Infracțiuni la legea cecului (legea nr. 59/1934). Decizia 113/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 113
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florin Popescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana
Grefier:
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 85/A/01.09.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 06.05.2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, asistat de avocat ales, lipsă fiind partea civilă intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul ales al inculpatului depune la dosar înscrisuri în apărarea inculpatului și solicită acordarea unui ultim termen pentru a depune actele din care să rezulte că partea vătămată cunoștea faptul că inculpatul nu are disponibil în cont.
Instanța, în deliberare, având în vedere faptul că recursul a fost declarat la data de 03 noiembrie 2009 și că la termenele din 09 noiembrie 2009 și 30 noiembrie 2009 cauza s-a amânat pentru angajare apărător și, respectiv, pentru prezentarea avocatului ales, și văzând că la data de 11 ianuarie 2010 cauza s-a amânat la cererea avocatului ales pentru a depune înscrisuri, respinge ca nefondată cererea de amânare și, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, care este întemeiat, casarea hotărârii recurate și în rejudecare, achitarea inculpatului, pentru fapta reținută în sarcina sa, deoarece nu se face vinovat de săvârșirea acesteia, el necompletând fila CEC, ci beneficiarul. În subsidiar, având în vedere modalitatea în care s-au derulat faptele, solicită a se reține că natura cauzei este civil - comercială și în consecință, achitarea inculpatului în baza art. 181.Cod Penal De asemenea, tot în subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, arătând că sunt aplicabile disp. art. 81.Cod Penal deoarece inculpatul nu a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii mai M de 6 luni. Solicită amânarea pronunțării cauzei, pentru a depune concluzii scrise.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, menținerea hotărârilor atacate ca fiind legale și temeinice, cele două instanțe au reținut în mod corect infracțiunile, în sarcina inculpatului, invocând practică judiciară DP nr. 9/2005 și DP nr. 43/2008 ale ÎCCJ.
Inculpatul, având cuvântul, arată că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, nu a dat CEC-ul și nu a semnat nimic.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 120 din 09.04.2009, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr-, în baza art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, a fost condamnat inculpatul la 6 (șase) luni închisoare; în baza art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 184/2006 a Judecătoriei Hațeg, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (un) an închisoare; în baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a (cu excepția dreptului de a alege), b și e Cod penal; a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC Cons SRL C; În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 1137/P/2008, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunea de emitere a unei file CEC fără a avea disponibilul necesar acoperirii acesteia, faptă prev. și ped. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, în sarcina acestuia reținându-se că în calitate de administrator al SC Trans SRL M, în data de 24.04.2008 a emis fila CEC seria - - în valoare de 50.000 lei pentru SC Cons SRL C, fără a avea disponibilul necesar acoperirii acesteia.
Partea vătămată, în ședința publică din 26.02.2009, a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 81.500 lei, ulterior precizându-și pretențiile la suma de 126.491,25 lei.
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar, instanța de fond a reținut următoarele:
Între societatea furnizoare SC Cons SRL C reprezentată prin administrator și societatea beneficiară SC Trans SRL reprezentată prin administrator s-a încheiat contractul nr. 1 din data de 30 ianuarie 2008 privind confecționarea de tâmplărie PVC cu termoizolant, valoarea lucrării ce urma a fi executată, în cuantum de 131.250 lei, urmând a fi achitată de beneficiar la data executării lucrării, respectiv 30 martie 2008. Ulterior, părțile de comun acord, au stabilit ca beneficiarul să achite furnizorului cu titlu de avans suma de 50.000 lei până la data de 15 martie 2008, beneficiarul lucrării înmânând furnizorului o filă CEC în alb, filă ce urma să fie completată de acesta la împlinirea termenului de achitare a avansului.
În data de 15 martie 2008 inculpatul a comunicat părții vătămate că nu deține disponibilul necesar pentru onorarea avansului și partea vătămată i-a restituit fila CEC, iar inculpatul i-a emis, în același scop două instrumente de plată similare, printre care și fila CEC seria - -/24.04.2008 semnată și ștampilată de inculpat.
În data de 24.04.2008, după discuții repetate cu inculpatul, partea vătămată a completat fila CEC pentru suma de 50.000 lei și a girat-o la SC SRL C, care la rândul său a girat instrumentul de plată la SC România B, persoană juridică care prin reprezentanții săi a introdus-o în circuitul bancar, fila CEC fiind refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil.
Inculpatul a recunoscut faptul că a înmânat părții vătămate acea filă CEC semnată și ștampilată însă nu pentru aoi ntroduce în circuitul bancar, ci pentru aop ăstra ca garanție și că nu și-a dat acceptul ca partea vătămată să folosească acea filă CEC întrucât aceasta nu executase corespunzător lucrarea, potrivit contractului încheiat.
De asemenea, inculpatul a arătat că nu a acceptat să plătească părții vătămate suma de 50.000 lei cu titlu de avans, precizând că la momentul perfectării contractului, nu exista mențiunea olografă cu privire la plata avansului.
Din declarația martorului a rezultat însă că în aceeași zi, după încheierea și semnarea contractului, inculpatul a revenit la sediul părții vătămate și a convenit cu reprezentantul acesteia să achite cu titlu de avans suma de 50.000 lei până la începutul lunii martie 2008, făcându-se mențiune pe exemplarul original. Același martor a arătat că fila CEC în litigiu a fost completată și introdusă în circuitul bancar după discuții repetate cu inculpatul, care de fiecare dată a solicitat amânarea plății pe motiv că nu are disponibilul necesar.
În cursul urmăririi penale inculpatul a achitat părții vătămate o parte din prejudiciul cauzat, respectiv suma de 40.000 lei.
Prin raportul de constatare științifică efectuat în faza de urmărire penală, s-a stabilit că fila CEC a fost semnată de către inculpat la rubrica "semnătura trăgătorului", celelalte rubrici fiind completate de administratorul părții vătămate, iar factura nr. TC - din 7.03.2008 a fost semnată de primire tot de către inculpat.
Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de judecată la nici unul din termenele de judecată acordate în cauză.
Astfel, instanța de fond a constatat că susținerile inculpatului sunt nerelevante în raport de probele administrate în cauză, de faptul că potrivit dispozițiilor Legii nr. 59/1934 cecul este un instrument de plată și nu unul de garanție, dar și de faptul că la data emiterii filei CEC inculpatul cunoștea că nu are disponibil în cont, potrivit extrasului de cont pentru perioada 1.03.2008-1.05.2008 aflat la filele 34-35 din dosarul nr. 1137/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș.
Judecătoria Caransebeșa apreciat că fapta inculpatului săvârșită în condițiile prezentate mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și este dovedită prin probele administrate în cauză.
În vederea unei juste individualizări, a stabilirii și aplicării pedepsei, instanța de fond a ținut cont de criteriile generale în materie, prev. de art. 72 Cod penal. Astfel, prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor inculpatului determinat de urmările imediate produse, de faptul că relațiile comerciale dintre comercianți sunt caracterizate de celeritate și bună credință, dar și atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, precum și antecedentele penale ale acestuia.
Față de considerentele prezentate și apreciind că în vederea atingerii scopului pedepsei nu se pot reține circumstanțe atenuante și nu se poate aplica inculpatului o pedeapsă cu suspendare, instanța de fond l- condamnat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.
Având în vedere că inculpatul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de 6 (șase) luni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 103 alin. 1 din 373/2004, prin Sentința penală nr.184/17.10.2006 a Judecătoriei Hațeg rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 795/11.12.2007 a Curții de Apel Alba Iulia, iar prezenta faptă a fost săvârșită în termenul de încercare, instanța de fond a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 184/2006 a Judecătoriei Hațeg, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
Totodată, prima instanță a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a (cu excepția dreptului de a alege), b și e Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 43/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că instanța penală învestită cu judecarea infracțiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările ulterioare, nu va soluționa acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, urmând a pronunța respingerea ca inadmisibilă a acțiunii civile. Pe cale de consecință, Judecătoria Caransebeșa respins ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC Cons SRL
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, conform disp.art.362-363 Cod procedură penală, inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. Apelul nu a fost motivat în scris, însă în cursul fazei de dezbateri apărătorul apelantului-inculpat a motivat oral respectiva cale de atac odată cu susținerea ei.
Prin DP nr. 85/A/01.09.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 06.05.2009, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, a fost respins apelul formulat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr.120/09.04.2009 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat apelantul-inculpat la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, în apel.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, examinând sentința atacată, față de cererea de apel cât și din oficiu, sub toate aspectele legalității și temeiniciei, prin prisma disp.art.371, 378 Cod procedură penală, a constatat că apelul inculpatului este nefondat.
