Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 72/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR -
Decizia penală nr.72
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
Grefier: - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția Națională Anticorupție-
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului, formulat de apelantul inculpat, fiul lui și al lui, născut la 10 iulie 1969, domiciliat în comuna,-, județul P, împotriva sentinței penale nr.123 din 26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, Curtea având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de azi, 18.06.2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr. 123 din 26.03.2009 a Tribunalului Prahovaa fost condamnat inculpatul, astfel:
În temeiul disp.art.254 alin1 cod penal rap. la art 6 din legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu aplicarea art.19 din OUG.nr.43/2002, infracțiune de luare de mită, faptă din vara anului 2006, la pedeapsa de 2 și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b cod penal, cu excepția dreptului de a alege,ca pedeapsă complementară.
În temeiul disp.art.12 lit. b teza a II-a din legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție,cu aplicarea art.19 din OUG.nr.43/2002, infracțiune de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unei persoane neautorizate la aceste informații, faptă din vara anului 2006, la pedeapsa de 1 an închisoare.
S-a constatat că infracțiunile mai-sus menționate sunt concurente, potrivit disp.art.33 lit.a cod penal cu cele patru infracțiuni de luare de mită prev. de art.254 alin.1 cod penal, cu aplicarea art.41 alin 2 cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, pentru comiterea cărora a fost condamnat la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare și cu cele patru infracțiuni prev.de art 12 lit.b din Legea nr.78/2000 pentru comiterea cărora a fost condamnat la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare, toate cu aplicarea disp.art.19 din OUG.NR.43/2002, prin sentința penală nr.87/11.02.2008 a Tribunalului Prahova, modificată în parte prin decizia penală nr.86/29.05.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, rămasă definitivă prin decizia penală nr.3507/03.11.2008 a ICCJ.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin aceiași sentință penală în 4 pedepse de câte 2 ani închisoare și în 4 pedepse de câte 6 luni închisoare aplicate pentru infracțiunile de luare de mită prev. de art. art.254 alin.1 cod penal, cu aplicarea art.41 alin 2 cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 și prev. de art. 12 lit. b din Legea nr.78/2000 și în 4 pedepse complementare de 2 ani, prev. de art.64 lit. a, b cod penal, cu excepția dreptului de a alege, aplicate pe lângă pedepsele principale mai-sus menționate.
În temeiul art. 34 lit. b cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului pentru comiterea infracțiunilor deduse judecății cu pedepsele aplicate prin sentința penală nr.87/2008 a Tribunalului Prahova și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art.35 cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară de 2 ani închisoare, pe lângă pedeapsa de 3 ani închisoare, prev. de art.64 lit. a, b cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În temeiul art.71 cod penal au fost interzise inculpatului drepturilor prev. de art.64 lit. a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În temeiul art.36 alin.3 cod penal a fost scăzută din pedeapsa rezultantă, perioada deja executată din pedeapsa anterioară, cu începere de la 23.05.2007 și până la 09.12.2008.
În temeiul art.26 cod penal rap. la art.254 alin.1 cod penal, cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă din vara anului 2006, fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea de complicitate la luare de mită prev.de art. 26 cod penal rap. la art.254 alin.1 cod penal, cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, pentru comiterea căreia a fost condamnat prin sentința penală nr.87/11.02.2008 a Tribunalului Prahova, modificată în parte prin decizia penală nr.86/29.05.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, rămasă definitivă prin decizia penală nr.3507/03.11.2008 a ICCJ, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b cod penal,cu excepția dreptului de a alege.
În temeiul art.34 lit b și 35 cod penal au fost contopite cele două pedepse aplicate pentru faptele concurente mai-sus arătate și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a, b cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În temeiul art.71 cod penal au fost interzise inculpatului drepturilor prev. de art.64 lit. a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În temeiul art.36 alin.3 cod penal a fost scăzută din pedeapsa rezultantă, perioada deja executată din pedeapsa anterioară, cu începere de la 08.11.2008 și până la zi.
În temeiul art.19 din Legea nr.78/2000 s-a confiscat de la inculpatul suma de 5000 EURO, dobândită de inculpat prin comiterea infracțiunii de luare de mită.
În temeiul art.191 alin.1, 2.pr.pen a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța sentința respectivă prima instanță a reținut în baza probelor administrate, următoarea situație:
Prin rechizitoriul nr.17/P/2008 din data de 26.11.2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploieștis -a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art 254 alin. 1.Cod Penal rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000 și prev.de art.12 lit.b teza a-II-a din Legea nr.78/2000, reținându-se că, în calitate de ofițer de poliție cu gradul de subcomisar în cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă - Serviciul Independent de Informații și Protecție Internă P ( - P), în vara anului 2006 pretins și a primit suma de 5.000 Euro de la denunțătorul, prin intermediul învinuitului, zis "", din care acestuia din urmă i-a revenit suma de 3.300 Euro, în scopul de a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, adică de a nu da curs verificărilor față de denunțător și alte persoane din anturajul său, cu privire la implicarea lor în săvârșirea unor infracțiuni de crimă organizată.
