. 248.pen. definind cel de-al doilea rezultat alternativ cu o pagubă adusă patrimoniului unei categorii de unități nu face nici distincție între proprietatea publică și cea privată, supunând aceleiași ocrotiri penale atât partea din patrimoniu care constituie proprietate publică cât și cea care constituie proprietate privată.
Autorul excepției consideră că incriminarea diferențiată, mai gravă a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice producătoare de pagubă, ținând seama de calitatea specială a titularului proprietății, ca în cazul infracțiunilor contra patrimoniului sau chiar al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246.pen. încalcă dreptul fundamental consacrat de art. 44 al.2 teza a I-a din Constituția României constând în ocrotirea în mod egal a proprietății private indiferent de titular.
Autorul excepției susține în concluzie că sintagma "o pagubă patrimoniului" este neconstituțională. De asemenea susține că dispozițiile art. 2481.pen. sunt și ele neconstituționale, având în vedere că acest text de lege devine incident când fapta prezintă consecințe deosebit de grave.
În opinia instanței excepția de neconstituționalitate a celor două dispoziții legale este nefondată, pentru următoarele considerente:
Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248.pen. este o infracțiune de serviciu și nu o infracțiune contra patrimoniului. Valoarea socială ocrotită prin norma incriminatoare este în principal bunul mers al activității unităților indicate în art. 145.pen.
Tulburarea bunului mers a unei asemenea unități sau producerea unei pagube patrimoniului acesteia, are de regulă, consecințe negative mai mari, fapt care justifică un regim sancționator mai sever.
Legiuitorul are prerogativele de a stabili o sancțiune diferită pentru faptele prin care se aduc pagube cu caracter patrimonial, fără a face distincție după cum bunurile în legătură cu care s-au produs pagubele aparțin diferiților subiecți.
Văzând că excepția invocată nu este contrară dispozițiilor art. 29 al.1-3 din legea 47/1992, fiind îndeplinită, între altele, și condiția că este necesară pentru soluționarea cauzei, apelantul - fiind condamnat pentru infracțiunea prev.de art. 248.pen. în temeiul art. 29 al.4 din legea 47/1992, s-a dispus sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248.pen. și art. 2481.pen.
În baza art. 29 al.5 din Legea 47/1992 și art. 303 al.6 pr.pen. tribunalul suspendat judecata cauzei, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs DNA-Serviciul Teritorial Galați invocând, în esență, motivul că textul de lege vizat prin excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei.
Cu prilejul dezbaterilor în recurs, la termenul de judecată din data de 3.11.2008, apărătorul ales al inculpatului Gai nvocat excepția de inadmisibilitate a recursului declarat de parchet, susținând că, potrivit dispozițiilor art.290 alin.4 și 6 din Legea nr. 47/1992, pot fi atacate cu recurs numai încheierile prin care instanța respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale, nu și încheierile prin care instanța dispune sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Examinând mai întâiexcepția de inadmisibilitateinvocată de inculpatul G Curtea constată că aceastaeste neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Este adevărat că dispozițiile art.29 alin.6 din Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu prevăd posibilitatea atacării separate cu recurs a încheierii prin care instanța suspendă judecata și dispune sesizarea Curții Constituționale pentru se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate.
Posibilitatea atacării cu recurs a unei astfel de încheieri rezultă însă din dispozițiile art.303 alin.6 din Codul d e procedură penală, potrivit cărora încheierea prin care se suspendă judecata până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate invocată în cauză este supusă recursului în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale pentru soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, sunt, potrivit dispozițiilor art.29 alin.1 și 3 din Legea nr. 47/1992,privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, următoarele:
- excepția de neconstituționalitate să privească o lege, ordonanță de urgență ori o dispoziție dintr-un asemenea act în vigoare;
- dispoziția respectivă nu a fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții constituționale;
- excepția de neconstituționalitate să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
În speță, prin motivele de recurs s-a invocat neîndeplinirea ultimei condiții, susținându-se că textul de lege criticat ca fiind neconstituțional nu are legătură cu soluționarea cauzei.
Acest motiv de recurs este neîntemeiat, deoarece prevederile art.248 și art.2481din Codul penal, vizate prin excepția de neconstituționalitate, au o legătură evidentă cu soluționarea cauzei, fiind chiar textele care incriminează faptele pentru care autorul excepției a fost trimis în judecată.
Întrucât nici după examinarea din oficiu a încheierii recurate nu se constată motive care să atragă casarea acesteia, urmează a dispune, conform disp. art.38515pct. 1 lit.b Cod procedură penală, respingerea ca nefondată a recursului declarat de A-Serviciul Teritorial Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A-Serviciul Teritorial Galați, împotriva încheierii de ședință din 10.10.2008, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- (privind pe inculpații -, fiul lui și, născut la data de 01.01.1953 în comuna, județ G, domiciliat în F, str. - - nr.1, bloc 1,.3,.14,CNP - G, fiul lui și, născut la data de 25.10.1951 în F, județ V, domiciliat în A str.-, bloc 121,.7, județ V, CNP - și, fiica lui și, născută la data de 01.01.1948 în comuna, județ S, domiciliată în F,-,.1,.7, județ V).
Suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații - și, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3.11.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.-
Tehnored./2 ex/6.11.2008
Jud.apel--
Jud.fond-
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate, Mița
