Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 757/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Ședința publică de la 24 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Aurel Dublea

JUDECĂTOR 2: Gabriela Scripcariu

JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă

Grefier - -

DECIZIA PENALĂ NR. 757

Ministerul Public reprezentat de procuror

Contestației în anulare formulată de condamnatul împotriva Deciziei penale nr. 624 din 15.10.2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr-, având ca obiect cerere de revizuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru contestatorul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Instanța pune în discuția contradictorie a părților admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulată de condamnatul.

Av., pentru condamnatul, lasă la aprecierea instanței în ceea ce privește admisibilitatea contestației.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației ca fiind inadmisibilă.

Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării.

INSTANȚA

Analizând actele și lucrările dosarului, constată:

Prin decizia penală nr. 624 din 15.10.2009 a Curții de APEL IAȘI a fost respins ca inadmisibil recursul formulat de revizuientul, împotriva deciziei penale nr. 413/11 iunie 2009 Tribunalului Iași.

A fost obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus Curtea a reținut:

Prin decizia penală nr. 413 din 11 iunie 2009 Tribunalului Iașia fost respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 749 din 24 februarie 2009 Judecătoriei Iași pronunțată în dosarul nr-, sentință ce a fost menținută.

Recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța decizia, tribunalul a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 749/24.02.2009, Judecătoria Iași dispus următoarele:

În baza disp. art.393 și următoarele din Codul d e procedură penală a respins, ca fiind inadmisibilă în principiu, cererea formulată de condamnatul, fiul lui G și, născut la data de 13.04.1961 în comuna, jud.V, domiciliat în sat, comuna, jud.V, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță I, CNP -, privind revizuirea sentinței penale nr.3031 din 18.10.2007 a Judecătoriei Iași (pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași ).

În baza disp. art.189 din Codul d e procedură penală, suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al condamnatului, va fi achitată Baroului I din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând ca această sumă să fie inclusă în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de către stat (delegație nr.742 din 16.01.2009, emisă de Baroul Iași ).

În baza disp. art.349 și art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, a obligat condamnatul să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către acesta, suma de 150 lei, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al condamnatului.

Pentru se pronunța astfel, prima instanță reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Cu adresa nr.42751/III/6/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași (adresă fără număr), a fost înaintată Judecătoriei Iași, spre competentă soluționare, cererea de revizuire formulată de numitul, privind sentința penală nr.3031 din 18.10.2007 a Judecătoriei Iași, hotărâre definitivă. În cererea formulată, petentul nu a indicat motivele pentru care solicită revizuirea hotărârii anterior-arătată, indicând doar temeiul de drept al cererii, respectiv disp. art.394 alin.1 lit.a), b), c) și d) din Codul d e procedură penală.

Alăturat cererii, a fost înaintat și referatul procurorului nr. 4275/III/6/2008.

Instanța a dispus citarea petentului - condamnat în Penitenciarul cu Regim de maximă Siguranță I și desemnarea unui apărător din oficiu, asistența juridică a acestuia fiind obligatorie, conform disp. art.171 alin.2 din Codul d e procedură penală.

Din oficiu, instanța a dispus și atașarea dosarului de fond nr- al Judecătoriei Iași, în care s-a pronunțat sentința penală nr.3031 din 18.10.2007.

La termenul de judecată din data de 24.02.2009, instanța a pus în discuția părților admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulate.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:

Prin sentința penală nr.3031 din 18.10.2007 a Judecătoriei Iași, hotărâre ce nu este supusă nici unei căi de atac, conform prevederilor art.26 alin.10 din Legea nr.275/2006, a fost respinsă contestația formulată de petentul - condamnat împotriva încheierii nr.380 din 20.07.2007 a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Iași, încheiere ce a menținut regimul închis de executare a pedepsei închisorii aplicate petentului, fixând termen pentru reînnoirea cererii de schimbare a regimului de executare a pedepsei, la data de 14.01.2008.

Conform disp. art.393 din Codul d e procedură penală:

"Hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă.

Când o hotărâre privește mai multe infracțiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori."

Având în vedere aceste dispoziții egale, precum și cele cuprinse în art.394 și următoarele din Codul d e procedură penală, instanța a constatat că pot fi atacate pe calea revizuirii (cale de atac extraordinară, de reformare a hotărârii de fond), doar hotărârile judecătorești definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei, respectiv s-a pronunțat o soluție de condamnare, achitare sau de încetare a procesului penal. Analizând dosarul în care s-a pronunțat sentința penală nr.3031 din 18.10.2007 a Judecătoriei Iași, a cărei revizuire se solicită, instanța a constatat că aceasta vizează - așa cum s-a arătat anterior - contestația formulată de petent împotriva încheierii judecătorului delegat cu executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Iași, ceea ce nu reprezintă, în accepțiunea legiuitorului, "soluționare pe fond a cauzei", astfel încât această hotărâre nu poate fi atacată pe calea revizuirii.

Împotriva sentinței declarat recurs, condamnatul, deținut în Penitenciarul Iași care solicitat casarea hotărârii primei instanțe ca nelegală și netemeinică și, pe fond admiterea cererii de revizuire ce a fost formulată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale ce reglementează căile extraordinare de atac.

