Infractiuni la legea contabilității (legea nr.82/1991). Decizia 215/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 215/
Ședința publică din 26 Martie 2009
Curtea compusă din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
Judecător:
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații: și, împotriva deciziei penale nr.165/A din 17 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19 martie 2009, când susținerile părților au fost consemnate în scris în încheierea de ședință din aceeași dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.138 din 27 februarie 2008, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în dosarul nr-, în baza art.334 Cod pr. penală, s-au respins cererile inculpaților, formulate prin apărători, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor, în sensul absorbirii infracțiunii de fals intelectual, prev. de art.43 din Legea nr.82/1991, republicată, combinat cu art.289 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal.
În baza art.9 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 și art.13 Cod penal, inculpatul, fiul lui și, născut la data de 09.09.1957, în, județul V, CNP -, domiciliat în localitatea, sat M, județul V, a fost condamnat la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe perioadă de 7 ani.
În baza art.37 (devenit art. 43) din Legea nr. 82/1991, republicată, rap. la art. 289 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la 6 luni închisoare, iar în baza art. 290 Cod cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, fost condamnat și la 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit. a, 34 lit.b, 35 alin.1 Cod penal, au fost contopite pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe o perioadă de 7 ani - ca pedeapsă complementară. I s-au aplicat inculpatului disp. art. 71 rap. la art. 64 lit. a- c Cod penal - ca pedeapsă accesorie.
În baza art.81 și urm. Cod penal, art.71 alin.5 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii, precum și a celei accesorii, pe durata unui termen de încercare de 4 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
În baza art. 25 Cod penal rap. la art.9 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 și art.13 Cod penal, inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23.06.1977 în localitatea M, județul C, CNP -, domiciliat în localitatea, sat M, județul, a fost condamnat la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe o perioadă de 7 ani.
În baza art.25 Cod penal rap. la art.37 (devenit art. 43) din Legea nr.82/1991, republicată, rap. la art. 289 cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la 6 luni închisoare, iar în baza art.290 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la 6 luni închisoare.
În baza art.85 rap. la art.33 lit.a, 34 lit.b, 35, 36 Cod penal, s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei ( rezultante) de 2 ani închisoare ( și interzicerea dreptului prev. de art.64 lit.c Cod penal pe o perioadă de 3 ani) aplicată prin sentința penală nr.1476/14.10.2006, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în dosar nr.9525/2005, rămasă definitivă prin decizia penală nr.57/R/29.01.2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosar nr-, și s-a dispus descontopirea acesteia și repunerea în individualitatea lor a pedepselor componente de: 2 ani închisoare și interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal, pe o perioadă de 3 ani - stabilită pentru infracțiunea prev. de art.26 Cod penal, rap. la art.11 lit.c din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin. 2 și art.13 Cod penal, și 6 luni închisoare - stabilită pentru infracțiunea prev. de art. 290 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal.
Au fost contopite aceste pedepse cu cele stabilite în prezenta cauză și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care a fost aplicat un spor de 1 an închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe timp de 7 ani, astfel că, în final, s-a dispus executarea unei pedepse rezultantă de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe o perioadă de 7 ani. S-au aplicat inculpatului dispozițiile art.57,71 Cod penal, rap. la art.64 lit. a- Cod penal - ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 25 Cod pen. rap. la art. 9 lit. c din Legea nr. 241 /2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 13 Cod pen inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20.04.1952 în comuna, județul V, CNP -, domiciliat în comuna, sat M, județul V, a fost condamnat la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe o perioadă de 7 ani.
În baza art.25 Cod penal, rap. la art.37 ( devenit art.43) din Legea nr.82/1991, republicată, rap. la art. 289 cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la 6 luni închisoare, iar în baza art.290 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, a mai fost condamnat și la 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b, 35, 36 Cod penal, au fost contopite pedepsele stabilite în prezenta cauză cu pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a,b Cod penal, pe o perioadă de 7 ani, aplicată prin sentința penală nr.1349/25.10.2006, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în dosar nr.1383/2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr.48/R/24 ianuarie 2008 Curtii de APEL PITEȘTI, și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare - la care s-a adaugat un spor de 6 luni închisoare, și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe timp de 7 ani.
