Infracțiuni la alte legi speciale. Încheierea /2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 21 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de partea civilă C-S și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 141 16.10.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc inculpatul recurent pentru care se prezintă avocat, cu împuternicire la dosar, partea civilă recurentă C-S, părțile responsabile civilmente SC SRL C-S și SC SRL Reșița.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că s-a depus la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură, motivele de recurs formulate de inculpatul recurent, după care, nefiind formulate cereri sau invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare și rejudecând cauza, să se dispună în principal achitarea inculpatului în baza art. 10 lit.b Cpp, iar în subsidiar, achitarea în baza art. 10 lit.d Cpp, pentru motivele depune în scris la dosarul cauzei, și anume: instanța nu s-a pronunțat cu privire la anumite probe administrate și, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, s-a comis o gravă eroare de fapt care a condus la condamnarea inculpatului; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, inculpatul fiind condamnat pentru o infracțiune prev. de art. 43 din Legea 82/1991 și o infracțiune la legea evaziunii fiscale - art. 9 al.1 lit.c din Legea 241/2005, deși încadrarea juridică corectă era numai în prevederile art. 13 din Legea 87/1994; a intervenit o lege penală mai favorabilă inculpatului pe care instanța a nesocotit- Referitor la recursul părții civile, pune concluzii de respingere.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului părții civile întrucât a fost valorificată de către instanță expertiza tehnică efectuată în cauză și față de care partea civilă nu a avut obiecțiuni; totodată pune concluzii de respingere ca nefondat și a recursului formulat de inculpat pentru toate motivele dezvoltate de apărător, fapta fiind corect individualizată, la fel și încadrarea juridică.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art. 306 Cpp,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 29.01.2008.
Dată în ședință publică, azi, 21.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G - - - - -
GREFIER
- -
Tehnored. /25.01.08
RO MANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.85/
Ședința publică din 29 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR: - -
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol se află pronunțarea soluției privind recursurile formulate de partea civilă C-S și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 141 16.10.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Dezbaterile asupra recursului, concluziile apărătorului și ale procurorului au avut loc în ședința publică de la 21.01.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 29.01.2008, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 149 din 10 aprilie 2007 pronunțată în dosar nr- Judecătoria Caransebeș în baza art. 9 al.1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.13 Cod penal cu aplicarea art.74, 76 Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din art.9 al.1 lit.b din Legea 241/2005, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 50 (cincizeci) RON amendă penală.
În baza art.43 din Legea 82/1991 rap. la art.289 Cp. cu aplic. art.41 al.2 Cp cu aplic.art.74, 76 Cp prin schimbarea încadrării juridice din art.43 din Legea 82/1991 rap.la art.289 Cp, a condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, urmând ca în baza art.33-34 Cp inculpatul să execute pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare.
În baza art.81-82 Cp a suspendat condiționat executarea pedepsei pe perioada termenului de încercare de 2 ani și 3 luni.
A atras atenția inculpatului asupra prev.art.83 Cp.
A admis în parte pretențiile părții civile Ministerul Finanțelor prin DGFP C-S și a obligat inculpatul împreună cu părțile responsabile civilmente SC SRL și SC SRL față de aceasta la plata sumei de 32.582 RON.
A obligat inculpatul împreună cu părțile responsabile civilmente față de stat la 700 RON cheltuieli judiciare.
La rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art.9 lit.b din Legea 241/2005 cu aplic.art.41 al.2 Cp instanța a dispus comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotărârii judecătorești definitive la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
În anul 2000, ca urmare a aprobării cererii SC SRL C, cu privire la proiectul, a fost încheiat contractul de grant nr.01.01.02.0364 între Agenția pentru Dezvoltare Regională și SC SRL, pentru perioada de implementare 23 noiembrie 2000 - 20 noiembrie 2001. Proiectul privea ecologizarea și valorificarea deșeurilor rezultate din procesul de exploatare a zăcământului a marmură localizat în satul și a fost început de numitul și continuat de inculpat.
Inculpatul, în calitate de persoană fizică, a achiziționat utilaje second hand de la SC SA Reșița, de la o societate din S și de la o persoană fizică din Pentru a justifica banii obținuți din fondurile, inculpatul a contabilizat o intrare a utilajelor în valoare de 720.000.000 lei ROL la SC COM SRL, societate administrată de soția inculpatului, pentru care acesta avea împuternicire, după care le revinde către SC SRL C, conform facturii nr. -/2001 în valoare de 654.545.455 lei ROL și factura nr.-/2001 în valoare de 41.818.182 lei ROL, după care SC SRL vinde către SC SRL utilajele achiziționate anterior tot de la inculpat prin SC COM SRL, sens în care au fost întocmite facturile -/28 iunie 2001 în valoare de 490.000.000 lei ROL, nr. -/02.07.2001 în valoare de 720.000.000 lei ROL și nr. -/30.10.2001 în valoare de 46.000.000 lei ROL.
Factura nr. -/2001 apare înregistrată la SC SRL C, dar s-a reținut că la SC SRL conducerea acestei societăți a completat factura care ulterior a fost anulată și nici un exemplar al acesteia nu a fost înmânat conducerii societății SC SRL.
Pe parcursul derulării contractului de grant, inculpatul a organizat o licitație publică pentru achiziționarea de utilaje, conform proiectului La această licitație au participat și societățile SERV SRL C, SA Reșița, SRL C, SRL B, SRL SRL, aceasta din urmă oferind utilaje performante de fabricație italiană.
Instanța de fond a constatat că, în baza probelor administrate, inculpatul nu a respectat contractul de grant.
Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală și fals intelectual.
Instanța de fond a reținut că inculpatul este infractor primar și a avut o atitudine sinceră, împrejurări ce au fost reținute de instanță ca circumstanțe atenuante, în baza art.74 lit.a și c Cod penal.
Inculpatului nu-i pot fi aplicate prevederile art.10 al.1 din Legea 241/2005, deoarece nu a achitat nici în prezent prejudiciul produs în valoare de 39.160 RON.
Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S se constituie parte civilă cu această sumă, respectiv 39.160 RON.
Prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expertul se reține că prejudiciul creat bugetului de stat este de 32.582 RON.
Infracțiunea de evaziune fiscală a fost săvârșită de inculpat în timpul în care era în vigoare Legea 87/1994, care a fost abrogată de Legea 241/2005.
Deci, inculpatul a săvârșit o faptă ce cade sub reglementarea a două legi de la săvârșirea sa până la condamnare, legea cea mai favorabilă fiind Legea 87/1994, lucru care va fi avut în vedere de instanță la stabilirea pedepsei, făcând aplicarea art.13 Cp.
Schimbarea încadrării juridice a fost pusă în discuție în ședința publică din 18 decembrie 2006, reținându-se aplicarea art.41 al.2 la ambele fapte, adică este vorba despre infracțiune în formă continuată.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere prevederile art.72 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, conform dispozițiilor art. 362 - 363 Cpp. Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, inculpatul și partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice C-
Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeșa criticat sentința penală nr. 149/2007, pentru nelegalitate și netemeinicie deoarece instanța de judecată nu a respectat prevederile art. 13 Cod penal, condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 al. 1 lit. b din Legea 241/2005 este nelegală, iar pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală este prea mică în raport de gradul de pericol social al faptei.
Partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S a criticat sentința apelată, sub aspectul laturii civile, în sensul că în mod greșit instanța de fond a admis numai în parte pretențiile civile (formulate de Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S), solicitând introducerea în cauză, în vederea recuperării prejudiciului, a părții responsabile civilmente și COM
În fine, inculpatul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea acesteia și, în principal, achitarea sa conform "art. 10 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală" iar în subsidiar, conform "art. 10 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală" (fila 29 dosar).
La dosarul cauzei nu s-au solicitat probe noi.
Prin decizia penală nr. 141 din 16.10.2007, Tribunalul C-S în baza disp. art.379 pct.1 lit.b Cpp, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și partea civilă DGFP C-
În baza disp.art.379 pct.2 lit.a Cpp, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, împotriva aceleași sentințe, pe care a desființat-o parțial, în sensul că l-a condamnat pe inculpatul, în baza art.9 alin.1 lit.c din Legea 24/2005, cu aplicarea art. 41 al.2, 13 și 74, 76 Cp, prin schimbarea încadrării juridice.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Examinând sentința atacată față de cererile de apel, cât și din oficiu, sub toate aspectele legalității și temeiniciei, conform dispozițiilor art. 371, 378 Cod procedură penală, tribunalul a apreciat că apelurile declarate de inculpatul și partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S sunt nefondate, iar apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș este fondat, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, din studiul actelor și lucrărilor dosarului, s-a reținut că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 al. 1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp și art. 13 Cp cu aplicarea art. 74, 76 Cp prin schimbarea încadrării juridice din art. 9 al. 1 lit. b din Legea 241/2005 la 50 lei amendă penală.
Conform probatoriului cauzei a rezultat că inculpatul în mod fictiv a înregistrat în contabilitatea Com o intrare de utilaje în valoare de 720.000.000 lei, iar în contabilitatea a înregistrat nelegal factura nr. -/16.XI.2001, în valoare de 826.151.221 lei (societatea nedeținând nici un exemplar al facturii).
Raportând această faptă la prevederile art. 9 al. 1 lit. b din Legea 241/2005, a rezultat că încadrarea juridică este diferită de cele întâmplate în realitate, astfel încât adevărata activitate infracțională a inculpatului se circumscrie dispozițiilor art. 9 al. 1 lit. c din Legea 241/2005, - respectiv evidențierea fictivă în actele contabile a celor două societăți a unor operațiuni.
Referitor la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, tribunalul a apreciat că instanța de fond a făcut o apreciere corectă a acesteia, respectând dispozițiile art. 52 și 72 Cod penal.
În ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor art. 13 Cod penal, de asemenea, s-a apreciat că instanța de fond a respectat aceste dispoziții, din analiza considerentelor și dispozitivului sentinței apelate rezultând fără dubii acest aspect.
Analizând cererea de apel formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C - S, se constată că instanța de fond a dispus introducerea în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente a Com și, încă de la primul termen de judecată 23.2006, obligându-le pe acestea, împreună cu inculpatul la plata sumei de 32.582 lei pretenții civile. De asemenea, în ceea ce privește cuantumul pretențiilor civile reținut de instanță, s-a constatat că acesta este cel reținut prin expertiza efectuată în cauză (expertiză față de care partea civilă nu a formulat nici un fel de obiecțiuni în fața instanței de fond sau apel).
Întrucât din probele existente la dosar, a rezultat că prejudiciul real creat părții civile este cel reținut prin expertiză și dat fiind faptul că în cauză nu s-au produs probe noi în acest sens, care să determine modificarea lui, tribunalul a apreciat ca nefondat acest apel.
În fine, analizând apelul inculpatului, tribunalul nu a putut reține în sarcina inculpatului nici dispozițiile art. 10 lit. b Cpp și nici pe cele ale art. 10 lit. d Cpp, întrucât din probele existente la dosarul cauzei rezultă atât elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 al. 1 lit. c din Legea 241/2005 cât și cele ale art. 43 din Legea 82/91 raportat la art. 289 Cp. cât și corespondența acestora în activitatea infracțională a inculpatului.
Împotriva deciziei penale nr. 141 din 16.10.2007 pronunțată de Tribunalul C-S au declarat recurs inculpatul și partea civilă P C-
Pentru inculpat s-a solicitat casarea deciziei și în rejudecare să se dispună, în principal, achitarea inculpatului în baza art. 10 lit.b Cpp iar în subsidiar achitarea în baza art. 10 lit.d Cpp.
Partea civilă C-S nu a motivat recursul declarat.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând decizia penală recurată în raport cu susținerile făcute în apărare și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare probatoriului administrat și a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.
În cauză, Judecătoria Caransebeșa dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare, expertiză efectuată de expertul contabil. Această expertiză și suplimentul efectuat de același expert a răspuns la obiectivele stabilite (obiective formulate atât de parchet cât și de apărare), stabilind prejudiciul la suma de 32.587 lei, de asemenea, s-a stabilit că prin înregistrarea în contabilitate a copiei facturii fiscale nr. -/16.11.2001 s-a creat bugetului de stat un prejudiciu de 7.318 lei, iar cu ocazia contabilizării utilajelor în valoare de 720.000.000 lei la SC s-a mai creat un prejudiciu de 11.496 lei.
Probatoriul administrat a stabilit corect activitatea infracțională a inculpatului și din nici o probă administrată nu se poate trage concluzia că acțiunile săvârșite de acesta nu prevăzute de legea penală. În consecință, cererea de achitare în baza art. 10 lit.b Cpp nu poate fi acceptată. De asemenea, nici cererea de achitare pe temeiul dispozițiilor art. 10 lit.d Cpp nu poate fi acceptată, faptele inculpatului neîntrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală și fals la Legea contabilității prev. de art. 9 al.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 și art. 43 din legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp, ambele cu aplicarea art. 41 al.2 Cp.
Așa fiind, Curtea apreciază că în cauză instanța a stabilit în mod corect activitatea infracțională a inculpatului, stabilind și prejudiciul creat prin această activitate.
Raportat la dispozițiile art. 3859Cpp se consideră că nu există temeiuri de fapt sau de drept care să conducă la modificarea hotărârii, urmând ca în baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp recursurile declarată să fi respinse ca nefondate.
Potrivit art. 192 al.2 Cpp recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge recursurile declarate de inculpatul și C-S împotriva deciziei penale nr. 141 din 16.10.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul -, ca nefondate.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă inculpatul și partea civilă recurentă la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G - - - - -
GREFIER
- -
Red. /06.02.08
Tehnored. 2 ex. /06.02.08
PI. -
-;
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea, Victor Ionescu
