Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 686/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 686
Ședința publică din data de 27 august 2008
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul fiul lui G și C, născut la data de 19 aprilie 1958, domiciliat în comuna G, sat, județul B împotriva deciziei penale nr. 20/29.01.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău și împotriva sentinței penale nr. 163 din 10.09.2007 pronunțată de Judecătoria
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 25.08.2008 fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 27.08.2008, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 163 din 10.09.2007 pronunțată de Judecătoria P, în baza art. 32 al.3 din OUG 96/1998 modificată, completată, inculpatul fiul lui G și C, născut la data de 19 aprilie 1958, domiciliat în comuna G, sat, județul Baf ost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
In baza art. 98 al.l cod silvic a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.
In baza art. 33 inculpatul va executa pedeapsa de doi ani închisoare, cu aplic. art. 71 si 64 lit. a si b
In baza art. 81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 4 ani.
S-a dispus suspendarea condiționată pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei.
S-a luat act că părțile vătămate Sf. G si G, nu s-au constituit părți civile.
A fost obligat inculpatul să restituire părților civile G si, în solidar, cantitatea de 2. lemn fag sau să plătească suma de 200 RON contravaloarea acestui material lemnos.
In baza art. 191 a C.P.P. fost obligat inculpatul să plătească suma de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 RON onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că in luna decembrie 2006, din punctul "" sat, comuna G, județul B, inculpatul a tăiat de pe picior fără drept 11 arbori nemarcați de esența fag cu un volum de 31,0823si o valoare de 4571,52 ron, din pădurea proprietatea tatălui sau, a unor unchi si unei mătuși atribuită in indiviziune, fără vreo încuviințare din partea acestora.
Inculpatul a scos o parte din materialul lemnos la o distanță de circa 600m cu ajutorul cailor aparținând martorilor G, G si G, cărora le-a spus că pădurea din care au fost tăiați arborii îi aparține și le-a plătit munca prestată.
Organele de poliție au identificat materialul lemnos rămas in apropierea cioatelor si pe cel depozitat in apropierea drumului de acces si l-au predat părților vătămate, G, G si
S-a stabilit cu ocazia cercetărilor că din materialul lemnos rezultat din arborii tăiați ilegal, circa doi metri cubi au fost transportați cu căruțele celor ce au tras materialul lemnos din pădure, la domiciliul inculpatului și folosit la încălzitul încăperilor.
Din fișa de calcul a valorii pagubei întocmită de Ocolul Silvic G, rezultă că valoarea celor 11 arbori fag tăiați de inculpat fără să fie marcați de organele silvice este de 571,52 lei, iar volumul materialului lemnos este de 31,082.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul pe care a criticat-o pentru motive de netemeinicie si nelegalitate.
In motivarea scrisa și dezvoltata oral a susținut ca instanța fondului l-a condamnat, considerându-l vinovat pentru săvârșirea celor doua infracțiuni. A tăiat din greșeala lemne din parcelele atribuite tatălui sau, unui unchi, unor mătuși aflați in indiviziune. Daca a comis un furt, este un furt care trebuie calificat in condițiile prevăzute de art.210 din pen.
Apelantul a mai susținut că nu a fost o taiere ilegala de arbori, că urmează sa fie pus in posesie cu o anumita suprafața de pădure și a făcut aceasta operațiune ziua, iar cei 23de lemne i-au fost necesari pentru încălzirea locuinței.
A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale si achitarea sa deoarece infracțiunea de furt nu exista iar cea de taiere ilegala este consecința forței majore.
Tribunalul Buzău prin decizia penală nr. 20/29 ianuarie 2008 respins ca nefondat apelul declarat de către inculpatul -., împotriva sentinței penale nr.163 din 10.09.2007 pronunțată de Judecătoria P și a dispus scutirea de amendă aplicată apărătorului din oficiu prin încheierea de ședință din 11 decembrie 2007, în cuantum de 600 lei.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că în mod justificat instanța fondului, printr-o interpretare corecta a mijloacelor de proba administrate, necontestate, a reținut ca inculpatul in luna decembrie 2006 din punctul "" sat, comuna G, județul Bat ăiat de pe picior fara drept 11 arbori nemarcați de esența fag cu un volum de 31,0823si o valoare de 4571,52 ron, din pădurea proprietatea tatălui sau, a unor unchi si unei mătuși atribuită in indiviziune, fara vreo încuviințare din partea acestora.
Faptele inculpatului au fost corect considerate infracțiuni in raport de cantitatea si valoarea materialului lemnos deosebite, care au fost încadrate in dispozițiile legilor speciale: art.32 alin.3 din OG nr.96/1998 si ale art. 98 al.1 din Codul Silvic ce incriminează si sancționează faptele penale ce afectează patrimoniul național forestier sub forma infracțiunilor de taiere ilegala de arbori si furt de arbori tăiați ilegal.
