Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 568/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 568

Ședința publică de la 28 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Cenușă

JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă

JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-a luat spre examinare recursul declarat de partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 321 din data de 29 mai 2008 Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul intimat, av. pentru inculpatul, av. pentru partea vătămată recurentă, lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură, cererea formulată de av., prin care solicită strigarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.

-. pentru inculpatul intimat, depune la dosar un certificat de grefă din care rezultă soluția deciziei penale nr. 299 din data de 27 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.

-. pentru partea vătămată recurentă arată că certificatul depus nu are legătură cu infracțiunea dedusă judecății.

-. pentru inculpatul intimat arată că la termenul anterior a fost prezent, însă în încheiere se consemnează lipsa sa. Solicită față de aspectul invocat, rectificarea încheierii de la termenul anterior, în sensul de a se consemna faptul că a fost prezent.

-. pentru partea vătămată recurentă, față de susținerile apărătorului inculpatului intimat, confirmă faptul că dl. av. a fost prezent la termenul anterior. Cât privește certificatul depus arată că acesta nu are relevanță în cauza de față, mai mult, soluția pronunțată de Tribunalul Iași, în apel, nu este definitivă, fiind recurată.

Interpelate, părțile arată că nu mai au de formulat alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.

-. pentru partea vătămată solicită admiterea recursului formulat și pe cale de consecință casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin sentința pronunțată de instanța de fond, s-a constat că nu a fost corect sesizată prin rechizitoriu, însă apreciază că instanța a fost corect sesizată.

În susținerea recursului solicită a se avea în vedere dispozițiile art. 263 și 264 din Codul d e procedură penală cu privire la cuprinsul rechizitoriului. Instanța a fost sesizată, prin rechizitoriu cu privire la două plângeri formulate de partea vătămată împotriva inculpaților și, iar rechizitoriul cuprinde toate datele prevăzute de lege referitoare la persoana inculpaților, a faptelor reținute în sarcina acestora, încadrarea juridică, probele pe care se bazează învinuirea, dispoziția de trimitere în judecată.

Consideră că instanța de fond greșit a interpretat cuprinsul rechizitoriului și în mod greșit a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia la parchet pentru refacerea urmăririi penale.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, instanța de fond a reținut faptul că acesta este trimis în judecată pentru patru infracțiuni, iar în cuprinsul rechizitoriului se face referire doar la infracțiunea prev. de art. 146 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței.

Consideră că instanța, a făcut o serie asocieri greșite, raportat la situația de fapt și așa zisa trimitere în judecată a inculpatului de două ori pentru aceiași infracțiune ( pe rolul instanțelor existând o cauză în care inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de" folosire cu rea credință a bunurilor sau creditul societății" și pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată) în condițiile în care s-a sesizat o cu totul altă infracțiune prevăzută de o lege specială.

Cât îl privește pe inculpatul, instanța de fond a considerat că rechizitoriul cuprinde doar câteva mențiuni fără a se preciza, în concret, în ce constă activitatea infracțională a acestuia și în ce constau falsurile comise. Față de aceste referiri solicită a se avea în vedere că instanța a fost legal investită, că au fost descrise faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Apreciază că instanța de fond, a adăugat la lege, din acest punct de vedere, motiv pentru care, în concluzie, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și trimiterea cauzei instanței de fond pentru continuarea judecății.

-. pentru inculpatul formulează concluzii de respingere recursului formulat, ca neîntemeiat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond sesizat grave disfuncționalități în faza de urmărire penală, iar actul de sesizare al instanței nu este decât o continuare a acestor disfuncționalități.

Plângerea formulată de împotriva inculpatului nu vizează deloc faptele pentru care acesta a fost cercetat, iar instanța trebuie să se pronunțe cu privire la această plângere, în condițiile în care procurorul s-a pronunțat cu privire la o serie de fapte iar la altele nu. Instanța trebuie să cunoască care sunt faptele deduse judecății.

Consideră că instanța, în mod corect a reținut că actul de sesizare al instanței este incomplet, că instanța nu a fost sesizată legal și că este necesară refacerea urmăririi penale.

În concluzie solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, depune la dosar în acest sens chitanța prin care face dovada achitării onorariului de avocat.