În final, s-a dispus ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe o perioadă de 7 ani.
S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 57,71 rap. la art. 64 lit. a- Cod penal - ca pedeapsă accesorie, s-a anulat mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr.1349/2006 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și s-a dispus emiterea unui nou mandat, corespunzător prezentei hotărâri.
În baza art.14 și urm. 346 Cod pr. penală, art. 998 și urm. Cod civil, au fost obligați, în solidar, inculpații, și către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală: la plata 65 862 lei Ron - impozit pe profit și 48 821 lei Ron - reprezentând, plus majorări, penalități și dobânzi.
S-a constatat că prin sentința comerciale nr.528/08.06.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosar nr-, definitivă, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC Trans SRL, prin lichidator - Râmnicu V, str.Cpt., nr.6, județul V (parte responsabilă civilmente în prezenta cauză) și radierea acestei societăți din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
În baza art.163 și urm. Cod pr. penală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților, și, în vederea acoperirii prejudiciilor cauzate bugetului de stat și până la concurența valorii probabile a acestora.
În baza art.348,445 Cod pr. penală, s-a dispus anularea actelor false (facturi, chitanțe, borderouri ) aflate la filele 228-365 dosar urmărire penală, precum și a mențiunilor referitoare la acestea, din evidența contabilă a SC Trans SRL.
S-a dispus comunicarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în cursul anului 2003 și respectiv 2004, societățile comerciale SC SRL și SC Trans SRL, înființate de către inculpații și, având ca obiect principal de activitate comerțul cu materii prime agricole, au fost supuse unor controale fiscale, în urma cărora s-a constatat desfășurarea unor operațiuni ilicite de M amploare prin folosirea de documente contabile false în scopul diminuării profitului impozabil și a deducerii
Realizând că aceste societăți sunt în vizorul organelor fiscale și a celor de cercetare penala, cei doi inculpați au inițiat o altă activitate de același gen, în care au cooptat o persoana neinițiată, cu o slaba pregătire intelectuală, naivă, ușor manevrabilă, cu o situație materiala precară care să figureze ca administrator al societății. Astfel, în urma promisiunilor de asigurare a unor venituri realizabile facil și a îmbunătățirii situației sale materiale, cei doi inculpați au reușit să îl atragă în activitatea delictuoasă pe inculpatul, și au creat pe cheltuiala lor exclusivă societatea comercială SC Trans SRL, având ca unic asociat și administrator pe inculpatul.
În baza unei procuri autentice inculpatul l-a împuternicit pe inculpatul să îl reprezinte în activitatea desfășurată la societatea comercială anterior amintita, fără însă să fie transferate prin această procură și obligațiile referitoare la ținerea și organizarea contabilității și gestiunii activităților curente ale firmei, și nici răspunderea cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor specifice, prevăzute de lege. După această formalitate, inculpatul, precum și persoane angajate de inculpați, se deplasau la diferite târguri din țară, cu autocamioane aparținând SC SRL sau închiriate, de unde achiziționau cantități importante de cereale, de la persoane fizice, neplătitoare de A, pe care, ulterior, le vindeau mai multor mori de panificație sau fabrici de alcool. Beneficiarii achitau marfa prin bancă, banii fiind ridicați de către inculpații si, iar inculpatului revenindu-i o sumă infimă.
Pentru a se facilita operațiunile și pentru a putea întocmi facturi fiscale de livrare a mărfurilor, toți cei trei inculpați au completat borderouri de achiziție cu date de identificare a unor persoane de la care susțineau ca au achiziționat cerealele și cu privire la care s-a constatat, în urma cercetărilor, că au un caracter fictiv. S-au folosit și chitanțe "în alb" pe care era trecută doar denumirea furnizorului și era aplicată ștampila unității, pe care le-au completat cu date care certificau că societatea inculpaților s-ar fi aprovizionat cu cereale de la aceste societăți, plătitoare de, precum și chitanțe care atestă că s-ar fi plătit furnizorilor respectivi sume mari de bani, însă toate în numerar. Toate acestea au fost înregistrate în contabilitate și raportate organelor fiscale în scopul deducerii Pe baza acestor documente, au fost evidențiate cheltuieli nereale cu consecința diminuării venitului net și, implicit, a obligațiilor către stat, prin diminuarea bazei de impozitare, cu consecința sustragerii de la plata impozitului aferent profitului precum și a -ului.
În urma cercetărilor, s-a stabilit că majoritatea societăților trecute la rubrica "furnizor", nu existau, iar cele înregistrate la Registrul Comerțului nu au avut niciodată relații cu societatea inculpaților. De asemenea, în ceea ce privește mijloacele de transport prevăzute în facturi, unele dintre numerele de înregistrare nu există, iar cele care există nu au avut niciodată relații comerciale cu SC Trans SRL.
Pe parcursul judecății, s-a efectuat o expertiză contabilă care a concluzionat că obligațiile fiscale aferente anului 2003 sunt: 23.071.629 ROL, la impozitul pe profit și 276.584.208 ROL la.A, iar pentru anul 2004, suma de 85.041.135 ROL impozit pe profit și 287.136.405 ROL la. Instanța de fond nu a luat în considerare această probă față de împrejurarea că facturile și celelalte acte cu caracter fictiv nu pot îndeplini condiția de document justificativ în raport de dispozițiile legale în vigoare la data întocmirii acestora, precum și față de împrejurarea că prin înregistrarea în contabilitate a documentelor s-a diminuat baza de impozitare a obligațiilor fiscale datorate.
S-a mai reținut, că în urma efectuării raportului de expertiză criminalistică efectuat în cauză în cursul judecații, acesta a concluzionat că un număr de patru facturi fiscale și mai multe chitanțe (cu excepția uneia singure) nu au fost completate de inculpatul.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, prima instanță a reținut, că naivitatea sa, lipsa de pregătire, ignoranța sau situația materială nu îl disculpă de răspunderea ce îi incumba în calitate de administrator, acesta acționând de la bun început cu intenția specifica infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecata.
În ceea ce-i privește pe inculpații și, instanța de fond a reținut, că rolul lor, din punct de vedere penal, se reduce la acel specific al instigatorilor, în condițiile în care au săvârșit acte de determinare a unei alte persoane să comită infracțiunile de evaziune fiscală și fals intelectual, în calitate de administrator al societății SC Trans SRL. Aceștia neavând calitatea de administratori ai societății, nu pot fi autori, iar activitățile lor reprezintă acte de sprijin (material și moral) a autorului, ce se înscriu noțiunii de complicitate, care însă, este absorbită în forma principală de participație a instigării.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, și.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia penală nr.165/A din 17 noiembrie 2008, admis apelurile declarate de inculpații, și, a desființat în parte sentința, în sensul că a descontopit pedepsele. În baza disp.art. 334 Cod pr.penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor:
1.Pentru inculpatul, în art.9 alin.1 lit. b și c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 și art. 13 Cod penal și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
2.Pentru inculpatul, în art. 25 Cod penal, raportat la art.9 alin.1 lit.b și c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 și art.13 Cod penal, și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal.
3.Pentru inculpatul, în art.25 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.b și c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin. 2 și art.13 și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal.
În baza art.9 alin.1 lit.b și c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal (mai puțin dreptul de a alege) pe o perioadă de 7 ani, iar pentru instigare la aceeași infracțiune, inculpatul a primit aceeași pedeapsă, ca și intimatul.
În baza disp.art. 290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, au fost condamnați toți inculpații la câte 6 luni închisoare.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt coroborând declarațiile inculpaților, declarațiile de martori, expertize contabile, tehnico-științifice, înscrisuri, procese verbale și alte înscrisuri întocmite de organele fiscale de control, probe din care rezultă fără dubiu că, după ce în anul 2003-2004, societățile comerciale SC SRL și SC Trans SRL înființate de către inculpații și, au făcut obiectul unor controale fiscale, cei doi inculpați au atras în activitatea ilegală pe inculpatul înființând, pe cheltuiala exclusivă a inculpaților societatea SC Trans SRL, având ca asociat unic și administrator pe inculpatul.
Inculpatul l-a împuternicit pe inculpatul să-l reprezinte în activitatea desfășurată de societate, cu privire la operațiunile comerciale, ținerea și organizarea contabilității gestiunii rămânând în sarcina inculpatului. Inculpatul a avut chiar specimen de semnătură la bancă pentru SC Trans SRL.
Inculpații sau persoane angajate de aceștia se deplasau la diverse târguri din țară cu autocamioane, de unde achiziționau cereale de la persoane fizice neplătitoare de TVA. achiziționate erau vândute cu facturi mai multor mori de panificație sau fabrici de alcool.
Pentru a întocmi facturile fiscale de livrare a mărfurilor în vederea deducerii TVA-ului, au fost întocmite borderouri de achiziție cu date de identificare ale unor persoane care nu există. Cei doi au procurat de la persoane neidentificate facturi fiscale și chitanțe necompletate care ulterior erau completate cu date din care rezulta că SC Trans SRL s-a aprovizionat de la societățile de pe factură cu cereale.
Documentele erau înregistrate în contabilitatea SC Trans SRL la capitolul aprovizionări, iar operațiunile consemnate în acestea erau raportate lunar la. V, în vederea deducerii TVA-ului.
În cursul urmăririi penale și judecății, s-a constatat că cea mai M parte a societăților înscrise în facturi la rubrica furnizor nu există, iar cele care există nu au avut relații comerciale cu SC Trans SRL.
S-a constatat că mijloacele de transport prevăzute în facturi nu sunt reale. Tribunalul a mai reținut, că cea mai M parte din mijloacele de transport prevăzute în facturi au numere de înmatriculare inexistente, iar cele care există aparțin unor persoane fizice sau juridice care nu au avut relații comerciale cu societatea administrată de.
Din rapoartele de constatare tehnico-științifică grafică, rezultă că fiecare din inculpați a completat borderouri de achiziții nereale, inculpații întocmind și chitanțe și facturi fiscale false.
Tribunalul a reținut că cei trei inculpați au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, însă, încadrarea juridică dată faptelor nu este cea legală.
Întrucât, prin decizia nr.4 din 21.01.2008, pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că fapta de omisiune în tot sau în parte în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale sau a veniturilor realizate, ori evidențierea în actele contabile sau alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale, ori evidențierea altor operațiuni fictive, constituie infracțiunea complexă de evaziune fiscală prevăzută de art.9 lit. b și c din Legea nr. 241/2005 (fost art. 11 lit. c, fost art. 13 din Legea nr. 87/1994) nefiind incidente dispozițiile art.43, fost art.37, fost art.40 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 Cod penal, toate aceste activități fiind cuprinse în conținutului constitutiv al laturii obiective al infracțiunii de evaziune fiscală.
Față de considerentele de mai sus și în baza disp.art. 334 Cod procedură penală, tribunalul a admis apelurile, a desființat în parte sentința și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, conform dispozitivului menționat.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații și.
Inculpatul a solicitat achitarea sa pentru infracțiunea de evaziune fiscală în baza art.10 lit.d Cod pr.penală, deoarece lipsește intenția de a-l determina pe inculpatul să săvârșească această infracțiune, iar pentru infracțiunea de fals prevăzută de art.290 Cod penal, înlăturarea prevederilor art.41 alin.2 Cod penal, deoarece din expertiza grafică rezultă că acesta ar fi întocmit o singură factură. In subsidiar s-a solicitat achitarea inculpatului în baza dispozițiilor art.10 lit.b/1 Cod pr.penală, deoarece fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Inculpatul a mai criticat și luarea măsurii asiguratorii, în condițiile în care nu s-a stabilit în sarcina sa producerea vreunui prejudiciu.
Inculpatul a solicitat casarea deciziei în vederea achitării sale, deoarece nu a avut intenția de a săvârși infracțiunea, el semnând în alb mai multe chitanțe și facturi pe care, apoi, le completau ceilalți coinculpați, iar în subsidiar, a cerut redozarea pedepsei, respectiv reducerea cuantumului acesteia.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și a celor ce pot fi luate în considerare din oficiu, curtea constată că acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse.
Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a coroborat probele care au condus la stabilirea vinovăției tuturor celor trei inculpați. Instanța de apel a schimbat în mod corect încadrarea juridică pentru faptele inculpaților, reținând absorbirea infracțiunii prevăzută în legea contabilității în infracțiunea de evaziune fiscală.
In ceea ce privește critica recurentului-inculpat, referitoare la încadrarea juridică pentru infracțiunea prevăzută de art.290 Cod penal, în legătură cu care s-a reținut forma continuată prevăzută de art.41 alin.2 Cod penal, curtea reține că această încadrare este corectă. Este adevărat că, prin raportul de expertiză criminalistică nr.279 din 18 septembrie 2007 (38 dosar primă instanță, vol.III), s-a stabilit că doar chitanța nr.- din 12 ianuarie 2004 fost completată de, iar celelalte chitanțe și facturile fiscale stabilite ca fiind scrise de acesta cu ocazia întocmirii constatării criminalistice nr.67489 din 9 septembrie 2005, din cursul urmăririi penale (213 dosar urmărire penală), nu au fost completate de acest inculpat.
Curtea reține, însă, că prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 16 februarie 2006 (227 dosar urmărire penală), s-a stabilit că borderourile de achiziții datate 5, 19 și 24 decembrie 2003, au fost completate cu scrisul său de către inculpatul, concluzii care nu au fost contestate de către inculpat, ba mai mult, acesta a recunoscut inclusiv în declarația dată de în fața instanței de judecată (61 vol.I) că le-a scris cu date nereale furnizate de inculpatul.
Dacă s-ar reține numai aceste patru înscrisuri, completate de către inculpat și tot s-ar impune reținerea prevederilor art.41 alin.2 Cod penal. Curtea consideră că din probele dosarului și din recunoașterea parțială a inculpatului, în sensul că a ridicat banii pentru societatea "" de la bancă, lucru care se întâmpla numai după ce inculpatul completa înscrisurile justificative cu date nereale, rezultă că activitatea sa este și una de instigator la fals, dar care este absorbită în reținerea formei autoratului pentru aceeași infracțiune.
De asemenea, este adevărat că prin completarea la raportul de expertiză contabilă în dosarul nr- al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea (118, vol.III), s-a concluzionat în sensul că pentru chitanța nr.- din 12 ianuarie 2004, stabilită de către raportul de expertiză criminalistică întocmit de și atribuită inculpatului nu s-ar fi produs prejudiciu bugetului de stat, însă, prejudiciul reținut în sarcina tuturor inculpaților reprezintă o sumă la care au fost obligați în mod solidar, datorită contribuțiilor conjugate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inculpatul fiind cel care a funcționat ca administrator de fapt al societății, având și procură în acest sens, iar inculpatul în calitate de administrator de drept al societății. Obligarea la despăgubiri justifică și instituirea sechestrului asupra bunurilor inculpatului recurent, iar luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie conform art.11 din Legea 241/2005.
Situația de fapt rezultă nu doar din cele două tipuri de expertize judiciare invocate de inculpați, ca favorabile, ci ea s-a stabilit pe baza activității efective desfășurată de fiecare dintre inculpați. Astfel, martora declară explicit că inculpatul intimat i-a spus că i-a promis inculpatului diferite foloase materiale pentru a-și înființa o societate comercială, de activitatea căreia să se ocupe și, care "să nu apară în acte".
Declarațiile acestei martore se coroborează cu cele ale inculpatului și cu procura întocmită în favoarea inculpatului, dar și cu declarațiile martorei, precum și cu declarațiile inculpaților și care, au recunoscut, implicit, implicarea lor faptică în activitatea comercială a societății administrate de. Susținerea în sensul că acesta din urmă ar fi avut o datorie pentru plata căreia inculpații s-ar fi implicat în activitățile de comerț în vederea recuperării banilor, nu poate fi primită, deoarece achitarea unui împrumut ar fi presupus doar remiterea sumelor de bani încasate urmare operațiunilor efectuate de către inculpatul și nu efectuarea directă a acestor operațiuni.
De altfel, inculpatul nu este străin de acest gen de infracțiuni, el fiind trimis în judecată și condamnat tot pentru evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru activitatea desfășurată în calitate de administrator în fapt al " Trans", societate care, de asemenea, desfășura activitate de achiziție de cereale și valorificarea acestora și pentru desfășurarea activității căreia inculpatul a întocmit chitanțe, facturi și borderouri de achiziție false, profitând de faptul că administratorul legal al acestei firme era, iar tatăl acestui inculpat, a fost cercetat și condamnat în alte cauze pentru infracțiuni de același gen. Trebuie menționat faptul că inculpatul nu a înțeles să formuleze recurs, ceea ce poate fi interpretat în sensul că este de acord cu situația de fapt stabilită și cu cuantumul pedepselor aplicate.
Și în ce-l privește pe recurentul-inculpat, curtea reține că în mod corect s-a stabilit vinovăția acestuia atît sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în cele două modalități, cât și pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, coroborându-se recunoașterile sale cu declarațiile coinculpaților și cu constatările organelor de cercetare penală, în sensul că mai multe dintre societățile menționate în actele primare contabile, fie nu există, fie nu au fost în relații comerciale cu " Trans", iar transportatorii, de asemenea.
Sub aspectul stabilirii vinovăției acestui inculpat, nu are relevanță împrejurarea că el susține că numai o parte din beneficiile actului infracțional îi reveneau lui, dându-i-se sume mici de bani sau alte foloase, câtă vreme acesta și-a exprimat acordul de a se desfășura o activitate nelegală în numele firmei al cărei administrator era și a fost de acord să semneze chiar și în alb documentele contabile menționate, asumându-și inclusiv înscrierea de date nereale, dar și producerea unui prejudiciu foarte
De altfel, acest inculpat era consătean cu inculpații și cunoștea atât natura activităților desfășurate de aceștia, cât și amploarea lor, chiar el declarând că știa că folosea la transportul cerealelor, mașinile lui personale sau contractate cu diferite persoane (19 verso, dosar urmărire penală), dar a fost atras de posibilitatea de a câștiga sume de bani în mod facil.
Pentru aceste considerente, nu se impune achitarea nici unui recurent, cu motivarea că nu ar exista intenția cerută de lege pentru săvârșirea infracțiunii. De asemenea, reducerea pedepsei nu poate fi realizată de curte, dat fiind faptul că au fost aplicate pedepse egale cu minimul special prevăzut de lege, iar rezultanta, de doar 2 ani închisoare, este chiar prea mică față de prejudiciul destul de important produs bugetului de stat și de modalitatea în care a fost săvârșită fapta.
Nici achitarea pentru lipsa pericolului social al unei infracțiuni nu poate fi pronunțată, deoarece fapta nu este în mod vădit lipsită de importanță, ci, dimpotrivă, numărul M de acte materiale și prejudiciul important dovedesc atât pericolul social ridicat, cât și persistența inculpaților în hotărârea infracțională.
In consecință, recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, aceștia vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 23.06.1977 în localitatea M, județul C, CNP -, domiciliat în localitatea, sat M, județul V și, fiul lui și, născut la data de 09.09.1957, în, județul V, CNP -, domiciliat în localitatea, sat M, județul V, împotriva deciziei penale nr.165/A din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul penal nr-.
Obligă pe fiecare inculpat la câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul și respectiv 150 lei reprezentând onorariul parțial pentru avocatul din oficiu, al inculpatului, ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 26 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red./Tehnored.
ex.2/15 aprilie 2009
Jud.fond
Jud.apel
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
