Infracțiuni la alte legi speciale. Sentința 9/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR.9/2008
Ședința publică din 16 ianuarie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja judecător
GREFIER: - -
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ REPREZENTAT PRIN PROCUROR:
S-a luat spre examinare cererea de revizuire formulată de numita împotriva sentinței penale nr.719 din 30.05.1958 a Tribunalului Militar al regiunii a 3-a Militare
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al revizuientei, av., din Baroul Mureș, cu delegație la dosar, lipsă fiind revizuienta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța din oficiu, pune în discuție competența instanței de a judeca cererea de revizuire, având în vedere decizia nr.30 din 9.10.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Apărătorul revizuientei arată că Tribunalul Militar Cluj este instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire, motiv pentru care solicită a se constata conflictul negativ de competență și să se dispună trimiterea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Tribunalului Militar C, a se constata că a intervenit un conflict negativ de competență și a se trimite cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.
CURTEA
Prin sentința penală nr.42 din 13 noiembrie 2007 a Tribunalului Militar Cs -a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de numita împotriva sentinței penale nr.719 din 30.05.1958 pronunțată în dosarul nr.357/1958 al Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Militare C, în favoarea Curții de Apel Cluj.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Militar Cluja reținut că art.26 pr.pen. așa cum a fost modificat prin art.1 pct.14 din Legea nr.281/2003 prevede că tribunalul militar judecă infracțiunile prevăzute de art.331-352 din codul penal, precum și alte infracțiuni săvârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu, comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date în competența altor instanțe.
Prin urmare Tribunalul Militar poate judeca cauze în care sunt implicați doar militarii.
În susținerea acestei concluzii a fost invocată și hotărârea din 21.09.2006 a Curții Europene a Drepturilor Omului publicată în nr.585/24.08.2007 în cauza Maszni împotriva României, potrivit căreia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa, stabilindu-se că au fost încălcate dispozițiile art.6 paragraf 1 din Convenție.
Curtea Europeană a constatat că a avut loc o încălcare a art.6 paragraf 1 din Convenție, invocând raportul din 13.01.2006 pentru promovarea și protecția drepturilor omului asupra administrării justiției de către instanțele militare, care în principiu nr.5 prevede "instanțele militare trebuie în principiu să fie necompetente să judece civil. În orice situații, statul are grijă ca civilii acuzați de o infracțiune penală de orice natură ar fi ea, să fie judecați de instanțele civile."
Având în vedere și disp.art.28 pct.1 lit.a pr.pen. privind competența Curții de Apel potrivit cărora aceasta judecă infracțiunile prev.de art.155 - 173 pen. și infracțiunile privind siguranța națională a României, prevăzute în legi speciale, Tribunalul Militar Cluj în baza art.42 pr.pen. și-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de numita, împotriva sentinței penale nr.719 din 30.05.1958 a Tribunalului Militar C, al Regiunii a III-a Militare, în favoarea Curții de Apel Cluj.
La această instanță s-a format dosarul nr-.
Din probele administrate în cauză rezultă următoarele:
Prin sentința penală nr.719 din 30.05.1958 a Tribunalului Militar al Regiunii III-a Militare C numitul a fost condamnat alături de alți inculpați la pedeapsa capitală și confiscarea totală a averii emițându-se în acest sens mandatul de executare al pedepsei nr.1153/29.08.1958 de către Tribunalul Militar Cluj, iar la data de 1.09.1958 condamnatul a fost executat.
Împotriva acestei sentințe numita născută sora condamnatului a formulat cerere de revizuire.
În motivarea cererii de revizuire numita a arătat că fratele său născut la 18.01.1925 a fost executat la data de 1.09.1958 alături de coinculpații, iar înafara acestora prin aceeași sentință au fost condamnați la pedepse deosebit de grave alte 47 persoane și s-a dispus confiscarea totală a averii condamnaților. Soluțiile de condamnare au fost pronunțate de un complet de judecată prezidat de un fost judecător călău, fără ca acesta să fi absolvit cursurile vreunei facultăți de drept.