-. pentru inculpatul achiesează la concluziile colegului său - av. și formulează aceleași concluzii de respingere a recursului formulat și de menținere a sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului declarat de partea vătămată, procurorul a greșit flagrant, neîntocmind în mod corect rechizitoriul, în sensul că nu a descris situația de fapt și nu s-a pronunțat cu privire la toate infracțiunile sesizate de partea vătămată. Consideră că instanța de fond nu a fost corect sesizată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr.321 din 29 mai 2008 Tribunalul Iașia dispus în baza art.332 alin.2 Cod procedură penală, raportat la art.263 Cod procedură penală și cu referire la art.228 și art.197 alin.2 Cod procedură penală, restituirea cauzei privind pe inculpații:-și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, în vederea refacerii urmăririi penale, prin înlăturarea nelegalităților constatate prin prezenta sentință și anume:

- refacerea actului de sesizare, în sensul descrierii amănunțite a fiecărei fapte imputate fiecărui inculpat; asigurarea concordanței dintre faptele presupus comise și imputate făptuitorilor și încadrarea juridică ce va fi dată acestora, astfel încât instanța să poată fi legal investită;

- înlăturarea nelegalităților constatate;

- prezentarea din nou a materialului de urmărire penală fiecărui inculpat, potrivit dispozițiilor art.257 Cod procedură penală.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență, următoarea situație de fapt:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași nr. 1375/P/2006 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților: pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- "solicitarea de admitere a unei creanțe inexistente asupra averii

debitorului", prevăzută de art. 146 Legea nr. 85/2006;

- "uz de fals", prevăzută de art. 291 Cod penal;

- "folosirea cu rea credință a creditului", prevăzută de art. 272 pct. 2 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- "fals intelectual", prevăzută de art. 289 Cod penal;

- "fals în declarații", prevăzută de art. 292 Cod penal;

- "uz de fals", prevăzută de art. 291 Cod penal;

- "gestiune frauduloasă", prevăzută de art. 144 alin. 1 Legea nr. 85/2006,

cu referire la Legea nr. 64/1995, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, prin rechizitoriul parchetului s-au reținut următoarele:

În perioada 9.07.1999 - 5.04.2001 inculpatul a fost asociat la COMPUTER HOUSE SRL și SRL, împreună cu și.

Pe 17.10.2000 inculpatul a devenit asociat unic la IUNIA & RL. fiind schimbată și denumirea societății în COMPUTER HOUSE SRL, societate la care a fost și administrator până pe 13.03.2003.

Inculpatul a efectuat în acea perioadă o serie de acte de comerț incompatibile cu atribuțiile îndeplinite în societățile respective. Astfel, a efectuat o serie de tranzacții între societățile amintite deși avea calitatea de asociat în ambele. Se mai precizează că a fost vorba de un contract de cesiune, firma fiind creditată fictiv de către asociatul ei - inculpatul.

În actul de inculpare se face referire la faptul că s-a deschis procedura insolvenței asupra COMPUTER HOUSE RL. și atunci inculpatul a solicitat la data de 27.09.2005 înregistrarea cererii de admitere a creanței.

Pe 4.07.2003, între COMPUTER HOUSE SRL - reprezentată de și s-a încheiat contractul de comodat pe durata de o lună, având ca obiect autoturismul. Inculpatul era deja trimis în judecată în dosarul nr- al Judecătoriei Iași pentru falsificare și folosirea contractului de credit falsificat, iar expertul lichidator - inculpatul a depus la dosarul respectiv, o solicitare de retragere a cererii de constituire ca parte civilă în cauză, motivat de faptul că debitele erau recuperate.

Toate aceste activități infracționale au prejudiciat interesele pecuniare ale părții vătămate.

La termenul de judecată din 15.05.2008 cu ocazia verificării legalității sesizării instanței, conform dispozițiilor art. 300 ind. 1 Cod procedură penală, inculpații au solicitat restituirea cauzei la parchet, motivat de mai multe aspecte: în cursul urmăririi penale a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului care a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 272 din Legea nr. 31/1990, însă inculpatul mai fost trimis odată în judecată pentru aceeași faptă, în actul de inculpare nu sunt descrise faptele inculpaților.

Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv actul de sesizare, tribunalul a reținut următoarele:

Conform dispozițiilor art. 331 alin. 2 Cod procedură penală instanța se poate desesiza și trimite cauza la parchet numai în anumite situații expres prevăzute de lege, una din aceste situații fiind nerespectarea dispozițiilor privind sesizarea instanței.

Actul de sesizare al instanței îl constituie rechizitoriul întocmit ca urmare a finalizării urmăririi penale, iar instanța trebuie să verifice regularitatea actului de sesizare, conform dispozițiilor art. 300 alin. 1 Cod procedură penală.

