Infractiuni drepturi de autor Legea 8 1996 Spete. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 22/A/2008

Ședința publică de la 06 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Covaciu

JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva sentinței penale nr. 247/18 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul intimat - asistat de avocat ales, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat, atașat la dosarul cauzei.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta parchetului susține apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu astfel cum a fost formulat și solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate și rejudecând a se reține circumstanțele atenuante în ce privește infracțiunea prev. de art. 139/6 alin.2 din Legea nr. 8/1996 pentru ca pedeapsa aplicată să fie legală. Menționează că pentru ca pedeapsa aplicată pentru cea de a doua să fie legală fără reținerea circumstanțelor atenuante trebuia să fie aplicată între limitele de 3-12 ani.

Avocatul inculpatului solicită admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu precizând că este evident că instanța de fond reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și cu privire la a doua infracțiune câtă vreme a coborât pedeapsa sub minim.

Inculpatul - având ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra cauzei penale de față;

În deliberare constatăm că prin sentința penală nr. 247/18 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. de art. 1396alin. 2 raportat la art. 1396alin. 3 din Legea nr. 8/1996, în infracțiunea prev. de art. 1396alin. 2 din Legea nr. 8/1996, formulată de inculpat.

În baza art. 334.pr.pen. a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu de schimbare a încadrării juridice a faptelor, și:

A schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 1399din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prev. de art. 1399din Legea nr. 8/1996 modificată, și, din infracțiunea prev. de art. 1396alin. 2 raportat la art. 1396alin. 3 din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prev. de art. 1396alin. 2 raportat la art. 1396alin. 3 din Legea nr. 8/1996 modificată.

În baza art. 1399din Legea nr. 8/1996 modificată, și cu reținerea art. 74 lit. a) și c) pen. și art. 76.pen. a condamnat pe inculpatul,la o pedeapsă de 400 lei amendă penală.

În baza art. 1396alin. 2 raportat la art. 1396alin. 3 din Legea nr. 8/1996 modificată, a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. d) pen. inculpatul urmând executa pedeapsa cea mai grea, de1 (un) an închisoare.

În baza art. 81.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 3 (trei) ani, care reprezintă termenul de încercare.

În baza art. 359.pr.pen. atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei, în condițiile art. 83.pen.

În baza art. 71.pen. interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) - c) pen.

În baza art. 71 alin. 5.pen. a suspendat și executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului în baza art. 64 alin. 1 lit. a) - c) pen. pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. 118 lit. e) pen. a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 60 lei (RON).

Au fost admise în parte cererile în despăgubiri formulate de partea civilă și în baza art. 14, 346.pr.pen. și art. 998 și urmat. civ. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente P N, str. G-, nr. 15, - jud. N, să plătească părții civile suma de 825 USD sau contravaloarea acesteia în lei la cursul zilei la executare, reprezentând despăgubiri materiale.

A fost respinsă cererea părții civile de obligare a inculpatului la plata sumei de 425 USD, reprezentând daune morale.

În baza art. 139 alin. 14 lit. d) și art. 15 din Lg. nr. 8/1996 modificată a fost obligat inculpatul să publice pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii, după rămânerea definitivă, în termen de 30 de zile, într-un ziar central, sub sancțiunea plății unei amenzi civile de 500 lei (RON).

A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat.

vinovăția inculpatului în limitele infracțiunii expuse, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Inculpatul a fost asistent vânzări IT și, în cadrul magazinului situat în S, str. - -.

La data de 31.10.2006, organele de poliție ale S au efectuat un control la punctul de lucru al SRL N, situat în S, str. - -, ocazie cu care l-au surprins pe martorul în timp ce părăsea magazinul cu un calculator marca, cumpărat de la magazinul, fiindu-i eliberată factura fiscală seria - - nr. - și chitanța seria - - nr. -.

După ce s-au legitimat, organele de poliție l-au invitat pe numitul în incinta magazinului și cu acordul acestuia au procedat la verificarea calculatorului, constatând că pe acesta erau reproduse sistemul de operare Windows XP Professsional, programul Professional 2003, precum și diferite codecuri și aplicații multimedia.

Audiat fiind în faza de urmărire penală și în instanță, martorul a declarat că nu a achiziționat și licențele pentru aceste programe, și nimeni nu i-a cerut să achite aceste licențe, dar a discutat cu inculpatul despre configurația calculatorului pe care urma să-1 achiziționeze,inculpatul spunându-i că îi poate instala contra cost diverse programe pe calculatorul cumpărat.

