Infractiuni drepturi de autor Legea 8 1996 Spete. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

Decizia penală nr.51

Ședința publică din data de 22 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran

JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 04.02.1975 în T, domiciliată în T, str. -, -.5B,.1,.4, județul D, împotriva sentinței penale nr. 565 din data de 07 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, intimați în cauză fiind partea vătămată - cu. ales la av - B, sector 2,-,. 1,. 9, Cod poștal -, partea civilă - reprez. prin cab. av. - B, sector 2,-,. 1,. 9, Cod poștal -, partea responsabilă civilmente SC SRL - T, C M,. 17,. parter, Cod poștal -, Județ D și T, -. B,. 4, Cod poștal -, Județ

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 15 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la 22 aprilie 2009, când a luat următoarea decizie:

CURTEA,

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 565/7.11.2008 Tribunalul Dâmbovița în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală combinat cu art. 181Cod penal, a chitat pe inculpata, pentru infracțiunea prev. de art.1399din Legea nr.8/1996, modificată și completată, fapta neprezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar în baza disp. art. 91 alin.1 lit. c Cod penal, și a aplicatat inculpatei, amenda administrativă în sumă de 1000 lei. Totodată a obligat inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL T, să plătească părții civile microsoft corporation, echivalentul în lei la momentul executării, a sumei de 1000 USD (pentru produsul - programul ), și suma de 7622 RON (pentru produsele: programul Windows XP Professional, Windows NT, și ), cu titlu de despăgubiri civile.

A respins cererea părții civile, privind acordarea de daune morale și a luat act că partea vătămată System, nu s-a constituit parte civilă. De asemenea a fost obligată inculpata să plătească statului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța sentința respectivă prima instanță a reținut în baza probelor administrate în cauză următoarea situație:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița nr.662/P/2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei reținându-se că a data de 11.07.2008, cu ocazia unui control efectuat de lucrătorii din cadrul J D, la SC SRL T, al cărei administrator este inculpata, s-a constatat că pe mai multe calculatoare se aflau instalate programe fără licență. Astfel, pe un număr de 5 calculatoare se afla instalat programul Windows XP Professional, pe un număr de 3 calculatoare se afla instalat programul Windows NT, pe un număr de 3 calculatoare se afla instalat programul, pe un număr de 3 calculatoare se afla instalat programul și pe un calculator programul. A mai fost identificat instalat fără licență, programul 7.0, însă Compania, nu s-a constituit parte civilă cu prejudiciul cauzat acesteia, în sumă de 1340 dolari.

S-a mai reținut că partea civilă, s-a constituit parte civilă cu suma de 18.739 lei, invocându-se că programul Windows Media este o aplicație de entertainmment inclusă în sistemul de operare Windows XP Professional, astfel încât nu se constituie parte civilă cu privire la acest program.

Referitor la programele, Personal și nu au fost identificați reprezentanți ai titularilor în România.

Astfel, s-a apreciat că fapta inculpatei, care în calitate de administrator la SC SRL T, de a reproduce neautorizat pe sisteme de calcul, programe fără licență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1399din Legea nr.8/1996.

Faptele au fost stabilite prin: procesul-verbal de constatare a infracțiunii, capturile de ecran, declarații învinuită, adresele privind contravaloarea prejudiciului și procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

A fost audiată, inculpata care a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, în sensul că la data efectuării controlului au fost descoperite 4 calculatoare și un leptop, care aveau instalate programe fără licență, însă a susținut că a făcut demersuri în vederea obținerii licențelor, care însă nu s-au finalizat, precum și faptul că este de acord să despăgubească pe partea civilă, dar nu în cuantumul solicitat și corespunzător prejudiciului real precum și martorii, și G, ale căror declarații au fost atașate dosarului cauzei.

Instanța fondului a admis proba privind efectuarea unei expertize tehnice - specialitatea informatică, având ca obiective: dacă din capturile efectuate de către organele de poliție, anexate la procesului-verbal din 11 iulie 2006 și din verificările ce se vor efectua de expert la unitățile centrale și sistemele de operare, rezultă cu certitudine că la data controlului, calculatoarele menționate în procesul-verbal aveau instalate următoarele programe:, și Windows NT și să se stabilească dacă directoarele din capturile făcute pentru cele trei programe, și Windows NT, au fost create cu ocazia instalării altor programe și care erau în calculatoare la data controlului (exemplu: - program de contabilitate, sau ).

Din raportul de expertiză tehnică - judiciară, a rezultat că: prezența în cadrului folderului "Program " a sub-folderului " " pe calculatoarele denumite generic 1, 3 și 4 și a sub-folderului pe calculatoarele denumite generic 1,2,3 și 5 poate constitui un indiciu ca programele și au fost instalate pe calculatoarele în discuție; prezența în cadrul folderului "Program " a sub-folderului "Windows NT" pe calculatoarele denumite generic 2,3,4 și 5 nu reprezintă o dovadă a faptului că pe calculatoarele respective a fost instalat sistemul de operare Windows NT având în vedere conținutul sub-folderului Windows NT și poziția lui în cadrul folderului "Program " și că nu există dovezi de natură tehnică care să probeze și să certifice faptul că directoarele din capturile făcute pentru cele trei programe, Windows NT și au fost create cu ocazia instalării altor programe și care erau în calculatoare la data controlului.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

În urma efectuării unui control la SC SRL T, la data de 11. 07.2006, orele 11,40, organele de poliție din cadrul J D - Serviciul de investigare a fraudelor, au constatat că pe cinci calculatoare erau stocate programe pentru calculator, pentru care administratorul, nu deținea licență.

Astfel, inculpata a instalat fără licență pe 5 calculatoare, următoarele programe: pe un număr de 5 calculatoare se afla instalat programul Windows XP Professional, pe un număr de 3 calculatoare se afla instalat programul Windows NT, pe un număr de 3 calculatoare se afla instalat programul, pe un număr de 3 calculatoare se afla instalat programul și pe un calculator programul.

Fapta astfel descrisă este de altfel, recunoscută chiar de inculpată și se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, inclusiv concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat.

Într-adevăr, săvârșirea unor acte materiale constând în instalarea, stocarea, rularea, afișarea și transmiterea în rețea a sistemelor de calcul a programelor de calculator, având ca urmare prejudicierea materială a titularului dreptului de autor, sunt incriminate prin Legea specială nr.8/1996 modificată, ce asigură protecția drepturilor de autor și drepturilor conexe, însă, fapta inculpatei nu trebuie apreciată izolat, ruptă de contextul împrejurărilor în care a fost săvârșită fără a se ține seama de datele ce caracterizează persoana făptuitoarei, fără să se țină seama de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Analizând în concret, gradul de pericol social al faptei săvârșite de către inculpată, prin raportare directă la criteriile expuse mai sus, criterii reglementate expres de disp. alin.2 al art.18 Cod penal, tribunalul a apreciat că, în cauza dedusă judecății, nu se poate reține întrunirea tuturor trăsăturilor esențiale ale unei infracțiuni, și anume, săvârșirea cu vinovăție, sub forma intenției directe a faptei prevăzute de legea penală (Legea penală specială nr.8/1996 în speța de față), cu consecința producerii unui grad corespunzător, suficient, de pericol social, atât timp cât inculpata este absolventă de studii superioare și nu are antecedente penale, prejudicierea realizată dreptului de autor și drepturilor conexe fiind minimă, dată fiind modalitatea în care a fost concepută realizarea hotărârii infracționale (numărul redus de programe și numărul redus de calculatoare pe care au fost instalate aceste programe), precum și perioada foarte redusă în care au fost folosite aceste programe.

Fără a minimaliza valoarea deosebită a incriminării, prin dispozițiile Legii penale speciale nr.8/1996, privind protecția drepturilor de autor și drepturilor conexe, a actelor materiale, constând în instalarea, stocarea, rularea, afișarea și transmiterea în rețea a sistemelor de calcul - a programelor de calculator, având ca urmare prejudicierea materială a titularului dreptului de autor, tribunalul a apreciat că, toate constatările expuse mai sus ( constatări ce vizează modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, scopul urmărit, prejudiciul produs, persoana și conduita inculpatei), permit a se reține că, prin fapta comisă s-a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege, iar prin conținutul ei concret, fiind în mod vădit lipsită de importanță, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind aplicabile disp. art.181Cod procedură penală.

În soluționarea laturii civile a cauzei, instanța a avut în vedere că partea civilă microsoft corporation și-a precizat pretențiile civile, fără a produce probe certe cu privire la temeinicia cuantumului acestora, iar inculpata și-a exprimat acordul achitării parțiale a acestor despăgubiri, producând în acest sens dovezi privind pretențiile reale ale unor asemenea produse, calculate la un curs de schimb valutar oficial.

Potrivit probelor administrate în cauză, prejudiciul cert neacoperit la momentul pronunțării hotărârii este de 1000 USD (pentru produsul - programul ), și suma de 7622 RON (pentru produsele: programul Windows XP Professional, Windows NT, și ).

După cum s-a expus, partea civilă a solicitat atât repararea prejudiciului material suferit, cât și repararea prejudiciului moral, individualizând în concret cuantumul acestui prejudiciu la 600 USD.

ntr-adevăr, în situația în care valorile ce definesc personalitatea firmei, sunt afectate, instanța de judecată este obligată la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui asemenea prejudiciu, dar numai în măsura în care partea civilă produce un minim de indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile ei nepatrimoniale le-au fost afectate prin faptele săvârșite.

Cum în cauza de față, partea civilă nu a produs absolut nici o probă pentru argumentarea cererii privind acordarea da daune morale, tribunalul a respins ca nefondată această cerere.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei.

A arătat inculpata că modul de identificare al calculatoarelor găsite la sediul firmei sale a fost efectuat în mod defectuos de către echipa de control din cadrul D, a produs confuzie și nu a oferit posibilitatea ulterioară ca sistemele de calcul să poată fi identificate în mod corespunzător pentru a fi expertizate, fapt semnalat de către expertul tehnic și, pe cale de consecință, nu se poate concluziona cu certitudine săvârșirea actelor materiale constând în instalarea, stocarea, rularea, afișarea, transmiterea în rețea a programelor de calculator menționate.

Instanța a dispus plata de despăgubiri pentru produsul Windows NT cu toate că expertiza tehnică judiciară de specialitate menționează clar că prezența în cadrul folderului " Program " a sub - folderului " Windows NT " pe calculatoarele denumite generic 2, 3, 4 și 5 nu prezintă o dovadă a faptului că pe calculatoarele respective a fost instalat sistemul de operare Windows NT, având în vedere conținutul sub-folderului "Windows NT" și poziția lui în cadrul folderului " Program " la data realizării controlului.

Având în vedere cele de mai sus precum și faptul că obiectivele expertizei tehnice de specialitate se referă strict numai la programele, și Windows NT, inculpata a solicitat un supliment de expertiză referitor la programele XP Professional și 2003, cerere care nu a fost luată în considerare de către instanță cu toate că aceasta, prin hotărârea pronunțată, a dispus ca inculpata să plătească daune și pentru aceste produse informatice a căror existență și utilizare nu a fost supusă expertizei tehnice de specialitate.

Drept urmare, inculpata a solicitat admiterea apelului și desființarea în parte a sentinței primei instanțe și anume cea care privește soluționarea laturii civile; rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre în care, privitor la cuantumul despăgubirilor civile acordate părții civile, să se dispună ca acestea să fie micșorate potrivit valorii reale a prejudiciului, în măsura în care, producerea respectivului prejudiciu ar rezulta cu certitudine din probele administrate în cauză.

Curtea, examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul este nefondat.

Astfel, în primul rând se observă faptul că, deși în apelul declarat, inculpata solicită desființarea sentinței instanței de fond numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei, lecturând motivele de apel se constată că de fapt această persoană face vorbire la modul critic și despre presupusa faptă pe care ar fi săvârșit-o astfel că instanța de apel va avea în vedere și corectitudinea soluționării laturii penale a cauzei în cadrul analizării devolutive cu prilejul căii de atac exercitate.

În această ordine de idei se reține că situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect stabilite de prima instanță de judecată după cum s-a arătat anterior, beneficiind de suport probator, în actele și lucrările dosarului.

Că inculpata în calitate de administrator la SC " " SRL Tar eprodus în mod neautorizat pe sisteme de calcul programe fără licență( pe un nr. de 5 calculatoare instalat programul Windows XP Professional - doar pe un laptop fiind instalat cu licență; pe un nr. de 3 calculatoare instalat programul Windows NT; pe un nr. de 3 calculatoare instalat programul; pe un nr. de 3 calculatoare instalat programul; pe un calculator instalat programul ) săvârșind astfel infracțiunea prev. de art. 1399din Legea nr.8/1996, este de necontestat, reieșind în mod indubitabil deși probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești respectiv procesul verbal întocmit în data de 11 iulie 2006 de către D ( fila 6-7 dosar urmărire penală) capturile de imagini ( filele 8-17 ); declarațiile de recunoaștere a faptelor date de inculpată( filele 18; 20; 31 dosar Tribunalul Dâmbovița ) declarația martorului G ( filele 23-24 ); raport de expertiză tehnică judiciară expert ( filele 90-109 dosar Tribunalul Dâmbovița ).

În acest sens, pe lângă indiciile de care se face vorbire în raportul de expertiză mai sus menționat la fila 96, cea mai importantă probă, alături de declarațiile inculpatei înseși, este cea a soțului acesteia, G, care, în declarația dată în cursul urmăririi penale- la instanța de judecată refuzând să mai acorde vreo declarație - a învederat cu lux de amânunte modul în care a avut loc instalarea programelor de calculator fără licență pentru cele 5 calculatoare folosite la firma administrată de soția sa.

Acesta a arătat că respectivele programe au fost instalate de o persoană autorizată pentru astfel de lucrări - -, reprezentant al firmei " Computers" - dar care nu a remis deținătorului aparatelor respective licențele de instalare și exploatare a programelor livrându-le practic "la negru" pentru J din prețul pentru care se înțeleseseră.

Evident că responsabilitatea pentru aceste acțiuni ilicite aparține administratorului societății SC SRL T inculpata care a acceptat, indiferent de motivul pe care l-a avut, astfel de practici.

De altfel, inculpata a recunoscut chiar și în notele scrise depuse la instanța de fond că faptele pentru care a fost trimisă în judecată sunt rezultatul unei regretabile erori și că nu a avut nici un moment intenția de a prejudicia partea civilă.

Față de aceste evidențe, revenirea parțială ulterioară a inculpatei care s-a arătat nemulțumită de împrejurarea că instanța de fond nu a dat curs solicitării de a se efectua un supliment de expertiză referitor și la instalarea programelor XP Professional și 2003 apare ca C puțin hilară câtă vreme, expertiza desfășurată în cauză a fost efectuată chiar la solicitarea inculpatei și cu obiectivele dorite de această parte (a se vedea încheierea din 27.05.2008 din dosarul Tribunalului Dâmbovița - fila 61).

În altă ordine de idei, Curtea constată că instanța de fond, față de prejudiciul material destul de consistent pe care, în cele din urmă s-a probat că inculpata l-a produs părții civile Corporațion, nu avea vocația de a beneficia de dispozițiile art.181Cod penal nefiind întrunite în mod cumulativ condițiile de la alin.2 pentru a se trage concluzia că pericolul social al faptei nu este al unei infracțiuni.

Cu toate acestea, Curtea nu poate complini acest neajuns al hotărârii primei instanțe cu privire la individualizarea unei pedepse ce se impunea a-i fi aplicată inculpatei, fiind împiedicată de disp. art. 372 alin.1 Cod procedură penală potrivit căruia instanța de apel, soluționând cauzam, nu poate crea o situație mai grea pentru C care a declarat apel.

Acestea fiind zise, Curtea reține că soluționarea laturii civile a cauzei a fost corect evaluată, criticile inculpatei privind cuantumul prejudiciului pe care a fost obligată să-l achite părții civile neavând nici un fundament.

Mai mult decât atât se observă în mod facil că prima instanță de judecată, constatând în mod oportun că sumele cu care s-a constituit parte civilă Corporațion nu sunt susținute de probe care să justifice nivelul acestora, a avut în vedere la stabilirea despăgubirilor materiale chiar oferte de preț înaintate de către inculpată și aparținând unor firme ce desfășoară activități specifice, cu alte cuvinte s-a bazat chiar pe probe înfățișate de către inculpata ( filele 53- 58 dosar Tribunalul Dâmbovița ).

Coroborând datele din adresele înaintate de SC Soft SRL, SC SRL și SC Expert SRL, instanța de fond a dispus în mod just asupra cuantumului real al prejudiciului cauzat părții civile, raportat la numărul separat de calculatoare pe care au fost instalate cele cinci tipuri de programe pentru care nu a existat licență.

Așadar, afirmațiile inculpatei în sensul că prejudiciul care a fost reținut de prima instanță de judecată nu are un caracter cert sunt nefondate, demonstrându-se din probele de la dosar că, într-o medie relativă, acestea sunt prețurile ce se vehiculează pe piața liberă cu privire la costurile instalării unor programe de calculator.

Față de cele astfel reținute, Curtea, în temeiul art. 379 alin.1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge apelul ca nefondat.

În temeiul art. 199 Cod procedură penală se va dispune scutirea de amendă judiciară aplicată d-lui. Avocat prin încheierea din data de 13.03.2009 avându-se în vedere înscrisurile doveditoare aflate la filele 52-53 ale dosarului cauzei.

Văzând și disp. art.192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de inculpata -, fiica lui și, născută la data de 04.02.1975 în T, domiciliată în T, str. -, -.5B,.1,.4, județul D, împotriva sentinței penale nr. 565 din data de 07 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ca nefondat.

În baza art.199 dispune C.P.P. scutirea de amendă judiciară aplicată av. prin încheierea din 13.03.2009.

Obligă apelanta la 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 22 aprilie 2009.

Președinte Judecător

- - - - - -

Grefier

- -

Red. /DC

2 ex./4.05.2009

f- - Tribunalul Dâmbovița

operator de date cu caracter personal

notificare nr.3113/2006

Președinte:Mihai Viorel Tudoran
Judecători:Mihai Viorel Tudoran, Paul Mihai Frățilescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni drepturi de autor Legea 8 1996 Spete. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Ploiesti