S-a mai reținut că în aceeași calitate de ofițer de poliție, pentru obținerea de foloase necuvenite, atât pentru sine cât și pentru alții, a permis accesul învinuitului și a denunțătorului la informații nedestinate publicității, obținute prin accesarea bazei de date informatizate ale Ministerului d e Interne și Reformei Administrative.
În favoarea inculpatului au fost reținute dispozițiile art.19 din OUG nr.43/2002, întrucât în cursul urmăririi penale a denunțat săvârșirea altor fapte de corupție de către alți făptuitori, prin indicarea mijloacelor de probă care permit constatarea acestor fapte și tragerea la răspundere penală a făptuitorilor.
sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art 26 Cp rap. la art 254 alin. 1 Cp cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, reținându-se că, în vara anului 2006, l-a ajutat pe învinuitul să pretindă și să primească suma de 5.000 Euro de la denunțătorul pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, adică de a nu da curs verificărilor față de denunțător și alte persoane din anturajul său, cu privire la implicarea lor în săvârșirea unor infracțiuni de crimă organizată.
Prin același rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de și pentru infracțiunile prev.de art.254 alin.1 cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, art.26 cod penal rap. la art.254 alin.1 cod penal cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, precum și față de pentru infracțiunea prev.de art.255 alin.1 cod penal.
Examinând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale: denunțul formulat de, declarația dată de acesta în calitate de martor, copia antecontractului de vânzare-cumpărare și contractul de vânzare-cumpărare (filele 33-34), declarațiile martorilor și, declarația martorului, declarațiile învinuitului, fișa de cazier judiciar a inculpatului, declarațiile învinuitului, fișa de cazier judiciar a acestuia, adresa nr.-/07.07.2008 a MIRA - Centrul Național de Administrare a de Date privind evidența persoanelor, adresa nr.56306/19.05.2008 a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, adresa nr.-/14.11.2008 a B, dispoziția nr.2/705/08.11.2004 a B, rechizitoriul din 14.06.2007 cu nr.167/P/2006, sentința penală nr.87/11.02.2008 a Tribunalului Prahova, decizia nr.86/2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, minuta deciziei nr.3507/03.11.2008 a ICCJ, dar și materialul probator administrat în faza de cercetare judecătorească: declarațiile inculpatului și, declarațiile martorilor și, relații obținute de la enitenciarul Giurgiu, referatul întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Prahova, sentința civilă nr.778/2009 a Judecătoriei Ploiești, actele medicale depuse la dosar pentru martora, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 23.01.2008, numitul a formulat un denunț la Direcția Generală Anticorupție - Biroul Anticorupție pentru județul P, prin care aducea la cunoștință că în cursul anului 2006 venit la domiciliul său un pe care îl cheamă și pe care îl cunoștea de mai mult timp și care, i-a spus că a avut o problemă cu un polițist, ocazie cu care acesta din urmă i-a arătat un dosar în care se afla fotografia acestuia.
a afirmat că acest dosar a fost văzut în biroul polițistului și a afirmat față de că nu ar fi comis vreo faptă penală care să impună întocmirea vreunui dosar pe numele său, însă i-a propus ca în ziua următoare să se întâlnească cu polițistul respectiv pentru a lămuri situația respectivă.
În ziua următoare, împreună cu concubina sa a mers la locuința lui, ocazie cu care a aflat că are probleme serioase și că urmează să fie "ridicat".
Ulterior, în aceeași zi a plecat cu pentru a se întâlni cu polițistul respectiv, deplasându-se cu mașina acestuia până în zona din P, unde s-a întâlnit cu acesta.
Cu această ocazie a aflat că polițistul se numește, deoarece i-a arătat legitimația de serviciu și i l-a prezentat pe ca fiind persoana care are probleme de natură penală și îi solicită ajutorul.
În acel moment, polițistul a discutat la telefon cu o altă persoană, interesându-se de situația denunțătorului și de modul în care poate fi ajutat, iar apoi polițistul i-a spus că trebuie să-i dea 5.000 de euro pentru a scăpa de dosarul pe care îl avea.
Cu această ocazie i-a spus polițistului că nu dispune de această sumă și că trebuie să o procure în câteva zile, propunere cu care polițistul a fost de acord.
Ajungând acasă i-a povestit concubinei și mamei acesteia, astfel că s-a împrumutat cu această sumă de la niște cunoștințe și după câteva zile s-a întâlnit cu polițistul și în mașina lui, în prezența acestuia din urmă, i-a dat polițistului suma de 5.000 de euro.
În acest moment polițistul a afirmat că trebuie să îi mai dea un cadou și pentru colegul său cu care vorbise la telefon și care îl ajutase să-i rezolve problema.