Deoarece a fost de acord cu propunerea inculpatului, în data de 30.10.2006 martorul s-a deplasat la magazinul și i-a înmânat inculpatului suma de 60 lei RON pentru a-i instala mai multe programe de calculator, sumă pe care acesta din urmă a primit-o, invitând martorul a doua zi pentru a cumpăra calculatorul cu programele solicitate instalate, fără a-i da facturi pentru aceste programe instalate.

Cu ocazia audierii martorilor asistenți G, directorul magazinului și, director raion IT, aceștia au declarat că toate calculatoarele, similare cu cel achiziționat de se vând fără licențe Windows, precizând că inculpatul a săvârșit fapta din proprie inițiativă, nici un reprezentant al societății nesolicitându-i instalarea programelor pirat pe calculatoarele vândute; aceasta întâmplându-se din dorința inculpatului de a vinde mai multe produse. Aceștia au mai declarat că la momentul controlului s-a găsit doar pe un calculator un sistem de operare Windows instalat în mod ilegal, iar calculatoarele se comercializau la magazinul cu sistemul de operare instalat gratuit.

Trecând la verificarea prin sondaj a calculatoarelor expuse spre comercializare în magazinul, organele de poliție au constatat faptul că pe toate era instalat programul de operare, după cum rezultă din procesul-verbal de control încheiat la 31.10.2006.

De asemenea, pe cutia de carton în care era ambalat calculatorul achiziționat de martorul, era precizată configurația hardware a acestuia, precum și faptul că pe stația cumpărată era instalat sistemul de operare.

Cu ocazia audierii inculpatului, acesta a declarat că a fost angajat în perioada august-septembrie 2006 pe postul de asistent vânzări în cadrul magazinului SRL din, pe strada - -, având ca atribuții vânzarea de mărfuri.

De asemenea, precizează în declarația de la urmărire penală că la data de 30.01.2006 a instalat pe calculatorul pe care urma să-1 achiziționeze martorul programele menționate mai sus, folosind CD-uri personale ce nu prezintă caracteristicile produselor originale, solicitând de la acesta în schimbul serviciului suma de 60 RON, sumă care nu i-a mai fost înmânată de către martor, deoarece acesta a fost nemulțumit de faptul că programele instalate nu au interfață în limba română. în declarația dată în instanță susține însă inculpatul că atunci când a vândut calculatorul martorului, a solicitat doar contravaloarea acestuia, iar nu și pentru program.

În aceeași declarație arată că este de acord cu cele reținute în procesul-verbal de control efectuat la 31.10.2006 de către organele de poliție ale S, și totodată că a săvârșit faptele reținute în rechizitoriu, instalând programe pe calculator fără licență de maxim 3 ori, pentru a vinde mai bine și mai repede produsele, întrucât încasa un procent din vânzări.

Inculpatul a mai declarat că are cunoștințe minime de informatică, dar poate instala un program pe calculator, că nu era în magazin nici o persoană specializată în instalarea programelor, iar conducerea firmei nu cunoștea că a instalat programele pe calculator.

Susține inculpatul că în prezent este angajat la COMPUTERS cu sediul secundar în magazinul REAL în S, pe DN 1, fapt atestat și de copia carnetului de muncă.

Sub aspectul achitării prejudiciului, inculpatul a arătat că este de acord cu aceasta, dar în cuantumul calculat de el, pe care îl consideră real la ora actuală.

Susținerile pe care inculpatul le-a invocat în favoarea sa, acesta nu le-a probat în nici un fel.

În instanță, la termenul din 12.12.2007, inculpatul prin apărător a solicitat instanței schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 139/6 alin. 2 raportat la art. 139/6 alin.3 din Legea nr. 8/1996, reținută în sarcina inculpatului, în infracțiunea prevăzută de art. 139/6 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, întrucât doar declarația martorului audiat la acest termen de judecată este singura dovadă că inculpatul ar fi primit suma de 600 lei, sumă care de altfel nici nu s-a găsit asupra martorului, care de altfel în prezent se află în stare de detenție, iar față de aceasta din urmă împrejurare credibilitatea sa apare ca fiind îndoielnică.

Instanța urmează să respingă cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei, întrucât fapta este dovedită cu declarația martorului, care chiar dacă a fost condamnat pentru săvârșirea altor fapte, nu se poate prezuma că credibilitatea sa este îndoielnică, inculpatul nepropunând alte probe în apărarea sa.