S-a mai reținut de instanța de apel că motivele de apel nu se regăsesc printre cazurile si condițiile legale de natura sa afecteze legalitatea dar mai ales temeinicia sentinței atacate.
Legiuitorul român a optat pentru regula generala de urmărire, judecare si sancționare din oficiu a infracțiunilor ca fapte antisociale și în virtutea dreptului sau constituțional, legiuitorul a stabilit anumite excepții de la aceasta regula generala impunând in anumite cazuri pentru punerea in mișcare a acțiunii penale existenta plângerii prealabile a persoanei vătămate, ca o condiție, dar acest text nu este aplicabil în cauza de față.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că trebuia să se dispună achitarea sa, deoarece fapta de furt de arbori nu există, întrucât pădurea din care a tăiat era proprietatea tatălui său si ai unor frați ai acestuia,unul dintre ei dându-i chiar procură de administrare a terenului împădurit.
Recurentul a mai susținut că decizia este nelegală deoarece terenul de pe care a tăiat acei arbori nu era proprietatea Romsilva, ci se afla in patrimoniul familiei și că nici tatăl si nici unchiul său nu au avut pretenții să fie despăgubiți civil de către inculpat cu lemnul folosit la încălzirea locuinței.
In plus, s-a mai arătat că în cauză ar fi trebuit să fie incidente disp. art. 210, privind furtul săvârșit între rude apropiate care se pedepsește la plângerea prealabilă a persoanelor vătămate, însă in cauză aceste plângeri nu au existat sau au fost retrase de titulari.
Examinând hotărârile recurate în raport de întregul material probator administrat în cauză, de susținerile recurentului ce se pot circumscrie cazurilor de casare prev. de art. 385/9 pct.17 si 18 C.P.P. precum si din oficiu așa cum prevăd dispozițiile alin 3 din același text legal, cu referire expresă la cazul de casare cuprins la pct. 20, curtea constată că recursul este fondat după cum se va arăta în continuare:
De la data pronunțării deciziei 20/29.01.2008 de către Tribunalul Buzău ca instanță de apel, a avut loc adoptarea unui nou cod silvic, prin Legea nr. 46 din 19 martie 2008, intrat in vigoare la data de 30.03.2008, cel vechi fiind abrogat la aceeași dată, situație ce a impus instanței de recurs examinarea din oficiu, în temeiul art. 385/9 pct.20 a C.P.P. aplicabilității legii penale mai favorabile.
Examinând prin comparație textele legale ce reglementează infracțiunea de tăiere de arbori fără drept, prevăzută în legea veche de art. 32 al.3 din OUG 96/1998 modificată, iar in legea nouă în dispozițiile art. 108 lit. din Lg. 46/2008, curtea a constatat că prevederile cuprinse în legea in vigoare la data săvârșirii infracțiunii sunt mai favorabile, pedeapsa situându-se in limite mai mici, astfel încât se va menține încadrarea juridică și se va face aplicația art. 13
Pe de altă parte, în ce privește cea de a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatului, aceea de furt de arbori doborâți sau tăiați, cu sau fără drept, prevăzută în legea veche de art. 98 al.1 din codul silvic, iar în legea nouă nr. 46/2008 de art. 110 al.1 lit.a, curtea constată că legea nouă este mai favorabilă, prin limitele mai mici de pedeapsă stabilite, cuprinse între 6 luni și 3 ani față de 1 la 5 ani închisoare, cât prevedea textul incriminator din legea anterioară.
Ca atare, pentru aplicarea dispozițiilor art. 13 din codul penal, în baza disp. art. 334 C.P.P. curtea va dispune schimbarea încadrării juridice pentru fapta de furt de arbori în disp. art. 110 al.1 lit. a din noul cod silvic.
In ce privește recursul inculpatului, curtea apreciază că acesta este întemeiat dosar sub un singur aspect, acela privind infracțiunea de furt de arbori doborâți si tăiați fără drept de către inculpat de pe terenul aparținând în indiviziune tatălui inculpatului si unor frați ai acestuia.
Curtea consideră că în privința acestei fapte, sunt întemeiate susținerile inculpatului privind reținerea la încadrarea juridică a dispozițiilor art. 210 la necesitatea existenței în această situație a unor plângeri prealabile formulate de părțile vătămate.
Dispozițiile art. 210 statuează că " furtul săvârșit între soți sau între rude apropiate se urmărește numai la plângerea prealabilă a părții vătămate", iar în speța de față este cert că inculpatul tăiat și apoi a sustras doi m de arbori esență fag de pe terenul aparținând în indiviziune unor rude apropiate (tatălui său Șt. G, unchilor săi G si Gh. și mătușii sale ) așa cum atestă titlul de proprietate nr. 43311/2004 aflat la fila 28 din dosarul de urmărire penală si procesul verbal de punere in posesie nr. 133/24.09.2003 întocmit de Primăria Com. G.
