Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 98/2010. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-- 24.11.2009

DECIZIA PENALĂ NR.98/

Ședința publică din data de 28.01.2010

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Anca Nacu

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursului formulat de contestatorii, împotriva deciziei penale nr.1147/R din 23.11.2009, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosar nr-.

La apelul nominal lipsă contestatorii.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Procurorul solicită respingerea contestației și obligarea contestatorilor la cheltuieli de judecată apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 386 Cod procedură penală.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 216/R /11.03.2008 a Tribunalului Timiș în dosar nr-, în baza art.391 pr.pen. s-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorii și, împotriva deciziei penale nr. 749 /24.11.2008 a Tribunalului Timiș în dosar nr-.

Prin decizia penală nr. 749 /24.11.2008 a Tribunalului Timiș în dosar nr-, în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b C.P.P. s-a respins ca nefondat recursul declarat de petenta împotriva sentinței penale nr. 1635/27.06.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-.

În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. a obligat petenta la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 1635/27.06.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în baza art.278¹alin 8 lit. a a C.P.P. fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta împotriva referatului din 04.04.2008 din dosar nr. 103/VIII/1/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

În baza art.192 al.2 a C.P.P. fost obligată petenta la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Prima instanță a reținut că prin referatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara emis la data de 04.04.2008 în dosarul nr. 103/VIII/1/2008 s-a dispus respingerea sesizării formulate de petenta, reținându-se că din sesizarea depusă de aceasta și din verificările efectuate în cauză, nu rezultă aspecte de natură penală în privința numitului.

Împotriva acestei soluții, petenta a formulat plângere la Judecătoria Timișoara.

Potrivit art 278¹.C.P.P. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

Din cuprinsul acestei prevederi legale rezultă că obiectul plângerii reglementate de prev art 278¹.C.P.P. îl poate constitui rezoluția de neîncepere a urmăririi, rezoluția sau după caz ordonanța de clasare sau de scoatere de sub urmărire penală sau dispoziția de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu.

Enumerarea textului de lege este limitativă. Prin urmare, nu poate fi atacat pe această cale nici un alt act emis de organul de urmărire penală, indiferent că actul respectiv reprezintă un act de urmărire penală sau un act administrativ emis de organul de urmărire penală în exercitarea atribuțiilor ce-i revin.

Din cuprinsul plângerii formulate de petentă, a rezultat că aceasta este nemulțumită de soluția dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 103/VIII/1/2008, adică este nemulțumită de referatul prin care s-a respins sesizarea formulată de petentă întrucât nu au rezultat aspecte de natură penală în privința numitului.

Prin urmare, dat fiind faptul că referatul emis de organul de urmărire penală, prin care se constată caracterul extrapenal al unei sesizări înregistrate la parchet, din partea unei persoane fizice sau juridice, nu este un act de urmărire penală care să se regăsească printre actele enumerate expres și limitativ de textul art 278¹alin 1.C.P.P. prima instanță a apreciat că plângerea formulată de petentă împotriva unui asemenea referat, în condițiile acestui text de lege, este inadmisibilă, soluție prevăzută în mod expres de prev art 278¹alin 8 lit a

C.P.P.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, petenta. Recursul nu a fost motivat în scris.

Din analiza sentinței penale recurate, tribunalul a reținut că în cauză în mod corect prima instanță a constatat că actul împotriva căruia petenta a formulat plângerea, respectiv referatul din 04.04.2008, întocmit de procuror în dosarul nr. 103 /VIII/I/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, nu se încadrează în nici unul din actele expres și limitativ prevăzute de art. 278¹.p Cod Penal împotriva cărora se poate promova această cale specială de atac și a dispus respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Dispozițiile art. 278¹.p Cod Penal sunt imperative și de strictă interpretare, neputând fi aplicate prin analogie și altor tipuri de plângeri.

Împotriva acestei soluții a formulat contestație în anulare petenții și, nemulțumiți de soluțiile pronunțate de către cele două instanțe, considerând că le-au fost afectate drepturile procesuale, în măsura în care nu au avut posibilitatea de a studia dosarul, solicitând o judecată corectă.

Analizând contestația în anulare formulată de către contestatori, tribunalul a reținut că petentul nu a avut nici o calitate în recursul soluționat prin decizia penală nr. 749/24.11.2008 a Tribunalului Timiș, care face obiectul contestații în anulare.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 391.C.P.P. rap. la art. 386.C.P.P. contestația în anulare împotriva unei decizii de recurs, precum cea în speță referitor la art. 278/1 C.P.P. este admisibilă doar în situația în care partea nu a fost legal citată la termenul la care s-a judecat recursul sau când deși legal citată, dovedește că a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare, celelalte trei motive prevăzute de art. 386.C.P.P. vizând o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei.

Petenții contestatori au solicitat prin această cale de atac practic rejudecarea, fiind nemulțumiți de soluția pronunțată sau pe considerentul că nu au avut acces la dosarul cauzei, deși putea fi consultat la arhiva instanței.

-se nici unul din motivele prevăzute de lege în mod imperativ, motive care pe de altă parte ar fi trebuit dovedite, contestația în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă, raportat la, întrucât nu a avut calitatea de parte în recurs și raportat la întrucât nu a invocat și dovedit nici un motiv din cele prevăzute expres de lege.

Împotriva acestei decizii, dată în contestația în anulare, petenții au formulat cerere de revizuire, care, care prin decizia penală nr. 340/R din 22.04.2009. dosar nr- a fost trimisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara pentru verificări potrivit art. 397.pr.pen.

Referatul întocmit de procuror, face obiectul prezentului dosar și a concluzionat că raportat la dispozițiile art. 393.pr.pen, cererea de revizuire este inadmisibilă deoarece revizuirea vizează hotărâri definitive care conțin o rezolvare a fondului cauzei.

Potrivit art. 394.C.P.P. revizuirea poate fi cerută când: s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere sau când după s-au mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

Prin intermediul acestei căi extraordinare de atac se pot înlătura eventualele erori judiciare cuprinse în hotărârile judecătorești definitive, însă pot fi supuse revizuirii doar hotărârile judecătorești definitive, care conțin o rezolvare a fondului.

Hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei sunt acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului de drept substanțial și asupra raportului judiciar procesual penal principal, rezolvând acțiunea penală prin dispunerea condamnării, achitării sau încetării procesului penal.

Hotărârea prin care a fost soluționată o contestație în anulare nu este o hotărâre judecătorească care să rezolve fondul cauzei, nefiind susceptibilă de revizuire.

În cauza de față, petentul este nemulțumit de soluția instanței dată într-o contestație în anulare, solicitând practic o rejudecare a cauzei în recurs ceea ce, potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate, este inadmisibil în procedura revizuirii, cu atât mai puțin împotriva unei decizii penale pronunțate în contestație în anulare, la rândul său inadmisibilă deoarece viza situația prevăzută de art. 278 ind. 1.C.P.P., iar potrivit deciziei nr. 17/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, împotriva unei hotărârii judecătorești definitive pronunțată pe temeiul art. 278 ind. 1 alin.8 lit. a și b calea C.P.P. de atac a revizuirii este inadmisibilă.

De aceea, prin decizia penală nr. 649/R din 09.10.2009, Tribunalul Timiș, în baza art. 403 al. 3.C.P.P. a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul, împotriva deciziei penale nr. 216/11.03.2009 a Tribunalului Timiș.

Împotriva deciziei Tribunalului Timiș au declarat recurs revizuienții și, criticând-o pentru nelegalitate pe motiv că același complete de judecată le-a judecat cauza la tribunal, a judecat cauza și la judecătorie ceea ce atrage incompatibilitatea judecătorilor.

Curtea de Apel Timișoara prin decizia penală nr. 1147/R din 23.11.2009 pronunțată în dosar nr-, în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. a proc. pen. a respins ca inadmisibil recursul formulat de revizuienții și împotriva deciziei penale nr. 649/R/2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și din oficiu, conform prev. art. 385¹⁰, al.2¹cpp, a constatat că recursul revizuienților este inadmisibil.

Potrivit prev. art.407 cpp, sentințele instanței de revizuire sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea.

Din actele de la dosar se reține că revizuienții au solicitat la Tribunalul Timiș revizuirea DP nr.216/R/2009 pronunțată în dosarul nr-. Prin această decizie a fost soluționată o contestație în anulare formulată împotriva DP.749/R/2008 pronunțate de Tribunalul Timiș prin care, la rândul ei, s-a soluționat un recurs formulat de revizuienți împotriva Sp nr.1635/2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara. Întrucât prin această sentință a fost soluționată o plângere formulată în condițiile prev. de art. 278¹cpp împotriva acestui tip de hotărâre legea prevede doar calea de atac al recursului, astfel că decizia tribunalului d e soluționare a recursului este definitivă și toate hotărârile prin care se soluționează căile extraordinare de atac declarate împotriva acestei decizii sunt definitive.

Prin urmare, eventualele căi de atac formulate împotriva acestor tipuri de hotărâri sunt inadmisibile, întrucât nu sunt prevăzute de lege.

Împotriva deciziei penale nr.1174/R/23.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr- contestatorii și a formulat contestație în anulare solicitând, în esență admiterea acesteia deoarece a fost lăsată fără casă o persoană în vârstă de 76 ani, că locuința le-a fost cumpărată în mod ilegal fără a se efectua măsurători.

Analizând legalitatea și temeinicia contestației în anulare formulată din prisma motivelor invocate precum și în conformitate cu dispozițiile legale în materie reglementate de art.386 și urm. pr.pen. instanța de recurs apreciază că demersul judiciar al contestatorilor este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi prezentate.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin care se înlătură erorile comise de instanța de recurs care poate greși, fie prin nerespectarea unor dispoziții legale după care se desfășoară procesul penal, fie prin nerezolvarea cauzei în deplină concordanță cu materialele aflate la dosar. Deci, contestația în anulare este calea de atac prin care cei ce au pierdut anumite drepturi sau prerogative din cauza unui act procesual nul sunt repuși în aceste drepturi.

Pentru a asigura respectarea principiului stabilității hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, legea a prevăzut anumite cazuri expres prevăzute în care calea de atac poate fi primită și anumite particularități în privința soluționării cererii. Potrivit art. 386.C.P.P. împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare, între altele, când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii (lit. a); când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare (lit. b); când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f) -¹) C.P.P. cu privire la care existau probe în dosar (lit. c); respectiv când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385¹⁴alin. 1¹ori art. 385¹⁶alin. 1.C.P.P. (lit. e). În cauză, contestatorul nu a invocat nici unul dintre motivele anterior menționate, criticând în fond soluția, procedură inadmisibilă în această etapă procesuală.

Astfel, în vederea verificării prealabile a contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art.386 lit.a-c pr.pen. legiuitorul a fixat o etapă procesuală în care instanța examinează dacă cererea introdusă privește o hotărâre definitivă, dacă cererea este făcută de o persoană care are calitatea procesuală cerută de lege, dacă cererea este motivată și dacă cererea a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.

Contestația în anulare privește o decizie pronunțată de Curtea de Apel Timișoara prin care s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de contestator împotriva unei decizii a Tribunalului Timiș prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire penală a unei decizii penale pronunțate de Tribunalul Timiș pronunțată împotriva unei sentințe penale prin care s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara pentru îndeplinirea procedurilor reglementate de art.399 pr.pen.

Astfel,față de cele mai sus prezentate, având în vedere dispozițiile legale mai sus interpretate și motivele invocate de contestator, în temeiul În temeiul art.391 Cod procedură penală rap. la art.386 și 387 Cod procedură penală va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorii și împotriva deciziei penale nr.1147/R/23.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală va obliga fiecare contestator la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.391 Cod procedură penală rap. la art.386 și 387 Cod procedură penală respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorii și împotriva deciziei penale nr.1147/R/23.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă fiecare contestator la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

DEFINITIVA.

Pronunțată în ședință publică din 28.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. 08.02.2010

Tehnored.P:

2ex/09.02.2010

Inst. recurs- CAT- ,.;