De asemenea, s-a formulat cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei de reprezentantul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, respectiv din infracțiunea prevăzută de art. 139/0 din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin.2 penal, în infracțiunea prevăzută de art. 139/9 din Legea nr. 8/1996 modificată, și din infracțiunea prevăzută de art. 139/6 alin. 2 raportată la art. 139/6 alin. 3 din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2.penal, în infracțiunea prevăzută de art. 139/6 alin. 2 raportat la art. 139/6 alin. 3 din Legea nr. 8/1996 modificată.

S-a arătat în acest sens că forma continuată a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului nu poate fi reținută, fiind vorba doar de câte o singură infracțiune, un singur act material, nu mai multe acte materiale, așa cum s-a reținut.

Instanța va admite cererea de schimbare a încadrărilor juridice formulată de Parchet, având în vedere că nu s-a dovedit prin probele de la dosar săvârșirea faptelor de către inculpat în formă continuată.

În drept faptele inculpatului comise în condițiile sus arătate au fost calificate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 139/9 din Legea nr. 8/1996 și 139/6 alin. 2 raportat la art. 139/6 alin. 3 din Legea nr. 8/1996 modificată.

Împotriva hotărârii a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, aducându-i critici pentru nelegalitate sub aspectul individualizării pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 139/6 alin. 2 și 3 din Legea nr. 8/1996 modificată și care a fost stabilită în alte limite decât cele prevăzute în actul normativ, fiind redusă sub minimul special, fără a se reține dispozițiile art. 74, 76 Cod penal.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu în limitele impuse de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

1. Tribunalul a reținut o stare de fapt corectă, în mod obiectiv fundamentată pe actele și lucrările din dosar, procesul verbal de control întocmit de Poliția (f 8-12), factura fiscală și chitanța de achiziționare a calculatorului (f 13-14), depozițiile martorilor, și (f 22-25), coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului (f 26-28), menținute și în fața instanței de apel (f 11).

2. Prima instanță a realizat o evaluare judicioasă a probelor din dosar, soluționând în mod clar și neechivoc vinovăția inculpatului.

Astfel Curtea reține că inculpatul în calitate de angajat al societății SC SRL a instalat diverse programe de calculator pe calculatorul ce ulterior a fost vândut unui client și a distribuit sisteme de calcul pe care erau reproduse programele de calculator, fără consimțământul titularului de drepturi.

3. Tribunalul a dat o calificare juridică corespunzătoare faptelor comise de inculpat.

4. Hotărârea instanței este una nelegală sub aspectul individualizării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 139/6 al.2 și 3 din Legea nr. 8/1996.

Astfel, Curtea reține că pentru această infracțiune pedeapsa prevăzută de lege este între 3 și 12 ani.

Instanța fondului a aplicat inculpatului pentru această infracțiune o sancțiune de 1 an închisoare, sub minimul special impus de actul normativ, conduită ce ar fi justificată doar în cazul reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal.

Curtea face precizarea că pentru cea de-a doua infracțiune (art. 139/9 din Legea nr. 8/1996 modificată) Tribunalul a făcut aplicarea art. 74, 76 Cod penal, ceea ce conduce la ideea că prima instanță a omis, probabil dintr-o eroare, să rețină circumstanțele și pentru prima infracțiune.

Acest lucru se impune atâta timp cât, fiind vorba despre circumstanțe personale și nu reale, ele sunt valabile pentru toate infracțiunile comise.

5. În acest sens, Curtea conform art. 379 pct.1 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul Parchetului, desființând hotărârea atacată numai sub aspectul aplicării art. 74, 76 Cod penal în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 139/6 al.2 și 3 din Legea nr. 8/1996 modificată, în sensul că reține în favoarea inculpatului aceste circumstanțe atenuante.

Vor fi menținute toate celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

6. Văzând art. 192 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva sentinței penale nr. 247/18 decembrie 2007 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

Desființează sentința penală atacată sub aspect penal, privind individualizarea judiciară a pedepsei stabilite pentru infracțiunea prev. de art. 139/6 salin. 2 raportat la art. 139/6 alin. 3 din Legea nr. 8/1996 și, procedând la o nouă judecată în aceste limite, reține circumstanțele atenuante prev. de art. 74 și 76 lit. c Cod penal în favoarea inculpatului, menținând pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, stabilită de instanța de fond.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședința publică din 06.03.2008.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier

- -

Red.

Dact.

2x. /17.03.2008

Președinte:Maria Covaciu
Judecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni drepturi de autor Legea 8 1996 Spete. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Alba Iulia