Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 46/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 46/
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul G împotriva deciziei penale nr. 1119/R/4.12.2008 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatorul G, personal, în stare de arest și asistat de avocat ales G din cadrul Baroului A, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată că la dosarul cauzei a fost depusă împuternicirea avocațială de către avocat G și că s-a atașat dosarul nr-.
Procurorul arată că la data studierii dosarelor din ședința de judecată de astăzi, nu era încă atașat dosarul de fond, motiv pentru care solicită acordarea unui termen de judecată pentru a putea studia acest dosar și a verifica cele susținute de inculpat.
Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de procuror.
Avocat G se opune la amânarea cauzei.
Curtea, în deliberare, respinge cererea formulată de procuror, căruia i se dă dosarul la studiu, după care se reiau dezbaterile.
Avocat G solicită admiterea contestației în anulare conform art. 386 lit. b C.P.P. și arată că la termenul din 4 decembrie 2008 contestatorul a fost în imposibilitatea de a se prezenta în fața instanței întrucât a avut o luxație la piciorul drept și nu a avut posibilitatea să încunoștiințeze instanța despre acest fapt, cererea sa neajungând în timp util la dosar. Din adeverința medicală rezultă imposibilitatea prezentării în fața instanței a contestatorului. Solicită desființarea deciziei și rejudecarea recursului întrucât este nevinovat pentru comiterea infracțiunii de care a fost acuzat, arătând totodată că în cauză s-au pronunțat două hotărâri una de achitare și una de condamnare.
Procurorul pune concluzii de admitere a contestației în anulare și rejudecarea recursului întrucât contestatorul, așa cum rezultă din adeverința medicală de la dosar, a fost în imposibilitatea de a se prezenta în fața instanței la termenul de judecată din 04.12.2008.
Contestatorul solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost susținută de apărătorul său ales.
A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1517/09.06.2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr-, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul G, pentru săvârșirea a două infracțiuni de corupție sexuală, prevăzute de art. 202 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
Au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile civile exercitate de părțile civile, prin reprezentant legal și asistat legal de .
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut următoarele: prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, emis la data de 11.03.2008 sub nr. 3943/P/2007, înregistrat la Judecătoria Arad sub nr-, inculpatul Gaf ost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de corupție sexuală prev. de art. 202 alin.1 p, cu aplic.art. 33 lit. a
Cod PenalÎn expozitivul rechizitoriului s-a reținut că în noaptea datei de 21/22.07.2007, în jurul orelor 24,00 - 1,00, inculpatul G, pe fondul consumului de alcool, aflându-se în localitatea, după ce a servit părțile vătămate și cu două doze de bere pe care le avea asupra sa, în prezența martorului minor A în vârstă de 16 ani, a cerut părții vătămate - minor în vârstă de 13 ani - să îl atingă pe părțile intime, arătându-i organul sexual al său, procedând totodată la săvârșirea de acte cu caracter obscen asupra părții vătămate minore, constând în masturbarea acesteia.
În aceiași noapte și în aceleași împrejurări, inculpatul l-a prins pe partea vătămată - minor - de organul sexual și prinzându-l de mână, l-a obligat să-l masturbeze, după care, la rândul său l-a masturbat pe partea vătămată.
Din probele administrate în cauză, declarațiile inculpatului, date în faza urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, declarația minorilor și, declarațiile martorilor, G, A, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
În data de 21.07.2007, părțile vătămate minore și, în vârstă de 14 ani și respectiv 13 ani, au ieșit în stradă unde se aflau mai mulți copii. În acea noapte, fără a se putea stabili cu exactitate ora, a sosit și inculpatul G, având asupra sa două cutii (doze) cu bere. Din coroborarea declarației martorului cu declarația inculpatului, prima instanță a reținut că cei doi minori se aflau sub influența băuturilor alcoolice și stăteau pe iarbă, la mică distanță de grupul martorilor A, Una din cutiile cu bere a fost luată de sora martorului A, iar cealaltă a fost solicitată de minorul. Între inculpat și minor a fost făcut un pariu, în sensul că dacă minorii vor reuși să bea berea din două încercări, vor fi masturbați de către inculpat, iar în caz contrar actele cu caracter obscen vor fi făcute asupra inculpatului. Existența acestui pariu între părți a fost confirmată atât de părți cât și de martori.
După acest pariu, inculpatul refuzând să facă vreun act, a plecat de la locul faptei. Din aceleași probe administrate în cauză, instanța de fond a mai reținut că pariul a fost propus de minorul, dar el a refuzat efectuarea vreunui act cu caracter obscen, în timp ce din declarația minorului, aflată la fila 20 dosar urmărire penală, rezultă că inculpatul i-a constrâns pe minori să consume bere, și că acesta le-a propus pariul cu referire la actele cu caracter obscen, iar ulterior inculpatul i-a forțat pe aceștia să-l masturbeze, inculpatul atingându-i cu forța organul sexual, declarație asupra căreia minorul a revenit în instanță, în același sens fiind și declarația minorului, care și el, la rândul său a revenit în instanță și nu a mai susținut vinovăția inculpatului.
Reținând că părțile vătămate nu au fost consecvente în declarațiile lor, iar săvârșirea de către inculpat a celor două infracțiuni de corupție sexuală nu a fost dovedită, existența acestei infracțiuni presupunând existența unor fapte, gesturi, atitudini cu caracter obscen și nu exprimarea unor cuvinte, în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a p Cod Penal, raportat la art. 10 lit. d p Cod Penal, s-a dispus achitarea inculpatului.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, pretențiile formulate de părțile civile au fost respinse ca nefondate, reținându-se că nu s-a făcut dovada existenței faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului, hotărârea pronunțată bazându-se pe o interpretare greșită a probelor administrate în cauză.
Prin decizia penală nr. 245/A/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, apelul declarat de procuror a fost admis, sentința penală apelată a fost desființată, și rejudecându-se cauza, n baza art. 202 alin. 1 Cod penal, inculpatul G, a fost condamnat la 2 pedepse de câte 6 luni închisoare pentru infracțiunea de corupție sexuală.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, fără aplicarea vreunui spor.
În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 421/5.10.2006 a Judecătoriei Sânnicolau M și s-a dispus executarea acesteia pe lângă pedeapsa aplicată prin prezenta, rezultând de executat 1 an închisoare.
Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă prin reprezentant legal și prin reprezentant legal și inculpatul a fost obligat să plătească acestora câte 2000 lei pentru fiecare, cu titlu de daune morale și s-a respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această decizie penală, instanța de apel a reținut următoarele: din probele administrate în cauză rezultă că singurul martor ocular este A, care prin declarația dată în faza urmăririi penale a relatat despre pariul dintre inculpat și cele două părți vătămate, declarație din care rezultă că acestea au dorit să plece de la locul faptei, dar inculpatul l-a prins de mână pe minorul și l-a oprit, apoi cei doi minori l-au masturbat pe inculpat. Din declarația aceluiași martor, instanța de apel a reținut că inculpatul l-a tras la pământ pe partea vătămată pentru a nu putea pleca, și apoi s-au acoperit amândoi cu un cearșaf pentru a nu se vedea ce se întâmplă. Martorul a mai declarat că inculpatul a intenționat să procedeze în același mod și cu minorul, dar nu a văzut ce s-a întâmplat, deoarece erau acoperiți. Martorul a făcut aceleași precizări și cu prilejul audierii sale în fața instanței de apel, însă a mai adăugat că părțile au dorit să se împace, în așa fel încât inculpatul să nu suporte rigorile legii penale.
Coroborând toate probele administrate în cauză, instanța de apel a reținut vinovăția inculpatului pentru săvârșirea celor două infracțiuni de corupție sexuală și i-a aplicat pedepsele înscrise în dispozitivul deciziei penale.
Întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 421/05.10.2006 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M, în temeiul prevederilor art. 83.p s-a revocat suspendarea condiționată a executării acestei pedepse și s-a dispus executarea ei alăturat de pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare, deci a pedepsei totale de 1 an închisoare, în regim de detenție, cu interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b p pe durata prev. de art. 71.
Cod PenalÎn soluționarea laturii civile a cauzei, Tribunalul Aradl -a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile în sumă, de câte 2.000 lei, reprezentând daune morale către fiecare parte vătămată - parte civilă.
Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și inculpatul G.
Procurorul a criticat decizia penală recurată pentru netemeinicie în raport cu pedeapsa aplicată, întrucât aceasta este blândă, iar inculpatul a criticat decizia penală tot pentru netemeinicie, constând în greșita condamnare a sa.
Prin decizia penală nr. 1119/R/4.12.2008 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în dosar nr-, au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpatul G și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, împotriva deciziei penale nr.245/A/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art.192 alin.2 p Cod Penal, inculpatul recurent a fost obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs și s-a dispus plata din contul Ministerului Justiției în contul Baroului T, a sumei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu. Cheltuielile judiciare privind recursul procurorului au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Cu privire la recursul declarat de procuror, Curtea l-a considerat nefondat întrucât individualizarea pedepsei s-a făcut cu respectarea criteriilor prev. de art. 72.Cod Penal, starea de fapt și încadrarea juridică fiind corect reținute.
Însuși rechizitoriul reține că infracțiunile au fost săvârșite în data de 21/22.07.2007, în jurul orelor 24,00-01,00, existența la locul faptei a celor doi minori - părți vătămate - ambii în vârstă de câte 13 ani, constituind condiția de bază pentru săvârșirea infracțiunii. Aceasta dovedește că sub aspect educațional familiile părților vătămate nu s-au preocupat de supravegherea acestora; în cazul în care la orele săvârșirii faptei - la cumpăna dintre două zile - părțile vătămate s-ar fi aflat în familia lor sub supravegherea acesteia, subiecții pasivi ai infracțiunii de corupție sexuală nu ar fi existat în prezenta cauză.
Cu privire la recursul declarat de inculpat, Curtea a reținut că și acesta este, de asemenea, nefondat.
Probele administrate în cauză dovedesc săvârșirea de către inculpat a celor două infracțiuni de corupție sexuală. .-și considerentele deciziei penale pronunțată în apel, instanța de recurs a mai reținut că vinovăția inculpatului este dovedită și prin existența la locul faptei a cearșafului - act preparatoriu - sub care inculpatul s-a ascuns cu fiecare minor - parte vătămată, pentru ca cei prezenți la locul faptei să nu observe săvârșirea infracțiunilor.
Instanța de apel a interzis inculpatului și exercițiul dreptului de "a alege" prev. de art. 64 lit. a teza I-a Cod Penal, interdicție motivată deoarece comportarea inculpatului, infracțiunea însăși dovedind nedemnitatea acestuia de a-și exprima dreptul de vot.
Împotriva deciziei penale nr. 1119/R/4.12.2008 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în dosar nr-,a formulat contestație în anulare contestatorul G, cerere înregistrată la această instanță sub nr. dosar -, arătând că la termenul de judecată din data de 04.12.2008, când s-a judecat cauza de către instanța de recurs, a fost în imposibilitate de a se prezenta la judecarea cauzei și de a încunoștiința cauza de această împiedicare, deoarece în acea zi a suferit o luxație a piciorului drept.
Acesta a mai arătat că a încercat să încunoștiințeze instanța despre acest lucru, în sensul că a trimis o cerere de amânare a cauzei pentru angajare apărător, cerere care nu a ajuns în timp util în instanță, astfel cauza judecându-se în lipsa sa.
Examinând motivele invocate în contestația în anulare formulată de către contestatorul G, instanța constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Instanța constată că împotriva deciziei penale nr. 245/A din 29.09.2008 a Tribunalului Arad, pronunțată în dosar nr-, au formulat recurs inculpatul G și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, fixându-se termen de judecată pentru soluționarea recursurilor la data de 4 decembrie 2008, la Curtea de Apel Timișoara.
La această dată, cauza s-a soluționat pe fond în sensul respingerii ca nefondate a ambelor recursuri, fiind menținute dispozițiile hotărârii instanței de apel.
La termenul de judecată din 4 decembrie 2008 inculpatul nu a fost prezent, fiind reprezentat de avocat din oficiu, care a efectuat apărarea în favoarea inculpatului.
La dosarul cauzei ( 9 dosar recurs) se află o cerere de amânare a cauzei pentru angajare apărător, care a sosit la Curtea de Apel Timișoara prin fax, la data de 4 decembrie 2008, înregistrată la registratură la data de 5 decembrie 2008, și care a ajuns la șeful secției la data de 8 decembrie 2008, care a pus rezoluția, astfel că, completul de judecată nu a putut lua în considerare cererea formulată, pe motivul că aceasta nu a ajuns la dosarul cauzei până la deliberare.
În calea contestației în anulare, inculpatul a invocat faptul că la data de 4 decembrie 2008 suferit o entorsă a gleznei drepte, fiind nedeplasabil, fapt dovedit cu adeverința medicală aflată la fila 3 dosar și că din cauza acestui fapt nu s-a putut prezenta în fața instanței de judecată.
Contestatorul și-a întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art. 386 lit. b Cod proc.penală, care prevede că se poate face contestație în anulare când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare.
Instanța constată că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ cele două condiții impuse de textul de lege arătat mai sus, astfel că, contestația în anulare formulată este nefondată.
În cauză, prin adeverința medicală depusă la dosar în calea contestației în anulare, aflată la fila 3 dosar, se dovedește faptul că la data de 4 decembrie 2008 contestatorul a suferit o entorsă a gleznei drepte, fiind declarat nedeplasabil de către medicul care a eliberat actul medical, fapt care l-a pus în imposibilitatea de a se prezenta în fața instanței de judecată la această dată.
Inculpatul însă nu a încunoștiințat instanța despre această împrejurare, adică despre situația sa medicală, deși avea posibilitatea să o facă, contestatorul preferând să trimită o cerere de altă natură, respectiv de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător în cauză, care putea fi trimisă mai repede, dacă dorea acest lucru, nu în aceeași zi, când riscul ca un astfel de înscris să ajungă în timp util la dosar este unul major.
Astfel, contestatorul nu a încunoștiințat instanța despre împiedicarea survenită, adică faptul că acesta a devenit nedeplasabil la data de 4 decembrie 2008, deși avea această posibilitate, astfel că a doua condiție impusă de textul de lege al articolului 386 lit. b Cod proc.penală nu este îndeplinită.
Față de considerentele de mai sus, nefiind îndeplinită una din condițiile esențiale impusă de art. 386 lit. b Cod proc.penală, instanța urmează să respingă ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul G.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 386 și urm. respinge C.P.P. ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul G împotriva deciziei penale nr. 1119/R/4.12.2008 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă contestatorul la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Gh./06.02.2009
Tehnored./06.02.2009
Prima instanță:
Inst. de apel:,
Inst. de recurs:,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 46/
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
În baza art. 386 și urm. respinge C.P.P. ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul G împotriva deciziei penale nr. 119/R/4.12.2008 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă contestatorul la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G - - - - -
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea, Anca Nacu