Revizuienta a mai arătat că potrivit considerentelor sentinței inculpații au inițiat și organizat o mișcare contrarevoluționară în Republica Populară Română de tip laburist-creștin denumită "partidul muncitoresc creștin", care avea ca scop declanșarea unei lovituri de stat în luna august 1956 în Republica Populară Română și reinstaurarea vechiului regim burghezo-moșieresc, însă se scapă și un adevăr în sensul că inculpații au întocmit și un program care cuprinde o serie de fraze și lozinci cu aspect democratic în ideea creerii unui stat confederal româno- și chiar european.
Li se reproșează că inculpații membrii ai partidelor istorice au avut misiunea specială de recrutare a elementelor de naționalitate română din toată țara și că au îndrăznit să aducă calomnii la adresa URSS și a regimului existent în Republica Populară Română.
Inculpații au caracterizat regimul impus de URSS în felul următor:
pot obține succese numai acolo unde masa este demoralizată sau înșelată, deci nimeni nu mai speră. Față de această politică a sovieticului noi trebuie să clădim confederația noastră cu cea mai mare seriozitate și trebuie să se ia ființă cât mai urgent și paneuropa atât pe linie politică cât și în privință economică.
Inculpatul redactorul acestui manifest a fost calificat drept "un animal turbat". Acesta a mai declarat că deoarece între timp rebeliunea contra - revoluționară din Ungaria a fost lichidată și astfel șansele acțiunii plănuite de organizația subversivă creată și condusă de mine au scăzut, am hotărât împreună cu să nu mai întreprindem asemenea acțiuni.
Revoluția ăaf ost înăbușită de tancurile sovietice la 4.11.1956 iar inculpatul a fost arestat abia peste 1 an la 18.09.1957.
vreunei acțiuni timp de 1 an nu a fost luată în considerare drept o desistare de instanțele militare investite cu judecarea cauzei. În schimb aceasta îi consideră "lepădăturile societății" care se vor ridica împotriva cuceririi revoluționare pentru care s-a vărsat atâta sânge și atâtea jertfe vor fi demascați de autoritățile noastre de stat care sunt vigilente și păzesc ca lumina ochilor această putere populară.
La cererea de revizuire au fost anexate sentința penală nr.719/30.05.1958 a Tribunalului Militar C, articole apărute în cotidianul România Liberă despre acest similacru judiciar și declarația președintelui României referitoare la crimele comunismului.
La termenul de judecată din 16.01.2008 s-a ridicat din oficiu excepția de necompetență a soluționării cererii de revizuire de către Curtea de Apel Cluj.
Cu privire la această excepție se reține următoarele:
Prin decizia nr.30 din 9.10.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile Unite s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art.401 din Codul d e procedură penală stabilindu-se:
Instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în primă instanță, chiar dacă la momentul introducerii cererii, datorită modificării dispozițiilor legii procesual penale, aceasta nu mai avea competența de a judeca fondul cauzei în primă instanță.
În considerentele acestei decizii s-au reținut următoarele:
În practica instanțelor judecătorești s-a constatat că nu există un punct de vedere comun cu privire la instanța competentă să judece cererea de revizuire în ipoteza în care în urma modificării normelor de procedură instanța care a judecat cauza în primă instanță nu mai are această competență.
Astfel, unele instanțe au apreciat că este competentă să soluționeze cererea de revizuire instanța căreia i-ar reveni competența să soluționeze fondul cauzei în momentul introducerii cererii.
În sprijinul acestei opinii a fost invocat principiul activității legii procesual penale.
Alte instanțe dimpotrivă au considerat că instanța care a soluționat fondul cauzei rămâne competentă să judece și cererea de revizuire chiar dacă la momentul introducerii acesteia competența de a judeca acea cauză în primă instanță ar reveni unei alte instanțe.
, apreciază că aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii, întrucât potrivit disp.art.379 al.1 pr.pen. cererea de revizuire se adresează procurorului de la Parchetul de pe lângă instanța care a judecat cauza în primă instanță care procedează la efectuarea actelor de cercetare potrivit prevederilor art.399 din același cod.
acestei reglementări legiuitorul a stabilit că prin art.401 pr.pen. competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a soluționat cauza în primă instanță.