De la a aflat că acest cadou constă în suma de 3.000 euro pe care a procurat-o de la cunoștințe și pe care i-a dat-o lui pentru aoî nmâna polițistului.
Ulterior, pentru a se achita de datorii a arătat denunțătorul, concubina sa a fost nevoită să vândă un teren situat în P, str.-.
În declarația dată la 30.04.2008 a prezentat aceeași situație de fapt, însă a declarat în plus că, la prima întâlnire pe care a avut-o cu polițistul a văzut în dosarul pe care acesta îl avea, fotografia sa, pe care erau scrise mai multe rânduri la calculator.
În același dosar se mai aflau și alte file, însă nu a putut să observe conținutul acestora.
a fost audiat și în calitate de martor, ocazie cu care a prezentat aceleași aspecte în ceea ce privește împrejurările în care l-a cunoscut pe polițist, suma de bani pe care i-a înmânat-o acestuia, suma de bani pe care i-a înmânat-o lui cea de-a doua oară, ca reprezentând "cadoul" pe care acesta trebuia să-l facă celui de-al doilea polițist care l-a ajutat în rezolvarea problemei.
ul căreia i se spunea a fost identificat ca fiind, iar polițistul a fost identificat ca fiind, persoană care într-adevăr deținea calitatea de ofițer de poliție cu gradul de subcomisar în cadrul -
Din adresa B, rezultă că a ocupat funcția de ofițer specialist în cadrul acestei instituții de la 01.11.2003 și până la 23.05.2007, având ca atribuții de serviciu organizarea și desfășurarea de activități informativ - operative privind cazurile de criminalitate organizată, atât pe plan intern, cât și internațional.
În această calitate, în cursul anului 2006, când deținea această funcție, putea accesa on-line, bazele de date privind intrările și ieșirile cetățenilor străini, privind INTERPOL România, evidența populației din cadrul MIRA - Centrul Național de Administrare a de Date, pașapoarte MIRA - Direcția Generală de Pașapoarte, Înmatriculări și Permise Auto, Auto și Urmăriți.
În cadrul MIRA, la nivelul IGPR și direcțiilor de specialitate, sunt implementate mai multe baze de date privind evidența persoanelor, a cetățenilor străini care intră și ies din România, a persoanelor date în urmărire internațională, a autoturismelor înmatriculate, a persoanelor posesoare de permise de conducere.
Aceste baze de date pot fi consultate prin Centrul Național de Administrare a de Date și prin intermediul administratorilor acestor baze, se pot verifica accesările efectuate și de către ofițerul, deoarece interogările se păstrează într-un registru constituit la nivelul fiecărei instituții, sub semnătura ofițerului care a accesat baza de date.
În acest registru se trece codul numeric personal al persoanei căutate, numele și gradul persoanei care a accesat baza de date, inclusiv semnătura acesteia.
În acest sens, din adresa Centrului Național de Administrare a de Date cu nr.-/07.07.2008, rezultă că în cursul anului 2006, pe data de 04.07.2006, a fost accesată stația de lucru din cadrul P, privind evidența persoanelor și evidența pașapoartelor, referitor la o persoană al cărei CNP este -. Acest cod aparține denunțătorului, cu domiciliul în P,- B, jud.
a fost ascultat în calitate de făptuitor și apoi de învinuit, ocazie cu care a declarat că, îl cunoaște pe ofițerul de poliție, dar și pe.
Pe ofițerul de poliție îl cunoaște de aproximativ 3-4 ani, perioadă în care i-a furnizat acestuia informații despre persoane care au comis infracțiuni, iar în vara anului 2006 s-a întâlnit cu la o cafenea, ocazie cu care polițistul i-a scos dintr-un dosar mai multe fotografii pe care i le-a arătat, întrebându-l dacă cunoaște vreuna din persoanele respective.
Dintre persoanele aflate în fotografii a recunoscut pe, unul din verii săi și o cunoștință pe nume "", adică pe.
De la a aflat că cele două persoane se ocupă cu traficul de persoane și cu comiterea de furturi în Portugalia.
Polițistul l-a întrebat dacă poate să ia legătura cu aceștia, ocazie cu care a afirmat că va încerca acest lucru.
Întâi l-a contactat pe de la care a aflat că nu a comis astfel de fapte și apoi pe, iar în prezența unui pe nume "" i-a spus acestuia de discuția pe care a avut-o cu.
i-a cerut lui să stabilească o întâlnire cu polițistul pentru a se interesa de ceea ce cunoaște acesta din urmă.
a stabilit o întâlnire la o terasă din zona, s-a întâlnit cu și.
Cu această ocazie, polițistul avea asupra lui un dosar în care se afla fotografia lui și a lui, afirmând față de primul că deține informații din care reiese că se ocupă cu traficul de persoane în Portugalia, existând riscul să fie arestat.
l-a întrebat pe polițist dacă se poate face ceva, ocazie cu care polițistul a afirmat că va încerca, luând legătura cu șeful său cu care a purtat o convorbire, însă nu în prezența celor doi. Când a revenit la masă, i-a spus lui că se poate rezolva, numai că trebuie să dea suma de 5.000 de euro, pe care nu o avea în momentul respectiv, dar pe care trebuia să o procure.