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată, potrivit dispozițiilor art. 3856Cod procedură penală, a constatat că recursul formulat de condamnat este inadmisibil, urmând fi respins, ca atare, pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 3851Cod procedură penală stabilesc în mod imperativ care sunt hotărârile penale ce pot fi supuse recursului, fiind excluse de la atacarea cu recurs toate hotărârile care devin definitive la data pronunțării lor, cum este cea care formează obiectul cauzei de față.

În legătură cu reglementarea căilor de atac, Curtea Constituțională statuat prin mai multe decizii (nr. 11/1994, nr. 38/1998 și 66/1997) că "legiuitorul poate institui reguli deosebite unor situații deosebite" și poate stabili o procedură în care să existe doar un grad de jurisdicție - prima instanță - fără să încalce vreo prevedere constituțională.

S- argumentat că prevederile art. 128 din Constituție se referă la exercitarea căilor de atac, în condițiile legii, astfel încât dacă legea organică nu prevede posibilitatea, în anumite cazuri, atacării unei hotărâri cu recurs, aceasta se înscrie în textul indicat în constituție întrucât constituirea instanțelor judecătorești pe grade de jurisdicție nu este de ordin constituțional, ci legal.

Totodată s- exprimat și argumentul că hotărârile nerecurabile nu soluționează fondul cauzei, ci probleme legate de desfășurarea procesului penal sau executarea unei pedepse, ca în cazul de față, astfel că nu se poate invoca încălcarea dreptului la un proces echitabil, câtă vreme este îndeplinită cerința existenței unui control al instanței de care poate beneficia justițiabilul.

În speța de față, petentul - condamnat uzat de posibilitatea legală de se adresa unei instanțe judecătorești, prin formularea unei contestații împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pede3pselor privative de libertate, ce fost soluționată prin sentința penală nr. 3031/18.10.2007 de către Judecătoria Iași.

Potrivit art. 26 aliniatul 10 din Legea nr. 275/2006, hotărârile pronunțate în soluționarea contestației nu sunt supuse nici unei căi de atac.

Astfel fiind, Tribunalul a constatat că recursul declarat de condamnat este inadmisibil, fiind formulat în condiții neprevăzute de lege, respectiv împotriva unei hotărâri definitive ce este exclusă de la atacarea cu această cale de reformare.

Fiind exercitat în afara cadrului legal și lipsit de efectul promovării controlului judiciar al instanței, urmează a fi respins recursul, ca inadmisibil, potrivit dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. Cod procedură penală.

Împotriva acestei decizii petentul-condamnat a formulat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a formula motive de critică în scris.

Oral, susține că cererea sa adresată tribunalului a fost intitulată apel și nu recurs cum a soluționat-o Tribunalul, susține că a formulat apel împotriva sentinței penale 749/24 februarie 2009 Judecătoriei Iași. Nu a beneficiat de un drept la apărare efectiv.

Decizia penală atacată a fost pronunțată de tribunal în recurs și, conform dispozițiilor legale, hotărârile pronunțate în recurs sunt definitive. ( art. 416 pct. 6 Cod procedură penală ).

O hotărâre pronunțată în recurs, potrivit art. 3851Cod procedură penală nu se găsește în enumerarea textului care prevede hotărârile supuse recursului, așa încât, o astfel de hotărâre fiind definitivă nu mai poate fi supusă nici unei jurisdicții ordinare care să o cenzureze.

Însăși hotărârea instanței de fond atacată este definitivă, ca și hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat.

Împotriva deciziei a formulat contestație în anulare petentul, cu motivarea că instanța de recurs nu s- pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, că nu a fost audiat la judecarea recursului deși ascultarea era obligatorie, cazuri de contestație prevăzute la art. 386 alin.1 lit. c și e Cod procedură penală.

S-a acordat termen pentru verificarea admisibilității în principiu a contestației în raport de motivele invocate de petent.

Decizia împotriva căreia s-a formulat contestație în anulare privește o hotărâre prin care s-a soluționat contestația petentului împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, respectiv sentința penală nr. 3031/18.10.2007 a Judecătoriei Iași, hotărâre care potrivit art. 26 alin.10 din Legea 275/2006, nu este supusă controlului prin exercitarea căilor de atac prevăzute de Codul d e procedură penală.

Verificând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate de petent se constată că acesta nu este admisibilă.

Sunt supuse controlului pe calea extraordinară de atac a contestației în anulare numai hotărârile judecătorești prin care se soluționează fondul cauzei.

În speță, prin decizia împotriva căreia s- formulat contestația în anulare, s-a soluționat un recurs îndreptat împotriva unei hotărâri prin care s-a soluționat o cerere de revizuire a unei hotărâri pronunțate în materia executării hotărârilor privative de libertate, urmare a formulării unei contestații împotriva încheierii judecătorului delegat.

Față de acest aspect și în raport de motivele invocate de petent, motive care nu pot fi invocate în acest cadru procesual, contestația în anulare este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare.

Văzând și disp. art. 192 al.2 Cod procedură penală:

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr. 624 din 15.10.2009 a Curții de APEL IAȘI, pe care o menține.

Obligă contestatorul la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei către Baroul d e Avocați se avansează din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

2 ex. - 3.12.2009

Curtea de APEL IAȘI:

Președinte:Aurel Dublea
Judecători:Aurel Dublea, Gabriela Scripcariu, Mihaela Chirilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 757/2009. Curtea de Apel Iasi