Urmărirea penală, în cauza de față este superficială și nu cuprinde toate aspectele necesare pentru o corectă sesizare a instanței. Dosarul de urmărire penală este compus, în cea mai mare parte din copii ale actelor și declarațiilor aflate în dosarul nr- al Judecătoriei Iași, dosar aflat în prezent în faza apelului, dosar în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru maia multe infracțiuni, printre care și cea prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990. De la momentul începerii urmăririi penale față de inculpatul și până la prezentarea materialului de urmărire penală a fost luată o singură declarație unui martor.

Raportul de expertiză contabilă a fost efectuat în ianuarie 2007 și se referă doar la activitatea financiară și actele de comerț efectuate între societățile la care era administrator.

De altfel, toată situația de fapt reținută prin actul de inculpare este aceeași cu cea din dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, elementul de noutate constând în punerea în mișcare a acțiunii penale față de.

Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatul, pe 27.09.2007 s-a dispus începerea urmăririi penale față de acesta, iar pe data de 1.10.2007 s-a prezentat materialul de urmărire penală al acestui inculpat, între aceste date nefiind efectuat nici un act de urmărire penală.

Actul de sesizare al instanței trebuie să cuprindă, conform dispozițiilor art. 263 Cod procedură penală, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta reținută, încadrarea juridică, probele, măsura preventivă luată și durata acesteia și dispoziția de trimitere în judecată.

Din cuprinsul rechizitoriului întocmit în prezenta cauză nu rezultă cu certitudine care sunt încadrările juridice ale faptelor pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați.

Rechizitoriul nu cuprinde descrierea fiecărei fapte pentru care au fost trimiși în judecată inculpații. Nu se precizează nicăieri în ce constă infracțiunea de fals în declarații a inculpatului, care sunt declarațiile false și parcursul infracțional, pentru a se putea stabili cadrul procesual.

Tot cuprinsul rechizitoriului cuprinde descrierea activității comerciale a societăților unde era administrator inculpatul - care coincide cu situația de fapt din dosarul penal nr-, dosar aflat în prezent în apel.

Inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea a patru infracțiuni, iar cuprinsul rechizitoriului descrie doar infracțiunea de solicitare de admitere a unei creanțe inexistente asupra averii debitorului prevăzută de art. 146 din Legea nr. 85/2006. De asemenea, inculpatul este trimis în judecată pentru "uz de fals" fără a se preciza care este falsul de care s-a folosit în comiterea acestei infracțiuni.

În ceea ce îl privește pe inculpatul, rechizitoriul cuprinde doar câteva mențiuni referitoare la solicitarea depusă de expert la instanță, fără a preciza în ce constă, concret activitatea infracțională a acestuia și în ce constau falsurile comise dar mai ales infracțiunea de gestiune frauduloasă.

Actul de sesizare al instanței trebuie să cuprindă clar și explicit descrierea activității infracționale a fiecărui inculpat și încadrarea juridică pentru fiecare inculpat.

Din cuprinsul rechizitoriului nu rezultă în ce constă activitatea infracțională a inculpatului - raportat la fiecare infracțiune pentru care a fost trimis în judecată, care sunt actele false, în ce constă gestiunea frauduloasă și care este partea vătămată prejudiciată ca urmare a gestiunii frauduloase. De asemenea nu rezultă în ce constă activitatea de "uz de fals" a inculpatului și "folosirea cu rea credință a creditorului" prevăzută de art. 272 pct. 2 Legea nr. 31/1990, dacă este vorba de alt credit sau același credit reținut în situația de fapt, în dosarul nr. 10626/2005.

Toate aceste aspecte conduc la concluzia că rechizitoriul întocmit în cauză este incomplet, instanța nu a fost sesizată legal, conform dispozițiilor art. 300 Cod procedură penală, neregularitățile constatate nu pot fi înlăturate, întrucât instanța nu poate proceda la soluționarea cauzei cât timp nu este descrisă întreaga activitate infracțională a fiecărui inculpat, așa cum prevăd dispozițiile legale.

În consecință, în conformitate cu art. 332 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 263 Cod procedură penală, art. 228 Cod procedură penală și art. 197 alin. 2 Cod procedură penală s-a dispus restituirea cauzei la parchet pentru:

- refacerea urmăririi penale,

- refacerea actului de sesizare în sensul precizat de prezenta hotărâre,

- prezentării din nou a materialului de urmărire penală.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen partea vătămată invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.

Motivându-și recursul, partea vătămată a susținut că în cauză au fost respectate dispozițiile art.263 și 264 Cod procedură penală, vizând cuprinsul rechizitoriului.

S-a mai precizat că instanța a fost sesizată cu privire la două plângeri formulate de partea vătămată, împotriva inculpaților - și iar rechizitoriul cuprinde toate datele prevăzute de lege referitoare la persoana inculpaților, a faptelor reținute în sarcina acestora, la încadrarea juridică, probele pe care se bazează învinuirea și dispoziția de trimitere în judecată.

S-a apreciat de apărătorul părții vătămate că în mod greșit prima instanță a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea la parchet pentru refacerea actului de sesizare.

S-a mai arătat că prima instanță în mod greșit a apreciat că inculpatul ar fi fost trimis în judecată de două ori pentru aceeași infracțiune; în celălalt dosar inculpatul este judecat pentru o altă infracțiune prevăzută de o lege specială.

Referitor la inculpatul, instanța de fond a apreciat că actul de sesizare cuprinde doar câteva mențiuni, fără a se preciza în concret, în ce constă activitatea infracțională a acestuia și care sunt falsurile comise.

S-a susținut că instanța de fond a fost legal investită și că au fost descrise toate faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate și trimiterea dosarului la același tribunal pentru continuarea judecății.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate dar sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3856alin.3 Cod procedură penală constată că sentința pronunțată este legală și temeinică.

Potrivit dispozițiilor art.332 alin.2 Cod procedură penală, instanța se desesizează și restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.

În prezenta cauză nu au fost respectate dispozițiile procedurale privitoare la sesizarea instanței.

Rechizitoriul întocmit în cauză nu îndeplinește cerințele impuse de dispozițiile art.263 și 264 Cod procedură penală, pentru a realiza o corectă investire a instanței.

Dosarul de urmărire penală este compus din copii ale actelor și declarațiilor de martori aflate în dosarul nr- al Judecătoriei Iași și care în prezent se află în apel, dosar ce vizează pe inculpatul -, trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990.

În cauza de față, împotriva făptuitorului - a fost începută urmărirea penală la data de 26.06.2006 și până la prezentarea materialului de urmărire penală din data de 10.05.2007 s-a luat o singură declarație învinuitului, una părții vătămate și au fost audiați 2 martori pe hârtie albă, fără depunerea jurământului.

Raportul de expertiză contabilă întocmit în luna ianuarie 2007 vizează actele de comerț și activitatea financiară desfășurată între societățile la care era administrator inculpatul .

Situația de fapt reținută prin rechizitoriu este identică cu cea care formează obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Iași; în plus în acest ultim dosar a fost pusă în mișcare acțiunea penală și față de inculpatul.

Față de acest din urmă inculpat a fost începută urmărirea penală la data de 27.09.2007 iar la data de 01.10.2007 i-a fost prezentat materialul de urmărire penală. Între cele două momente procesuale nu s-a mai întocmit nici un act de urmărire penală.

Rechizitoriul întocmit în cauză, ar fi trebuit să cuprindă, potrivit dispozițiilor art.263 Cod procedură penală, date privitoare la persoana inculpaților, la faptele reținute în sarcina acestora, încadrarea juridică și probele pe care se bazează învinuirea.

Actul de sesizare care a investit Tribunalul Iași cu judecarea celor doi învinuiți nu cuprinde descrierea fiecărei infracțiuni reținută în sarcina inculpaților, nu este precizat care sunt actele false întocmite în cauză și pe cale de consecință nu este stabilit cadrul procesual.

Cu toate că inculpatul - este trimis în judecată pentru săvârșirea a patru infracțiuni, în rechizitoriu sunt descrise două dintre acestea.

Pentru inculpatul nu este descrisă activitatea infracțională, presupus a fi săvârșită de acesta, în ce constau falsurile comise și descrierea infracțiunii de gestiune frauduloasă, cu indicarea părții vătămate.

Față de această situație de fapt, în mod corect prima instanță a apreciat că rechizitoriul întocmit în cauză este incomplet, că instanța nu a fost legal sesizată, că neregularitățile constatate nu pot fi înlăturate prin acordarea unui termen în acest scop, iar soluția de restituire pronunțată, în temeiul art.332 alin.2 Cod procedură penală, raportat la art.263, 228 și 197 alin.2 Cod procedură penală este legală și temeinică, urmând a fi menținută.

Urmează ca în baza art.38515pct.1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul declarat de partea vătămată.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de partea vătămată împotriva sentinței penale nr.321/29.05.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.

Obligă recurentul să achite 220 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avansat din oficiu pentru inculpatul intimat se avansează din fondurile statului.

Obligă recurentul să achite 1500 lei cheltuieli judiciare către inculpatul intimat -.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

-

12.XI.2008.-

2 ex.-

Președinte:Maria Cenușă
Judecători:Maria Cenușă, Mihaela Chirilă, Otilia Susanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 568/2008. Curtea de Apel Iasi