Ulterior, a procurat suma, astfel că, polițistul a fost căutat de către, urmând să se întâlnească în același loc.
La masa respectivă, a scos un plic sau o sacoșă, pe care i l-a înmânat polițistului, promițându-i primului că va distruge dosarul pe care i-l arătase cu o zi în urmă și că nu va mai avea nici o problemă.
De la a aflat că, în plicul pe care i l-a înmânat polițistului se afla suma de 5.000 de euro, însă într-o discuție particulară pe care a avut-o la câteva zile a aflat că ar fi primit de la denunțător, numai suma de 1.500 de euro.
La rândul său, a declarat că nu a primit nici o sumă de bani de la sau.
a declarat că, din anul 2003 funcționează în cadrul - în funcția de ofițer de informații, privind combaterea infracțiunilor de violență și criminalitate organizată.
În această calitate avea ca atribuții de serviciu, culegerea de informații despre persoanele care comit infracțiuni și verificarea acestor informații, întocmirea de note informative care erau înaintate către formațiunile operative pentru a fi valorificate, adică către
Înainte de a fi înaintate acestei brigăzi, notele erau prezentate conducătorului serviciului, care le analiza și viza și apoi, șefului ierarhic superior pentru a fi aprobate.
recunoaște că îl cunoaște pe ca fiind unul din informatorii săi, de la care a primit informații privind comiterea unor infracțiuni de către diferite persoane și cu care a avut o discuție în primăvara anului 2006 privind o cunoștință de-a sa pe nume.
a afirmat că i-a adus la cunoștință că această persoană se ocupă cu traficul de persoane, pe care le racolează în România și le transportă în Spania pentru practicarea prostituției.
De la a aflat că, este ajutat în această activitate de numitul.
Pe baza acestor informații, a accesat bazele de date mai sus-arătate și i-a identificat pe, și mai multe tinere, pe care cei doi le trafica. Din aceste baze a scos mai multe fotografii cu datele de stare civilă ale persoanelor identificate.
Aceste fotografii în care apăreau și, i le-a arătat lui, ocazie cu care acesta din urmă a confirmat că cei doi bărbați sunt persoanele care se ocupă cu traficul de persoane.
Ulterior, a fost contactat de și rugat să accepte o întâlnire cu, căruia urma să-i arate fotografiile pe care le scosese din baza de date.
s-a întâlnit cu cei doi la o terasă din zona și i l-a prezentat lui ca fiind polițist cu gradul de, de către, ocazie cu care acesta din urmă i-a spus lui că este urmărit pentru activitățile sale infracționale și că polițistul poate să-l ajute.
a confirmat că poate să-l ajute și i-a arătat fotografiile pe care le adusese lui.
Între și a avut loc o discuție separată, în urma căreia acesta din urmă îi pretinsese suma de 5000 de euro pentru rezolvarea problemei.
a promis lui că îl va convinge și pe să-i dea aceeași sumă de bani, dându-i de înțeles că suma va fi împărțită între cei trei.
La cea de-a doua întâlnire, s-a întâlnit cu cei doi, ocazie cu care avea o sacoșă în care se aflau niște bani, sacoșă pe care a lăsat-o pe masă și pe care, a luat-o după plecarea lui.
După aceea, și s-au urcat în autoturismul al primului și s-au deplasat în apropierea Inspectoratului de Poliție, iar când a coborât a primit de la suma de 1.700 de euro, pe care i-a numărat în fața sa.
De la a aflat că aceeași sumă i-o va da și lui, urmând ca suma rămasă să o rețină pentru el.
În ceea ce privește activitatea infracțională desfășurată de și persoanele din anturajul său, a arătat că, în luna septembrie 2006 întocmit note informative, deplasându-se la domiciliul acestuia, ocazie cu care a discutat cu sora lui, de la care a aflat că acesta din urmă este plecat în străinătate.
De la nu a mai primit vreo sumă de bani sau alte foloase, însă dintr-o discuție pe care a avut-o cu și, a înțeles că acesta din urmă primise 1.700 euro, adică partea care îi revenea acestuia.
În aceeași perioadă a întocmit două note informative pe care le-a înaintat
După cum se observă, declarațiile denunțătorului, a inculpaților și, sunt concordante în ceea ce privește înțelegerea survenită între cele trei persoane, însă sunt neconcordante cu privire la persoana care a furnizat informația privind activitatea infracțională desfășurată de, primirea și împărțirea sumei de 5.000 de euro.
Astfel, în timp ce declară că avea informații pe care le-a cules personal, privind activitatea infracțională a lui, pe care le-a aflat de la acest polițist, la rândul său declară că informațiile au fost obținute de și acesta i le-a adus la cunoștință, ca apoi să verifice bazele de date și să identifice personal pe acesta și alte persoane din anturajul său.