În raport de aceste dispoziții ale legii care având caracter procedural, sunt de strictă interpretare și de imediată aplicare se impune deci să se considere că numai instanța care a judecat cauza în primă instanță este competentă să soluționeze cererea de revizuire, chiar dacă la data introducerii acesteia datorită modificărilor de ordin legislativ intervenite acea instanță nu mai are competența de a judeca fondul cauzei în primă instanță.
Această interpretare se impune și în raport de natura juridică a căii de atac a revizuirii, care este o cale de atac de retractare, aparținând din punct de vedere al competenței aceleași instanțe care a judecat fondul cauzei.
O altă interpretare a dispozițiilor legale referitoare la competența de soluționare a cererii de revizuire ar contraveni principiului activității legii procedurale în vigoare la momentul efectuării actului, respectiv acele aplicabile la data pronunțării hotărârii împotriva căreia este îndreptată calea extraordinară de atac a revizuirii precum și caracterului acțiunii de revizuire de a fi o cale de atac de retractare.
De altfel în această privință este de observat că potrivit art.3 din Legea nr.31/1968 pentru punerea în aplicare a actualului cod de procedură penală regulile de competență se aplică și cauzelor în care procesul penal a fost pornit înainte de intrarea în vigoare a acestui cod, afară de cazul când a intervenit o hotărâre în primă instanță.
-se astfel regula ultraactivității legii procedurale anterioare, pentru cazul când s-a dat o hotărâre în primă instanță, rațiunea ca procesul să continue potrivit regulilor de competență în temeiul cărora a fost pronunțată hotărârea dată în primă instanță trebuie admisă și atunci când împotriva unei asemenea hotărâri se exercită calea extraordionară de atac a revizuirii, ulterior modificării competenței de judecată.
Această interpretare a dispozițiilor referitoare la competența de soluționare a cererii de revizuire se impune și pentru că tot prin Legea nr.31/1968 se mai prevede la art.4 că hotărârile sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege în vigoare la data pronunțării lor, deci și căii de atac a revizuirii pentru eventuala retractare, în condițiile legii.
Ca urmare, în lipsa unei dispoziții contrare instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire este determinată de reglementarea în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate pe această cale, iar nu de aceea existentă în momentul introducerii cererii de revizuire.
Așa fiind, în cazul cererii de revizuire întregul ansamblu de norme procedurale evidențiază aplicabilitatea regulii stabilite cu valoare de principiu prin art.401 pr.pen. potrivit cărora competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în primă instanță, reglementare care în succesiunea sa este în deplină concordanță și cu reglementarea dată competenței de efectuare a actelor de cercetare în care privință potrivit art.397 al.1 pr.pen. cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanța care a judecat cauza în primă instanță.
Având în vedere că sentința penală a cărei revizuire se solicită de către numita sora condamnatului la moarte a fost pronunțată de Tribunalul Militar Cluj instanță care funcționează și în prezent, în baza art.42C.pr.pen. urmează să fie declinată competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de aceasta împotriva sentinței penale nr.719 din 30.05.1958 a Tribunalului Militar C în favoarea Tribunalului Militar C pentru competentă soluționare.
Potrivit art.43 al.1 și 2 pr.pen. când două sau mai multe instanțe se recunosc competente să judece o cauză ori își declină reciproc competența, conflictul negativ sau pozitiv de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară comună.
Când conflictul de competență se ivește între o instanță civilă și una militară, soluționarea conflictului este de competența ICCJ.
Având în vedere că între Tribunalul Militar Cluj și Curtea de Apel Cluj, s-a ivit un conflict negativ de competență urmează ca în baza art.43 al.2 pr.pen. să fie trimisă cauza la. în vederea soluționării acestuia.
Potrivit art.193 al.3 pr.pen. cheltuielile judiciare suportate de stat urmează să rămână în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de numita cu domiciliul ales în Tg.M-/1 jud.M impotriva sentintei penale nr. 719/30.05.1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a-3-a Militare C, in favoarea Tribunalului Militar C pentru competentă soluționare.
Constată conflictul negativ de competență si trimite cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție in vederea soluționării acestuia.
In baza art. 191 al.3 proc.pen. cheltuielile judiciare suportate de stat rămân in sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.01.2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
RED.VG/MR
24.01.08/3 EX.
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja
