Infractiuni drepturi de autor Legea 8 1996 Spete. Decizia 107/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 107/A/2009
Ședința publică din 3 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.10 din 18 februarie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev.de art.139/9 din legea nr.8/1996 modificată prin OUG 123/2005 și Legea 329/2006.
La apelul nominal făcut în cauză,la prima strigare, se prezintă inculpatul personal asistat de apărător ales, av., lipsă fiind părțile civile . - reprezentată prin Cabinet Individual av. - și reprezentată prin Cabinet Individual -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului depune la dosar chitanța conform căreia se atestă că a achitat diferența de onorariu pentru expertiza efectuată în cauză.
Instanța comunică cu apărătorul inculpatului o copie de pe expertiza efectuată în cauză.
Apărătorul inculpatului solicită instanței lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a putea studia expertiza efectuată în cauză, întrucât de la termenul de când s-a depus aceasta la dosar, nu s-a prezentat în instanță.
Instanța, lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare, se prezintă inculpatul personal asistat de apărător ales, av., lipsă fiind părțile civile . - reprezentată prin Cabinet Individual av. - și reprezentată prin Cabinet Individual -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului arată că nu are de făcut obiecțiuni la raportul de expertiză și nu mai are cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Apărătorul inculpatului susține apelul declarat solicitând admiterea lui apreciind că, pe latură penală pedeapsa aplicată nu a fost judicios proporționalizată în raport de criteriile prev. de art.72 pen. În ceea ce privește latura civilă, apreciază că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 139 alin. 2 din Legea 8/1996 și nu a ținut seama la stabilirea despăgubirilor de criteriile privind câștigul nerealizat de părțile civile și beneficiul realizat pe nedrept de inculpat. Programele folosite neautorizat de inculpat erau programe vechi, acestea nu se mai comercializau la data respectivă. Ulterior săvârșirii faptei, inculpatul a dorit achiziționarea licențelor pentru două dintre programe, dar acestea nu se mai puteau comercializa, astfel că apreciază că câștigul nerealizat de părțile civile nu poate să fie determinat. Din concluziile raportului de expertiză, rezultă că profitul este mai mare decât cel prin folosirea programelor. Solicită a se lua în calcul doar profitul pe care efectiv inculpatul l-a realizat. Depune la dosar practică judiciară, respectiv sentința penală nr. 93/2007 a Tribunalului Brăila.
Reprezentantul Parchetului, pe latură penală apreciază că soluția pronunțată este temeinică și legală. Pe latură civilă, solicită admiterea apelului inculpatului, având în vedere concluziile raportului de expertiză contabilă și în consecință, a se dispune obligarea inculpatului la plata către părțile civile a sumei stabilite de expert, ținând cont de neagravarea situației în propria cale de atac.
Apărătorul inculpatului menționează că programele folosite de inculpat nu se mai foloseau de către părțile civile, erau programe vechi, astfel că nu trebuie ținut cont de aspectul referitor la prețul estimat de către expert.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său arătând că a folosit acele programe, însă consideră că prejudiciul stabilit nu este chiar așa de mare.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 10 din data de 18 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Sălaj, a fost condamnat inculpatul - (fiul lui și, născut la data de 11.06.1961), în baza art. 139/9 din Legea nr. 8/1996 modificată prin nr.OUG 123/2005 și Legea nr. 329/2006, la pedeapsa de: 5.000(cinci) mii lei amendă penală.
Totodată, s-a făcut aplicarea art. 425 și urm. din Codul d e procedură penală.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 2846 Euro, iar părții civile suma de 12.275 Euro, precum și suma de 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, a fost trimis în judecată inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 139/9 din legea 8/1996 modificată prin nr.OUG 123/2005 și Legea nr. 329/2006.
Se reține din actul de sesizare că inculpatul, în calitate de administrator la EXPERT a reprodus neautorizat pe 3 calculatoare aparținând societății, programele de calculator WINDOWS XP Professional 2002, programul Professional 2003, programul Auto 2004 și programul Auto 2002, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de reproducere neautorizată pe sisteme de calcul a unor programe de calculator.