De asemenea, atât, cât și susțin că a primit integral suma de 5.000 de euro, din care primului nu i-a revenit nimic, pe când susține că această sumă a primit-o și din ea i-a revenit numai 1.700 de euro.
Din recunoașterile inculpatului și din adresa mai sus-menționată coroborate, rezultă că acest inculpat este persoana din cadrul P, care în ziua de 04.07.2006 a accesat bazele de date și a scos fotografiile în care erau trecute datele de stare civilă ale lui și.
Din Codul deontologic al personalului din aprobat prin Dispoziția nr.2/705/08.11.2004, rezultă obligațiile profesionale ale ofițerilor încadrați în cadrul acestei direcții, astfel că în art.5 și 6 se menționează că personalul nu poate furniza date privind misiunile, activitatea și efectivele direcției, către persoane și instituții din țară și exterior și nu utilizează informațiile sau cunoștințele profesionale specifice, în alte scopuri decât cele care au legătură cu realizarea siguranței naționale, a sarcinilor ce revin direcției generale și în condițiile prevăzute de lege.
De asemenea, personalului direcției îi este interzis să folosească calitatea pentru obținerea de avantaje materiale, financiare sau de altă natură în interes propriu sau pentru alte persoane.
În art.8 se arată că personalul direcției trebuie să manifeste discreție și confidențialitate în desfășurarea activităților profesionale.
Informațiile pe care le-a obținut prin accesarea bazelor de date privind evidența persoanelor și pașapoartele la data de 04.07.2006, au caracter confidențial și nu pot fi aduse la cunoștință persoanelor neautorizate să aibă acces la informații de această natură.
Inculpatul a adus la cunoștință astfel de informații, stocate în cele două baze de date, inculpatului și denunțătorului, prin prezentarea unor fișe în care apăreau fotografiile acestuia din urmă și a lui și datele lor de stare civilă. Cele două persoane nu erau autorizate conform legii pentru a avea acces la astfel de date.
În fața instanței, cei doi inculpați și denunțătorul au dat aceleași declarații referitoare la împrejurările s-au cunoscut, au avut înțelegerea privind obținerea sumei de bani și împărțirea acesteia.
În raport de probele administrate în cauză, tribunalul a reținut că inculpatul a pretins și a primit suma de 5.000 de euro de la denunțătorul, căruia i-a prezentat mai multe fișe privind fotografii ale acestuia și ale lui, în care erau menționate și datele lor de stare civilă, pe care le-a obținut prin accesarea bazei de date privind evidența persoanelor și pașapoartelor, prin intermediul stației de lucru din cadrul P, fișe ce conțineau informații cu caracter confidențial și care nu puteau fi aduse la cunoștință decât persoanelor autorizate să aibă acces la astfel de informații, în scopul de a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, respectiv de a întocmi note informative pe care să le înainteze organelor judiciare competente pentru valorificarea lor, note ce ar fi trebuit să conțină elemente referitoare la activitatea infracțională desfășurată de și.
Aceste informații au fost obținute de către de la, astfel cum rezultă din declarațiile primului inculpat, informații pe care le-a mai obținut și cu alte ocazii privind activitatea infracțională a altor persoane.
Procedând în acest mod, inculpatul a săvârșit cu vinovăție sub forma intenției infracțiunile de luare de mită prev.de art.254 alin.1 cod penal, cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, respectiv de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității prev.de art.12 lit.b teza a-II-a din Legea nr.78/2000.
De asemenea, inculpatul, prin ajutorul dat inculpatului de a pretinde și apoi de a primi suma de 5.000 de euro de la denunțătorul, în același scop, constituie complicitate la infracțiunea de luate de mită prev.de art.26 cod penal rap. la art.254 alin.1 cod penal cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.
Conform art.1 din Legea nr.78/2000, această lege prin care se instituie măsuri pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, se aplică și persoanelor care exercită o funcție publică, indiferent de modul cum au fost investite în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice.
Prin urmare, această lege se aplică și inculpatului ce exercita o funcție publică în cadrul -
Ca atare, fapta de luare de mită se încadrează în disp. art.254 cod penal, la care sunt aplicabile disp. art.6 din Legea nr.78/2000, întrucât acest din urmă text de lege face trimitere la art.254 cod penal în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor pentru comiterea acestei fapte.
În consecință, și fapta de complicitate la luare de mită reținută în sarcina inculpatului va fi încadrată în același text de lege, ce va fi raportat la disp. art.6 din Legea nr.78/2000.
Reținând vinovăția inculpatului cu privire la săvârșirea celor două infracțiuni, în baza textelor de lege arătate, tribunalul va dispune condamnarea acestuia pentru fiecare faptă, la câte o pedeapsă cu închisoarea orientată către maximul special prevăzut de lege, urmând să țină seama la individualizarea acestora de disp. art.72 cod penal.
