Infracțiuni la legea cecului (legea nr. 59/1934). Decizia 1438/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

Dosar nr-

1710/2009

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ

Decizia penală nr.1438/

Ședința publică din data de 16 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Magdalena Iordache

JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu

JUDECĂTOR 3: Ioana Alina

GREFIER -

.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR

Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-parte civilă împotriva Deciziei penale nr.69/a/16.vi.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția Penală, din Dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-parte civilă, intimatul-inculpat, pentru care a răspuns apărătorul din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.026.914/20.VIII.2009, aflată la fila 25, și celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că citația comunicată intimatului-parte civilă Distribution Baf ost restituită cu mențiunea schimbării adresei, procedura cu această parte fiind realizată prin afișare la Consiliului Local al municipiului A, județ T, după care;

Nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat arată că pretențiile civile formulate de recurentul-parte civilă sunt nedovedite, așa încât hotărârile penale sunt legale și temeinice, motiv pentru care, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, solicită respingerea, ca nefondat, a recursului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că nu este incident niciunul dintre cazurile de casare care se examinează din oficiu, iar respingerea, ca inadmisibilă, a acțiunii civile promovată de recurentul-parte civilă este corectă.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin decizia penală nr.69/A din 16 iunie 2009 Tribunalului Teleormana fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta parte civilă B, împotriva sentinței penale nr.38 din 10 februarie 2009 Judecătoriei Alexandria.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.38 din 10.02.2009, Judecătoria Alexandria în baza art.84 pct.3 din Legea 59/1934 cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal, art.42 Cod Penal, art.74 lit.a și c Cod Penal, art.76 Cod Penal și art.80 Cod Penal a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 10.000 lei amendă penală.

A atras atenția inculpatului asupra disp.art.63/1 Cod Penal.

A respins - ca inadmisibile - acțiunile civile formulate de părțile civile SNIF SA T, SC SA B, SC SRL B, SC SRL A și SC O SRL

A respins - ca nefondată - cererea părții civile SC O SRL A privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor proprietatea inculpatului.

În baza art.191 al.1 Cod Procedură Penală a obligat inculpatul să plătească suma de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că inculpatul este administratorul SC "" SRL A și directorul general al SC " Com" SRL, aceste societăți având ca obiect de activitate construcții de montaj.

Cele două societăți au derulat afaceri comerciale cu un umăr de 16 societăți comerciale de la care s-au aprovizionat în lunile iunie-iulie 2007 cu materiale de construcții, emițându-se facturi fiscale cu termene scadente de 30-40 zile pentru plata cărora inculpatul a societăților creditoare un număr de 38 file CEC, pe care le-a semnat și ștampilat, urmând să fie completate la data scadenței.

S-a procedat în acest mod, însă din cauza unor probleme financiare ale societăților administrate de inculpat, nu a mai existat disponibil pentru achitarea filelor CEC, cele două societăți intrând în interdicție bancară.

A concluzionat instanța de fond că fapta inculpatului întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.84 pct.3 din Legea 59/1934 cu aplic.art.41 al.2 Cp.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere disp.art.72 Cod penal și a apreciat că scopul legii penale va putea fi atins prin condamnarea la pedeapsa amenzii în cuantum de 10.000 lei.

Sub aspectul soluționării laturii civile, instanța de fond a constatat că sumele de bani precizate de părțile civile ca fiind prejudiciu, nu sunt rezultatul infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, așa încât le-a respins ca inadmisibile și în raport de această soluție a respins cererea de instituire a sechestrului asigurator, ca nefondată.

Împotriva sentinței penale sus menționate a declarat apel apelanta parte civilă SC "" SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie fără a preciza motivele.

Analizând apelul, potrivit disp.art.371 al.2 Cod procedură penală, Tribunalul l-a apreciat ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a făcut o justă apreciere a probatoriilor administrate în cauză și a reținut corect situația de fapt, constând în aceea că inculpatul, în calitate de administrator al SC SRL A și director general al SC Com SRL a derulat afaceri comerciale cu un număr de 16 societăți comerciale, de la care s-a aprovizionat și a lăsat acestora, ca modalitate de plată, un număr de 38 file CEC, semnate și ștampilate, ce urmau a fi completate la data scadenței debitelor, însă din cauza unor probleme financiare, nu a mai existat disponibil pentru achitarea filelor CEC, cele două societăți intrând în interdicție bancară.

Faptele descrise mai sus întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.84 pct.3 din Legea 59/1934 cu aplic.art.41 al.2 Cp, așa cum a reținut și instanța de fond.

A constatat tribunalul că instanța de fond a dat eficiența cuvenită disp.art.52 și 72 Cod penal și a avut în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor, modalitatea de săvârșire a acestora, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, așa încât sentința penală este legală și temeinică și sub acest aspect.

A concluzionat tribunalul că latura civilă a cauzei a fost soluționată corect având în vedere dispozițiile deciziei 43/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanță și pe cale de consecință, în mod corect a fost respinsă și cererea pentru instituirea sechestrului asigurator.

Constatându-se de către tribunal că nu există nici alte motive de desființare a sentinței penale, ce s-ar fi putut lua în discuție din oficiu, a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelanta parte civilă SC SA

Împotriva acestei decizii a formulat recurs partea civilă SC SA B, în termen legal, fără a-l motiva însă.

Analizând decizia recurată, prin raportare la disp. art. 385/15 și C.P.P. constatând că în cauză nu este incident nici un caz de casare ce ar urma a fi luat în considerare din oficiu, Curtea consideră legală și temeinică decizia penală nr.69/A din 16 iunie 2009 Tribunalului Teleorman și, pe cale de consecință, va respinge ca nefondat recursul promovat, în conformitate cu dispozițiile art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, în virtutea considerentelor ce urmează:

Latura civilă a cauzei a fost soluționată în mod corect, atât instanța de fond cât și instanța de apel, având în vedere normele ce reglementează soluționarea acțiunii civile adiacente în cadrul procesului penal, ce-și află incidența numai în contextul săvârșirii unor infracțiunii de rezultat, dar și jurisprudența în materia soluționării acțiunii civile exercitate în cazul în care instanța ce este învestită cu o faptă penală prevăzută și sancționată de Legea nr.59/1934.

Astfel, la soluționarea acțiunii civile formulate și exercitate în procesul penal de partea civilă SC SA B, instanța a avut în vedere decizia nr.43 din 13 octombrie 2008, publicată în - Partea I nr.372 din 3 iunie 2009, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a pronunțat un recurs în interesul legii.

Instanța Supremă a statuat că infracțiunile reglementate în Legea nr.59/1934, cu modificările și completările ulterioare, sunt infracțiuni de pericol, nefiind cauzatoare de prejudicii prin ele însele, și ca atare, în ipoteza unor asemenea infracțiuni, instanța învestită cu judecarea acțiunii penale nu este competentă să soluționeze și acțiunea civilă, pe care partea civilă a înțeles s-o alăture celei penale.

și infracțiuni formale în doctrină, aceste infracțiuni sunt periculoase pentru circuitul civil lato sensu. Existența lor nu necesită producerea de consecințe patrimoniale, întrucât ele protejează doar relațiile sociale referitoare la operațiunile cu cecuri, în vederea asigurării credibilității acestor instrumente de plată, cu rol deosebit în relațiile comerciale.

O acțiune civilă exercitată într-un asemenea cadru procesual în care obiectul judecății îl constituie, conform art.317 C.P.P. infracțiunile la legea cecului, este inadmisibilă și din perspectiva faptului că cecul constituie titlul executoriu chiar și în ipoteza în care a fost emis cu nerespectarea condițiilor impuse de lege, astfel încât nu mai este necesară o hotărâre judecătorească pentru ca partea vătămată creditoare să-și poată acoperi prejudiciul, acesta putând fi recuperat prin însăși punerea în executare silită a cecului după o prealabilă învestire cu formulă executorie.

Prin urmare, respingerea ca inadmisibilă a acțiunii civile promovate de partea civilă SC SA B, este legală și în acord cu practica judiciară în materie.

În virtutea considerentelor ce preced, Curtea va respinge ca nefondat recursul recurentei părți-civile.

Sub incidența art.192 al.2 C.P.P. recurenta va fi obligată la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul-inculpat, va fi avansată din fondul Ministerul Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-parte civilă B, împotriva deciziei penale nr.69/A din 16 iunie 2009 Tribunalului Teleorman - Secția Penală, din dosarul nr-.

În temeiul art.192, al.2, Cod procedură penală, obligă pe recurenta-parte civilă la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul-inculpat, va fi avansată din fondul Ministerul Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - ---

GREFIER,

-

Red.

Dact.

Ex.2

Red.-Trib.teleorman

Red.-Jud.

Președinte:Magdalena Iordache
Judecători:Magdalena Iordache, Daniela Panioglu, Ioana Alina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni la legea cecului (legea nr. 59/1934). Decizia 1438/2009. Curtea de Apel Bucuresti