Din actele și lucrările dosarului:proces verbal de constatare, declarații inculpat, declarații martor, adresa nr. 206/2008 a și înscrisuri, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul - este administrator la EXPERT, societate care are ca obiect de activitate "Alte activități de servicii prestate în principal".
La data de 28.11.2007, ofițerii din cadrul S - Serviciul de Investigare a Fraudelor, au efectuat un control la această societate, ocazie cu care la sediul societății au fost identificate trei calculatoare.
Pe aceste trei calculatoare, au fost identificate programul WINDOWS XP Profesional 2002, programul Professional 2003, programul AUTO 2004 și programul AUTO 2002.
Când au fost solicitate licențele pentru achiziționarea programelor de calculator, inculpatul nu a putut prezenta licențele, declarând că nu le deține.
Conform adresei nr. 206/2008 a utilizatorii software trebuie să dețină documente, care să ateste utilizarea legală a unui program de calculatoar, respectiv licența de utilizare și factura sau alt document de achiziție a programului pe calculator.
Licența de utilizare a unui program pentru calculator trebuie să existe în original la locul unde acesta este folosit.
Potrivit art. 7 lit. b din Legea 8/1996 obiect al dreptului de autor sunt și programele pentru calculator.
Inițial, prejudiciul cu care s-au constituit părți civile a fost de 2846 Euro și daune morale de 200 Euro, iar de 24.550 Euro și daune morale de 1000 Euro.
În ședința publică din 21 ianuarie 2009 instanța a solicitat părților civile să stabilească despăgubirile civile, în condițiile în care inculpatul avea instalate pe calculator programul Windows XP Professional 2002 pe 3 calculatoare, programul Professional 2002 pe un nr. de 3 calculatoare, programul 2004 pe 2 calculatoare și un program Auto 2002 instalat pe un calculator, conform procesului verbal încheiat la 4 decembrie 2007 de lucrători ai Serviciului de Investigații a Fraudelor al S (7), prin adresa de la 56 și-a precizat pretențiile la 2846 Euro, iar la 12.275 Euro.
Inculpatul a recunoscut că la data controlului, când i-au fost solicitate licențele din partea titularilor de drepturi, nu a putut prezenta licențele pentru programele folosite pe cele 3 calculatoare, în afara programului achiziționat de la SC SRL. Lipsa licențelor pentru programele folosite pe cele 3 calculatoare a fost confirmată și prin declarația martorului (40 și 64).
Fapta inculpatului -, care în calitate de administrator la EXPERT a reprodus neautorizat pe 3 calculatoare aparținând societății, programele de calculator Windows XP Profesional 2002, programul Profesional "003, programul Auto 2004 și programul Auto 2002, s-a stabilit că întrunește în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de reproducere neautorizată pe sisteme de calcul a unor programe de calculator, faptă prev. și ped. de art. 139/9 din Legea nr. 8/96 modificată prin nr.OUG 123/2005 și Legea nr. 329/2006 pentru care instanța l-a condamnat la 5000 lei amendă penală.
S-a făcut aplicarea art. 425 și urm. din Codul penal, iar în baza art. 139 alin. 1 și 2 din Legea nr. 8/1996 modificată, art. 998-999 din cod civil coroborate cu art. 14 și următorul din Codul d e procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 2846 Euro, iar părții civile suma de 12.275 Euro.
În baza art. 191 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva sentinței Tribunalului Bistrița -N, în termen legal, a declarat apel inculpatul -, solicitând desființarea în totalitate a acesteia și, pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile.
În motivarea apelului, s-a arătat că, pe de o parte, pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, nu a fost judicios individualizată în raport de criteriile prev. de art.72 pen. în cauză impunându-se aplicarea dispozițiilor art.74 și 76.pen. și aplicarea unei amenzi penale orientate spre minimul special.
Pe de altă parte, sub aspectul laturii civile, prima instanță nu a ținut seama de dispozițiile prev. de art. 139 alin.2 din Legea nr. 8/1996 privind modul de stabilire a despăgubirilor în cazul comiterii infracțiunilor prevăzute de această lege. Instanța a avut în vedere câștigul nerealizat de părțile civile, care, de altfel, nu a fost dovedit, iar expertiza judiciară contabilă, solicitată a se efectua în scopul stabilirii exacte a prejudiciului, nu a fost admisă de instanță. În lipsa unei astfel de expertize, instanța nu putea stabili despăgubirile datorate de inculpat, decât în funcție de beneficiul realizat de făptuitor, criteriu permis de lege. Mai mult, două dintre programele folosite - 2002 și 2004, nu se mai comercializau la momentul la care inculpatul a dorit achiziționarea licențelor, astfel că, nu poate fi determinat, în aceste condiții, beneficiul nerealizat de părțile civile, raportat la folosirea neautorizată a acestor programe.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, precum și a probelor noi administrate în fața instanței de apel, în virtutea dispozițiilor art.378 pr.pen. Curtea reține următoarele:
Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, prima instanță a reținut o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că, în calitate de administrator la EXPERT Z, inculpatul a reprodus neautorizat pe 3 calculatoare aparținând societății, programele de calculator Windows XP Profesional 2002, programul Profesional 2003, programul Auto 2004 și programul Auto 2002, titularii dreptului de autor al programelor fiind și, respectiv, .
Au fost avute în vedere, în acest sens: procesul-verbal de constatare întocmit de organele de poliție, însoțit de planșele foto cu capturi de ecran; declarații de martori ( ); adresa; declarațiile inculpatului însuși - care recunoaște fapta în materialitatea sa, arătând în apărare, că nu a avut disponibil bănesc pentru achiziționarea licențelor necesare utilizării programelor de calculator în discuție.
Instanța a făcut apoi o încadrare juridică corectă a faptei reținute în sarcina inculpatului, în infracțiunea de reproducere neautorizată pe sisteme de calcul a unor programe de calculator - prev. de art.139/9 din Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Constatând în mod corect vinovăția inculpatului, instanța a aplicat acestuia sancțiunea amenzii penale în cuantum de 5000 lei, sancțiune ce se circumscrie limitelor de pedeapsă prevăzute de lege ( pedeapsa închisorii de la 1 la 4 ani sau amenda de la 500 lei la 30.000 lei).
Curtea constată că, pe lângă faptul că se circumscrie limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, stabilirea și aplicarea sancțiunii s-a făcut, totodată, în conformitate cu criteriile de individualizare prev. de art.72 pen. ținându-se seama de gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatului - cu o atitudine sinceră, fără antecedente penale - împrejurări care au fost reținute în favoarea inculpatului, atât la alegerea tipului de sancțiune - amenda, cât și la stabilirea cuantumului acesteia - judicios apreciat, ca fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art.52 pen.
Împrejurările mai sus arătate, chiar dacă reale, nu obligă instanța a le reține ca și circumstanțe atenuante, fiind la latitudinea acesteia a le califica ca atare, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, ele numărându-se printre împrejurările care pot constitui circumstanțe atenuante, și nu careconstituiecircumstanțe atenuante, prin efectul legii. De altfel, atitudinea inculpatului, anterior comiterii faptei (lipsa antecedentelor penale) și în cursul procesului ( recunoașterea faptei, prezentarea în fața organelor judiciare), reprezintă o atitudine normală, firească a oricărui cetățean de bună credință și, nu trebuie neapărat, a fi calificată ca și o circumstanță atenuantă, dacă nu este completată și de alte elemente, determinante în acest sens (de ex. stăruința pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii sau repararea pagubei,etc.)
În ceea ce privește latura civilă a cauzei însă, Curtea a constatat că, prima instanță a obligat inculpatul la despăgubiri civile în cuantumul solicitat de către cele două părți civile, doar în baza adreselor prin care s-au formulat constituirile de părți civile, în contextul în care inculpatul a contestat cuantumul solicitat de părțile civile și, în condițiile în care, în cauză nu s-a efectuat o expertiză de specialitate care să stabilească prejudiciul cert creat prin fapta inculpatului.
S-a apreciat așadar, că despăgubirile solicitate nu au fost dovedite în cauză, astfel că, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertize contabile, care să stabilească prejudiciul cauzat părților civile prin folosirea neautorizată a patru tipuri de programe de calculator: Windows XP Profesional 2002 (pe 3 calculatoare), programul Profesional 2003 ( pe 3 calculatoare), programul Auto 2004 ( pe 2 calculatoare) și programul Auto 2002 ( pe 1 calculator), așa cum rezultă din procesul verbal de constatare la fața locului ( fila 20 dosar apel).
Din raportul de expertiză contabilă, efectuată în cauză de expert contabil ( filele 34-149 dosar apel), rezultă un prejudiciu creat părților civile, respectiv, beneficiumediunerealizat de acestea, în sumă de 1495,06 euro față de și, respectiv, 6469,3 euro față de - capitolul 5, pct.5.1 lit. și anexa nr.1 ( filele 38-40).
De menționat că, expertul a avut în vedere la stabilirea acestor sume, prețul mediu pe piața liberă a acestor programe, în care este inclus și prețul comunicat de părțile civile, cu precizarea că, părțile civile nu au depus documente contabile justificative, dat fiind nivelul afacerii, amploarea vânzărilor și teritorialitatea comercială. nerealizat de acestea a putut fi însă dimensionat prin prețul produselor în vânzare pe piața de specialitate, iar pentru programele care nu se mai comercializează, expertul a luat în considerare prețurilemediiale versiunilor în comercializare ( versiuni de programe mai noi), ținând seama și de punctul de vedere al părții civile, pentru a corecta, a pondera cu ofertele de pe piață. S-a precizat, de asemenea că, versiunile existente pe computer la data constatării, nu se mai comercializau, dar s-a putut stabili un preț mediu ( mai sus arătat), prin asimilare, cu cel la nivelul anului 2009.
Totodată, expertul a indicat și prețul cel mai mic, precum și prețul cel mai mare al ofertelor de pe piață și, de asemenea, profitul realizat de făptuitor - 4284 euro (pct.5.1 lit. a și c și pct.5.2).
Potrivit art.139 alin.2 lit.a,b din Legea nr.8/1996, la stabilirea despăgubirilor instanța de judecată ia in considerare:
a) fie criterii cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor și, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului;
b) fie acordarea de despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, în cazul în care nu se pot aplica criteriile menționate la lit.
În cauză, instanța va lua în considerare pentru stabilirea despăgubirilor,câștigul nerealizat de părțile civile, deoarece, acesta a putut fi stabilit de către expert, în privințaprofitului realizat de făptuitor, neputând face o distincție clară între profitul realizat ca urmare a utilizării fără drept a programelor în discuție și cel datorat altor servicii prestate, expertul arătând că suma stabilită cu acest titlu reprezintăprofitul cumulatal societății inculpatului, care are în componență și rezultatul unor prestări servicii care nu au legătură cu computerele și informatizarea, deci și alți factori ce concură cu softurile.
În privința variantei alese de instanță, aceasta este cea raportată lamediaprețurilor din ofertele de pe piață, apreciind că aceasta reflectă, cât mai aproape de realitate, prejudiciul efectiv cauzat prin activitatea inculpatului, fiind cât se poate de pertinente explicațiile expertului, în sensul că, nu a luat în calcul prețurile de referință indicate de părțile civile pentru produsele care nu se mai comercializează, acestea neavând un fundament practic, menținerea unei valori în timp, ca drept de autor pentru un program informatic neputând fi dimensionată, diferența dintre prețul real de pe piață și nivelul pretențiilor părților prejudiciate, putând fi regăsită în " elementele în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morele" și care sunt doar la aprecierea instanței.
Instanța nu poate primi nici apărarea inculpatului, în sensul că programele Auto 2004 și Auto 2002 nu se mai comercializează și, ca atare, câștigul nerealizat de părțile civile nu poate fi determinat.
Aceasta, deoarece, împrejurarea că anumite produse nu se mai comercializează, nu echivalează cu lipsa prejudiciului față de titularul dreptului de autor, care, la momentul când inculpatul ar fi trebuit să achiziționeze licența pentru programele respective, a suferit o pagubă, lipsit fiind de prețul cu care ar fi trebuit achiziționat programul în discuție. Practic, nu se mai comercializează varianta programului găsită pe calculatorul societății inculpatului, dar programul în sine, este comercializat într-o altă variantă nouă, îmbunătățită. Așa cum a arătat expertul, prețul acestor produse în versiunea veche ( care nu se mai comercializează) este mai mic decât prețul programului în versiunea nouă, dar tocmai pentru a dimensiona corect câștigul nerealizat de autorii programului, s-au luat în calcul prețurile versiunilor comercializate în prezent pe piață, dar variantaprețurilor mediiși nu a celor mai mari prețuri de pe piață.
Se constată așadar că apelul inculpatului este fondat doar sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, astfel că, în temeiul art.379 pct.2 lit.a pr.pen. va fi admis apelul acestuia, va fi desființată hotărârea atacată sub acest aspect și, pronunțând o nouă hotărâre, în aceste limite, în temeiul art.346 rap. la art.14 pe.pen. art.998 civ. și art.139 alin.2 lit.a din Legea nr.8/1996 va fi obligat inculpatul apelant la plata despăgubirilor civile în cuantumul stabilit de expert, în varianta reținută de instanță: 6469,3 Euro către partea civilă și, respectiv, suma de 1495,06 Euro către partea civilă.
Vor fi respinse restul pretențiilor formulate de cele două părți civile, cu titlu de daune morale.
Este știut faptul că, acțiunea civilă poate fi alăturată acțiunii penale în procesul penal, iar repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile; acțiunea civilă poate avea ca obiect și tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor morale - potrivit legii civile - art.14 pr.pen. ori potrivit legii civile - art.1169 civ. - cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.
De asemenea, este de necontestat faptul că, însăși Legea nr.8/1996 reglementează posibilitatea reparării prejudiciilor morale ce decurg din încălcarea atributelor dreptului de autor, prevăzând chiar și anumite măsuri reparatorii (de exemplu, publicarea în mijloacele de comunicare în masă a hotărârii judecătorești, pe cheltuiala celui care a săvârșit fapta ), dar aceasta nu înseamnă că, o eventuală indemnizație bănească să se acorde arbitrar, la întâmplare. Chiar dacă, prejudiciul moral nu poate fi evaluat în bani, trebuie totuși avută în vedere o apreciere de ansamblu a acestuia, pe baza unor criterii de apreciere măcar aproximative, dacă nu avem la dispoziție criterii științifice, exacte. Ori, în speță, nu s-au indicat nici un fel de criterii, pe baza cărora s-au estimat prejudiciile morale invocate, toate pretențiile morale, fiind reclamate la modul general, global, ca fiind subînțelese, părțile civile nefăcând altceva decât să formuleze astfel de pretenții, fără a arăta în ce constă prejudiciul moral suferit, paguba afectivă, nepatrimonială ce li s-a produs, așa încât, în lipsa unor minime informații, elemente, care să justifice solicitarea unor astfel de pretenții, instanța le găsește neîntemeiate și, ca atare, le va respinge.
Se vor menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu ( av. ), sumă ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul -, domiciliat în Z, str. -, nr. 39, -.7,.A,.7,. 17, județul S, împotriva sentinței penale nr. 10 din 18 februarie 2009 Tribunalului Sălaj, pe care o desființează doar sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei.
Pronunțând o nouă hotărâre, în aceste limite,
Obligă pe inculpatul - să plătească despăgubiri civile în sumă de: 6469,3 Euro către partea civilă și, respectiv, suma de 1495,06 Euro către partea civilă, ambele prin reprezentant legal - - B, sector 1,-,. 23, OP 22; respinge restul pretențiilor civile formulate în cauză.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu ( av. ) sumă ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu părțile civile.
Pronunțată în ședința publică din 3 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./Dact.
4 ex./24.11.2009
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Săndel Macavei