Astfel, instanța va avea în vedere atât limitele de pedeapsă speciale prevăzute în Codul penal, gradul ridicat de pericol social al faptelor, având în vedere natura acestora, urmările care s-au produs în ceea ce privește afectarea prestigiului autorității din care inculpatul a făcut parte, calitatea acestuia, scopul urmărit, respectiv obținerea de foloase pe căi necuvenite, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o poziție sinceră în cursul procesului, recunoscând comiterea faptelor, este divorțat, are doi copii minori în întreținere, precum și antecedentele penale ale acestuia.
Astfel, prin sentința penală nr.87/2008 a Tribunalului Prahova, inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârșirea a patru infracțiuni de luare de mită în formă continuată, la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, fapte prev.de art.254 alin.1 cod penal cu aplic. art.41 alin.2 cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, precum și la 4 infracțiuni prev.de art.12 lit.b din Legea nr.78/2000, la care a fost condamnat la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare, toate cu aplicarea art.19 din OUG nr.43/2002.
În cazul de față, tribunalul va reține în favoarea inculpatului această cauză de reducere a pedepsei prev.de art.19 din OUG nr.43/2002, motivat de faptul că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că, inculpatul a denunțat în timpul urmăririi penale săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către alți funcționari, facilitând tragerea la răspundere penală a acestora, situație în care limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru cele două infracțiuni ce fac obiectul judecății, se vor reduce la
Ca atare, pedeapsa ce va fi stabilită se va încadra în aceste limite reduse pentru ambele infracțiuni.
În consecință, tribunalul a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev.de art.254 alin.1 cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 pe lângă care va aplica și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b cod penal, cu excepția dreptului de a alege, întrucât are caracter obligatoriu.
Pentru infracțiunea prev.de art.12 lit.b teza a-II-a din Legea nr.78/2000, tribunalul a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.
Cele două infracțiuni au fost comise în vara anului 2006, iar infracțiunile la care a fost condamnat prin sentința penală nr.87/2008, după cum rezultă din considerentele acestei hotărâri, au fost comise în perioada 2005 - 2006.
Ca atare, sentința penală nr.87/2008 rămânând definitivă la data de 3 noiembrie 2008, adică ulterior comiterii tuturor faptelor, infracțiunile ce fac obiectul judecății sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală arătată.
Tribunalul a constatat existența acestui concurs de infracțiuni, situație în care a descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin această hotărâre penală în patru pedepse de câte 2 ani, respectiv 4 pedepse de câte 6 luni închisoare aplicate pentru infracțiunile de luare de mită prev.de art. art.254 alin.1 cod penal, cu aplicarea art.41 alin 2 cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 și prev.de art. 12 lit.b din Legea nr.78/2000 și în 4 pedepse complementare de 2 ani, prev.de art.64 lit.a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege, aplicate pe lângă pedepsele principale mai-sus menționate.
Potrivit art.33 lit.a și art.34 lit.b, tribunalul a contopit toate pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății cu cele descontopite și a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, pe care oas porit-o cu 6 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
Aplicarea sporului de 6 luni este necesară în condițiile în care anterior inculpatul a fost condamnat pentru aceleași infracțiuni, ceea ce denotă perseverența infracțională a acestuia, situație în care prin neaplicarea acestui spor și aplicarea numai a pedepsei cele mai grele, inculpatul ar fi nepedepsit pentru 4 infracțiuni de luare de mită și 4 infracțiuni prev.de art.12 lit.b din Legea nr.78/2000.
De asemenea, potrivit art.35 cod penal, tribunalul va aplica pedeapsa complementară cea mai grea pe lângă pedeapsa principală prev.de art.64 lit.a,b cod penal cu excepția dreptului de a alege.
Tribunalul, a apreciat că inculpatul nu este nedemn de a exercita drepturile cu caracter politic prev.de art.64 lit.a teza I cod penal, adică dreptul de a alege, chiar dacă este condamnat pentru săvârșirea unor fapte de corupție.
Natura acestor fapte nu justifică interzicerea exercitării acestui drept, atât ca pedeapsă accesorie, cât și ca pedeapsă complementară.
Scopul pedepsei prev.de art.52 cod penal nu poate fi atins decât prin executarea efectivă a acesteia, situație în care instanța va aplica art.71 și 64 lit.a și b cod penal cu excepția dreptului de a alege.
Având în vedere contopirea pedepselor, potrivit art.36 alin.3, instanța va scădea din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, perioada pe care acesta a executat-o din pedeapsa anterioară de 2 ani, de la data încarcerării, respectiv 23.05.2007 și până la 09.12.2008, când acesta a fost pus efectiv în libertate ca urmare a liberării condiționate, astfel cum rezultă din adresa Penitenciarului Giurgiu depusă la dosar.
Reținând și vinovăția inculpatului pentru complicitate la luare de mită, tribunalul l-a condamnat la pedeapsa închisorii, orientată către minimul special prevăzut de lege, ținând seama la stabilirea acesteia de aceleași criterii prev.de art.72 cod penal.
Astfel, a avut în vedere limitele speciale prevăzute în Codul penal, dispozițiile art.26 cod penal referitor la limitele pedepsei, urmările produse cu privire la afectarea prestigiului instituției din care inculpatul făcea parte, circumstanțele personale ale acestuia.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, este necăsătorit dar are doi copii minori în întreținere, fiind anterior condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea unei alte infracțiuni de complicitate la luare de mită prin sentința penală nr.87/2008 a Tribunalului Prahova, modificată în parte prin decizia penală nr.86/2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, rămasă definitivă prin decizia penală nr.3507/03.11.2008 a
Prin aceeași sentință penală i s-a aplicat și pedeapsa de 1 an închisoare ca pedeapsă complementară prin interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
Tribunalul, a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b cod penal cu excepția dreptului de a alege, întrucât aplicarea pedepsei complementare are caracter obligatoriu și în temeiul art.34 lit.b, constatând că fapta dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care a fost condamnat anterior, a contopit cele două pedepse și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În temeiul art.35 cod penal au fost contopite și cele două pedepse complementare și va fi aplicată pedeapsa de 2 ani prev.de art.64 lit.a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
Tribunalul, a apreciat că, ca și în cazul inculpatului, inculpatul chiar dacă este condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la luare de mită, nu este nedemn de a exercita dreptul de a alege, atât ca pedeapsă complementară, cât și ca pedeapsă accesorie.
În cazul inculpatului nu este necesară sporirea pedepsei rezultante, ținând seama de faptul că acesta este condamnat numai pentru săvârșirea a două fapte.
Modalitatea de executare va fi cea privativă de libertate, întrucât scopul pedepsei poate fi atins numai dacă inculpatul execută pedeapsa.
Pe de altă parte, aplicarea altei modalități nu este posibilă în condițiile în care inculpatul se află în executarea pedepsei anterioare de 3 ani aplicată prin sentința penală nr.87/2008, iar infracțiunea pentru care s-a aplicat această pedeapsă este concurentă cu cea dedusă judecății.
Ca atare, va aplica art.71 și 64 lit.a,b cod penal cu excepția dreptului de a alege, scăzând potrivit art.36 alin.3, ceea ce inculpatul a executat de la 08.11.2008 când a început executarea pedepsei și până la zi.
De la inculpatul, potrivit art.19 din Legea nr.78/2000, tribunalul va confisca suma de 5.000 euro pe care acesta a dobândit-o prin comiterea faptei de luare de mită de la denunțătorul, în condițiile în care nu au fost restituite acestei persoane și nici nu au folosit la despăgubirea acesteia. Din materialul probator rezultă că, inculpatul este singurul beneficiar al acestei sume și nu există nici un fel de probă pe baza căreia să se stabilească, că din această sumă a dobândit 3.300 euro, iar 1.700 euro.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel numai inculpatul criticând-o în ceea ce privește individualizarea pedepsei dar și cu referire la cuantumul sumei pe care ar fi primit-o drept mită.
Acesta a arătat ca fiind nejustificat sporul de 6 luni pe care instanța de fond l-a aplicat la pedeapsa dispusă, pe considerentul că prin neaplicarea acestui spor, "inculpatul ar fi nepedepsit pentru patru infracțiuni de luare de mită și patru infracțiuni prev. de art.12 lit. b din Legea nr.78/2000" deoarece pedeapsa pentru aceste infracțiuni a fost aplicată și în mare parte executată prin detenția sa ( 18 luni și 17 zile din totalul de 24 de luni ai pedepsei). Nu se poate pune problema unei perseverențe infracționale, deoarece chiar dacă anterior a fost condamnat pentru același gen de faptă, fapta pentru care în prezent este condamnat nu a fost săvârșită ulterior celorlalte fapte ci în aceeași perioadă.
A mai învederat că datorită situației familiale consideră prea mare pedeapsa aplicată de instanța de fond care nici nu i-a reținut vreo circumstanță atenuantă.
S-a mai invocat de asemenea contradictorialitatea probelor în temeiul cărora s-a reținut faptul că persoana sa ar fi beneficiat de întreaga sumă de 5000 Euro cu titlu de mită.
A fost luată declarație inculpatului - apelant (fila 8) care a depus la dosarul cauzei un set de acte cuprinzând: adeverință nr.109/10.06.2009 emisă de SC Biliard Club SRL P, în original, copie de pe contractul de mandat nr./11.02.2009, copie de pe contractul de prestări servicii nr.1025/29.12.2008, copie de pe referatul de anchetă socială nr.303/2009 întocmit de Consiliul Local P în dosar nr-, copie de pe sentința civilă nr.778/2009 a Judecătoriei Ploiești.