Cum furtul de arbori prevăzut în codul silvic nu este altceva decât variantă a infracțiunii de furt prevăzută în codul penal in art. 208, specială doar prin obiectul material al infracțiunii care este constituit de " arborii doborâți, tăiați cu drept sau fără drept, scoși din rădăcini", curtea apreciază că în speță erau aplicabile dispozițiile art. 210, iar pentru urmărirea penală acestei infracțiuni era necesar ca părțile vătămate să formuleze plângeri prealabile împotriva inculpatului, în condițiile art. 279 și următoarele
C.P.P.Or, în cauză organele de urmărire penală au luat doar declarații persoanelor vătămate, fără a le aduce la cunoștință că pot formula plângeri prealabile împotriva inculpatului,astfel încât la acest moment procesual, curtea urmează să constate că în privința acestei infracțiuni lipsesc plângerile prealabile ale persoanelor vătămate, deci punerea in mișcare și exercitarea acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 110 al.1 lit. a din codul silvic, rap la art. 210, este împiedicată, fiind incidente dispozițiile art. 10 lit. f
C.P.P.Referitor la susținerile inculpatului prin care solicită achitarea pe motiv că infracțiunii de tăiere de arbori i-ar lipsi unul din elementele constitutive și anume acela că arborii nu au fost tăiați de pe terenul aparținând Ocolului Silvic și nu aparțineau Fondului Forestier Național, curtea consideră că aceste apărări nu pot fi primite pentru simplul motiv că legea penală, în speță atât codul silvic vechi, cât si cel nou incriminează și fapta de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier aparținând persoanelor fizice, nu numai faptele săvârșite in dauna Fondului Forestier Național.
Această situație era de bună seamă cunoscută si de inculpat, care a arătat că o perioadă îndelungată funcționat ca brigadier si pădurar,deci a fost angajat al Regiei Naționale a Pădurilor.
In concluzie, curtea apreciază ca fiind corectă soluția de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea de tăiere de arbori fără drept prev. de art. 32 al. 3 din OUG 96/1998 și după aplicarea disp. art. 13 va stabili aceeași pedeapsă ca cea aplicată de prima instanță, ce se situează de altfel, la limita minimă prevăzută de textul legal incriminator. Acest cuantum al pedepsei este justificat de numărul mare de arbori tăiați - 11 și respectiv de volumul mare de material lemnos rezultat, care a depășit de 20 de ori prețul mediu al unui de masă lemnoasă pe picior.
Pentru considerentele prezentate pe larg mai sus, în baza disp. art. 385/15 pct.2 lit. b si d C.P.P. curtea va admite recursul inculpatului, va casa in parte ambele hotărâri și dispunând descontopirea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare în pedepsele componente, va proceda la aplicarea disp. art. 13 cu privire la ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului.
Totodată, se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 32 alin. 3 din OUG nr. 96/1998 modificată.
După cum s-a arătat mai sus, în baza disp. art. 11 pct.2 lit. rap la art. 10 lit. f C.P.P. se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 110 al.1 lit. a cod silvic cu aplic. art. 13 și prin raportare la art. 210 ( după schimbarea încadrării juridice din art. 98 al.1 cod silvic), constatând lipsa plângerilor prealabile ale părților vătămate.
Pe cale de consecință, in temeiul art. 346 al.4 se C.P.P. va lăsa nesoluționată latura civilă a cauzei.
Se vor menține restul dispozițiilor hotărârilor anterioare, inclusiv cele privitoare la suspendarea condiționată a pedepsei de 2 ani și la termenul de încercare stabilit.
Văzând si disp. art. 192 al.3
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul fiul lui G și C, născut la data de 19 aprilie 1958, domiciliat în comuna G, sat, județul
Casează în parte, în latură penală, ambele hotărâri în sensul că descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, în condițiile prev. de art. 81 Cod penal, în componentele sale de 2 ani închisoare și 1 an închisoare și rejudecând cauza:
Reține la încadrarea juridică a infracțiunii prev. de art. 32 alin. 3 din OUG nr. 96/1998 modificată, disp. art. 13 Cod penal și condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza disp. art. 334 Cod proc. penală schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 98 alin. 1 Cod Silvic în art. 110 alin. 1 lit. a Cod Silvic, art. 13 Cod penal și art. 210 Cod penal și în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. f încetează C.P.P. procesul penal pentru lipsa plângerilor prealabile.
În temeiul disp. art. 346 alin. 4 lasă C.P.P. nesoluționată latura civilă a cauzei.
Menține restul dispozițiilor hotărârilor recurate cu privire la aplicarea disp. art. 81 și următoarele Cod penal.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 27 august 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. DG/
2ex/15.09.2008
f-- Jud.
jud. fond
a-- Tb.
jud. apel Gheorghe E.-
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Gabriela Diaconu, Elena Zăinescu