Astfel, din studiul actelor și lucrărilor dosarului s-a apreciat că instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală, conform probelor dosarului și dispozițiilor legale în materie, stabilind o stare de fapt și drept conformă acestora. În vederea aflării adevărului, Judecătoria Caransebeșa lămurit cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, așa cum impun dispozițiile art. 62 Cod procedură penală.
Fără a mai reveni asupra raționamentului Judecătoriei Caransebeș, instanța de control judiciar s-a limitat să constate că în mod corespunzător s-a stabilit vinovăția inculpatului, pedeapsa aplicată fiind proporționalizată în concordanță cu criteriile enumerate de art.72 Cod penal. În urma acestei proporționalizări pedeapsa stabilită a fost orientată spre minimul special prevăzut de lege, fiind necesară totodată aplicarea dispozițiilor art.83 Cod penal. În acest context, sunt nefondate solicitările apărătorului apelantului, atât cu privire la desființarea cu trimitere spre rejudecare a hotărârii atacate, cât și cu privire la proporționalizarea acestei pedepse și la schimbarea modalității ei de executare.
În prima privință s-au avut în vedere dispozițiile art. 379 alin.1 pct.2 lit.b Cod procedură penală, dispoziții care stipulează că desființarea sentinței primei instanțe și rejudecarea cauzei de către aceeași primă instanță se poate dispune doar în caz de lipsă sau viciere a procedurii de citare sau de existența vreunei nulități absolute dintre cele enumerate de art.197 alin.2 Cod procedură penală. Ori, în speță procedura de citare la instanța de fond a fost corespunzătoare, iar art.197 alin.2 Cod procedură penală nu este aplicabil, nici unul dintre cazurile enumerate acolo nesubzistând. Faptul că - în opinia apărătorului apelantului-inculpat - modul de administrare al probatoriului de către prima instanță a fost deficitar nu constituie în nici un caz un motiv de desființare cu trimitere spre rejudecare, ci eventual de o suplimentare a solicitărilor de administrare de probe, astfel de cereri nefiind însă formulate în fața primei instanțe, iar înscrisurile considerate relevante au fost depuse în fața instanței de apel. În această ultimă privință s-a constatat însă că aceste înscrisuri nu au legătură cu latura penală a cauzei, ci eventual cu aspecte legate de acțiunea civilă formulată, în această privință proba fiind însă inutilă dat fiind că respectiva acțiune civilă a fost respinsă ca inadmisibilă de către Judecătoria Caransebeș. În ceea ce privește necesitatea administrării unei probe cu expertiză tehnică în cauză, respectivul apărător ar fi putut solicita această probă în fața instanței de apel, în conformitate cu dispozițiile art.116 și urm. Cod procedură penală, fapt care însă nu s-a întâmplat. Pe de altă parte, după cum de altfel rezultă și din cele detaliate mai devreme, nu se poate dispune desființarea unei hotărâri cu trimitere spre rejudecare doar pentru administrarea unei ipotetice probe care nici măcar nu a fost solicitată expres.
În altă ordine de idei, nu este fondat nici motivul de apel privind suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, conform art.861și urm. Cod penal, scopul preventiv educativ al unei pedepse cu închisoarea necesitând în acest caz executarea efectivă a acesteia, fapt impus în principal de conduita infracțională anterioară a inculpatului-apelant, contând în acest sens existența condamnărilor definitive aplicate și în mai mică măsură cuantumul acestor pedepse.
Față de aceste considerente, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, tribunalul a respins apelul formulat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr.120/09.04.2009 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-. Împotriva deciziei penale nr. 85/A/01.09.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 06.05.2009 a declarat recurs în termen inculpatul, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr- din 16.10.2009.
În motivarea recursului, inculpatul a depus prin apărător, la termenul de judecată din 11.01.2010, cu depășirea termenului prevăzut de art. 38510alin. 2. proc. pen. un memoriu prin care a solicitat în principal achitarea întrucât fapta nu este de natură penală, iar în subsidiar achitarea în baza art. 181. pen. arătând că:
- afirmația că suma de 50.000 lei trebuia achitată la 15.03.2008 nu este dovedită, deoarece s-a stabilit că mențiunea respectivă a fost scrisă de beneficiar în completarea clauzelor contractuale, fără semnătura inculpatului. Nu s-a stabilit în ce măsură societatea Cons executase lucrările la care se angajase, așa încât inculpatul a fost îndreptățit să nu facă plata. Este stabilit că nu inculpatul a completat fila cec, ci beneficiarul, or emiterea cecului înseamnă și completarea lui;
- nu s-a produs scoaterea banilor și nu există un prejudiciu (filele 22-23).
La dosar s-a mai depus copia sentinței penale nr. 184/17.10.2006 a Judecătoriei Hațeg, definitivă la data de 11.12.2007 (filele 14-16).
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu conform art. 3859alin. 3.C.P.P. Curtea constată că recursul inculpatului este nefundat, pentru considerentele ce urmează.
Din probatoriul administrat rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul recurent a comis infracțiunea de emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient, reținută în sarcina sa, probele administrate convergând spre vinovăția inculpatului: (înscrisuri, declarațiile inculpatului, ale reprezentantului părții civile, declarațiile martorilor, contract comercial, factură fiscală, extras de cont, raport de constatare tehnico-științifică).
Curtea își însușește starea de fapt reținută de prima instanță și confirmată de instanța de apel, inclusiv raționamentele folosite la interpretarea probatoriului administrat în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată (primă instanță și apel).
În mod cert inculpatul este persoana care a emis un cec pentru suma de 50.000 lei față de beneficiarul Cons fără a avea la tras disponibil suficient.
Instanța de recurs înlătură susținerile apărătorului inculpatului conform cărora nu s-a stabilit în ce măsură societatea Cons executase lucrările la care se angajase, așa încât inculpatul a fost îndreptățit să nu facă plata. Potrivit art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, constituie infracțiune emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient. Așadar, existența infracțiunii este condiționată de emiterea unui cec (latura obiectivă) și cunoașterea de către făptuitor a împrejurării că la momentul emiterii cecului nu are la tras disponibil suficient (latura subiectivă), elemente întrunite în cauză de fapta comisă de inculpat.
Instanța de recurs nu poate primi argumentele aduse de apărare în sensul că fapta nu ar prezenta pericolul social al unei infracțiuni întrucât nu s-a produs un prejudiciu. Existența infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 nu este condiționată de producerea vreunui prejudiciu, iar prin conduita sa inculpatul a creat o importantă stare de pericol pentru desfășurarea relațiilor comerciale și bancare.
În privința sancțiunii, se observă că pedeapsa a fost corect stabilită (închisoare) și aplicată (în cuantumul minim prevăzut de lege - 6 luni), fiind proporțională cu pericolul social al faptei și periculozității infractorului, în condițiile în care inculpatul recurent are antecedente penale care nu atrag starea de recidivă, iar conduita procesuală a acestuia a fost parțial necorespunzătoare (inițial a declarat că nu își recunoaște semnătura executată la rubrica "beneficiar" - fila 63 verso dosar urmărire penală).
Referitor la modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii, Curtea constată că prima instanță în mod corect a dispus ca pedeapsa totală de 1 an închisoare, compusă din pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată în prezenta cauză și, în urma revocării suspendării condiționate, pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 184/17.10.2006 a Judecătoriei Hațeg, definitivă la data de 11.12.2007, să fie executată în regim privativ de libertate. Instanța de recurs înlătură apărarea inculpatului potrivit căreia i-ar fi aplicabile disp. art. 81.Cod Penal pentru că nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai M de 6 lui. Astfel, conform art. 83 alin. 1.Cod Penal dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Așadar, în cazul revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța de judecată nu are vreo opțiune cu privire la modul de individualizare a executării pedepsei rezultate în urma cumulului aritmetic, trebuind să dispună executarea în întregime a pedepsei aplicată anterior, care nu se contopește cu pedeapsa rezultantă aplicată prezenta cauză.
Curtea observă că prima instanță a individualizat în mod corect și pedepsele accesorii, interzicând inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. pe durata pedepsei închisorii, deoarece prin săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul devine nedemn să fie ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ori să ocupe o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Se mai constată că în cauză nu sunt incidente alte motive de recurs ce pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art. 3859alin. 3. proc. pen.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 38515pct. 1 lit. b pr. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 85/A/01.09.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 06.05.2009.
În temeiul art. 192 alin. 2. proc. pen. inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 100 lei cheltuielile judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 85/A/01.09.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 06.05.2009.
În temeiul art. 192 alin. 2. proc. pen. obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat, în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.02.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
Red: FP/04.02.2010
Dact: 2 exempl/ 05 Februarie 2010
Primă instanță: Judecătoria Caransebeș
Jud:
Apel: Tribunalul C
Jud:
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu, Constantin Costea, Codrina Iosana