Curtea, examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 37 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul este nefondat.
În acest sens, în ceea ce privește situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor au fost corect reținute de prima instanță după cum s-a arătat anterior, beneficiind de deplin suport probator în actele și lucrările dosarului, culminând cu declarațiile constante de recunoaștere a faptelor de către inculpatul apelant.
Singurul aspect constatat de această din urmă persoană cu privire la situația de fapt reținută este dat, după cum am mai menționat, de cuantumul sumei primite de la denunțătorul cu titlu de mită, cuantum care în versiunea sa se ridică la 1700 Euro și nu la 5000 de Euro.
Această versiune nu poate fi însă luată în considerare pentru simplul fapt că nu se sprijină pe nicio altă probă aflată la dosarul cauzei din contră declarațiile denunțătorului, ale coinculpatului, precum și ale martorei (Concubina denunțătorului) convergând către situația reținută de instanța de fond, aceea că inculpatul a fost persoana care a primit 5000 de Euro în bancnote de câte 100 și respectiv 50 Euro.
Această variantă este verosimilă și dintr-un alt motiv, dincolo de coroborarea probelor mai sus menționate întru susținerea acesteia și anume acela că ulterior, după ce s-a întors în țară de la muncă în Italia, a remis o sumă de 3000 Euro și inculpatului zis " " (chipurile pentru a-i remite la rândul său inculpatului - denumit -) în condițiile în care apelantul susține că, inițial, deja își "oprise" 3300 Euro din cei 5000 Euro dați de.
În altă ordine de idei, instanța de fond a individualizat corect pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunile săvârșite, făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 Cod penal privind individualizarea judiciară a pedepsei, cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptelor săvârșite, a împrejurărilor concrete de comitere a acestora precum și a persoanei inculpatului.
cu un cuantum de 6 luni închisoare a pedepsei cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare rezultată ca urmare a contopirii pedepselor aplicate prin sentința apelată și a acelora aplicate prin sentința penală nr.87/2008 a Tribunalului Prahova, a fost o opțiune perfect legală a instanței de fond și în orice caz pe deplin justificată vis - a - vis de numărul mare al infracțiunilor săvârșite în concurs de către inculpat, număr care nu justifică sub nici o formă un tratament plin de clemență din partea instanțelor judecătorești.
Pentru acest din urmă motiv nici susținerile apelantului referitoare la cuantumul pretins " prea mare" al pedepsei aplicate sau la neacordarea unor circumstanțe atenuante nu pot fi avute în vedere.
Este reală afirmația apelantului că aplicarea în ceea ce-l privește a art. 19 din OUG nr.43/2002 nu are, de principiu, legătură cu vocația de a beneficia și de reținerea unor eventuale circumstanțe atenuante, numai că, în mod perfect oportun, în cazul concret, prima instanță de judecată, raportat la cuantumul și așa foarte redus al pedepselor aplicate dar și la contextul comiterii infracțiunilor, a apreciat că nu se impune reținerea unor asemenea stări favorabile pentru persoana acestui inculpat.
Trebuie avut în vedere și s-a și avut, de altfel, împrejurarea că acest inculpat nu numai că a desfășurat o anumită activitate infracțională, ci, mult mai grav, a desfășurat-o în contextul în care făcea parte exact dintre persoanele care ar fi trebuit să combată astfel de activități, desfășurându-și activitatea ca ofițer specialist, având grad de subcomisar de poliție în cadrul Serviciului Independent de Informații și Protecție Internă, structură subordonată I din cadrul Ministerului d e Interne.
Ori, astfel de fapte sunt genul care subliniază cel mai puternic și într-un mod mult mai greu de contracarat autoritatea statului în a-și desfășura prompt și eficace sarcinile pe care le are în prevenirea, descoperirea și anihilarea infractorilor și a activităților lor ilegale.
Drept urmare și reacția statului trebuie să fie alta, mult mai fermă decât în cazul unor persoane particulare, această reacție vizând în principal cuantumul pedepsei și modalitatea acesteia de executare.
Față de cele astfel învederate, Curtea apreciază că instanța de fond, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele, care a avut în vedere inclusiv aspectele de natură personală înfățișate de inculpat și în cadrul soluționării apelului, motiv pentru care, în temeiul art. 379 alin.1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge apelul ca nefondat.
În baza art. 383 alin.2 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată perioada deja executată cu începere de la data de 23.05.2007 până la data de 19.12.2008 inclusiv.
Având în vedere și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și al lui, născut la 10 iulie 1969, domiciliat în comuna i -,-, cod poștal -, Județ P, împotriva sentinței penale nr. 123 din 26.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Deduce din pedeapsa aplicată, perioada deja executată cu începere de la data de 23.05.2007 și până la data de 19.12.2008 inclusiv.
Obligă pe inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18 iunie 2009.
Președinte Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Red. /DC
2. ex./1.07.2009
f- - Tribunalul Prahova
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu