Infracțiuni la legea societăților comerciale (legea nr. 31/1990). Decizia 235/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
OMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 235/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 20 Martie 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Manuela Barbu
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Hădărean
GREFIER: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpații și și partea responsabilă civilmente SC SRL împotriva deciziei penale nr. 189/A din 28 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14 martie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zio care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 20 martie 2008, când,
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința penală nr. 2956/2006 Judecătoria Brașov pornind de la faptul că neurmărirea interesului social ori deturnarea acestui interes într-unul personal al fondatorului ori administratorului poate duce la sancțiuni penale contra acestora a dispus următoarele:
1. În baza art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 13 Cod penal, a condamnat pe inculpatul, născut la data de 28.01.1959 în loc., Olanda, cetățean olandez, posesor al pașaportului nr. N - eliberat la data de 09.07.2004 de autoritățile olandeze, necăsătorit, 3 copii minori, domiciliat în Olanda, orașul nr. 243 și fără forme legale în Com.,-, jud. B, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea - credință a bunurilor societății.
Cu aplicarea art. 13 Cod penal, referitor la neaplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a - c Cod penal, în condițiile prevăzute de art. 71 al. 2 Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, fixând un termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 359 al. 1 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
A dispus comunicarea unei copii de pe sentința, după rămânerea ei definitivă, către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov.
2. În baza art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 13 Cod penal, a condamnat pe inculpata, fiica lui G si, născuta la data de 18.12.1969 în, jud. B, cetățean român, studii superioare, inginer, domiciliată în Com.,-, jud. B și fără forme legale în, str. -. 4,. B,. 8, jud. B sau în, str. -,. 38,. C,. 7, jud. B, posesoare a CI seria - nr. - eliberata de Poliția mun. B, CNP -, fără antecedente penale, la pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea - credința a creditului societății.
În baza art. 269 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 Cod penal, a condamnat pe aceeași inculpata la pedeapsă de 200 RON amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de neconvocare a adunării generale în calitate de administrator.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. d Cod penal, a contopit cele două pedepse aplicate și a dispus ca inculpata să execute în final pedeapsa de 1 an închisoare.
Cu aplicarea art. 13 Cod penal, referitor la neaplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a - c Cod penal, în condițiile prevăzute de art. 71 al. 2 Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, fixând un termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 359 al. 1 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
A dispus comunicarea unei copii de pe sentință, după rămânerea ei definitivă, către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov.
În baza art. 346 al. 1 Cod procedură penală raportat la art. 14 Cod procedură penală și art. 998, 999 Cod civil,a obligat în solidar pe cei doi inculpați, fiecare în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC SRL, să plătească părții civile SC AGRO reprezentată prin lichidator judiciar SC CONSULT prin reprezentant legal, suma de 120.759,31 RON (1.207.593.108 ROL) cu titlu de despăgubiri civile.
A menținut sechestrul asigurator dispus prin ordonanța procurorului din data de 29.06.2004, instituit asupra terenului în suprafață de 3.382 mp, înscris în CF 7858 sub nr. top 7054/10/1/2/7, precum și asupra imobilelor înscrise în CF nr. 7858 sub nr. top 7054/10/1/3, 7054/10/1/2/6 și 7054/10/1/10, aparținând părții responsabile civilmente SC SRL, până la concurenta sumei de 120.759,31 RON (1.207.593.108 ROL).
În baza art. 191 al. 1, 2 si 3 Cod procedură penală, a obligat separat pe cei doi inculpați, fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească statului suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către acesta.
La pronunțarea acestei soluții s-a avut în vedere următoarea stare de fapt și de drept:
În data de 15.01.2002 a fost înființată SC Agro SRL având ca asociații, cu cote egale de 50% din părțile sociale pe inculpatul și pe numitul -, ambii cetățeni olandezi, aceștia desemnând- prin consens ca administrator pe inculpata abilitată a săvârși atât acte și fapte juridice sau materiale ce țin de gestiunea internă a societății cât și acte și fapte juridice care să angajeze societatea în raporturile cu terții.
, figura ca înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului și SC SRL având ca asociați inculpații și, iar ca administrator cu drept de a exprima voința juridică a societății pe.
Prin urmare inculpata avea dreptul de a angaja responsabilitatea juridică a celor două societăți față de terți, fiind obligată să urmărească, în ambele situații, satisfacerea interesului social.
SC SRL deținea în patrimoniul social mai multe spații de producție pentru creșterea animalelor iar în scopul dezvoltării propriei afaceri cei doi inculpați au decis să folosească cu rea credință și în interes personal fondurile ale SC Agro SRL.
Fără a-l consulta pe coasociatul -, la data de 15 02.2002, deși voința majorității devenea hotărâtoare și obligatorie în viața societății, s-a încheiat un contract de asociere între SC Agro SRL și SC SRL pe o durată de 2 ani, contract ce poartă semnătura inculpatei în calitate de administrator al SC Agro SRL și a inculpatului în calitate de asociat al SC SRL.
În vederea materializării acestei asocieri SC SRL a pus la dispoziție spațiile deținute în comuna, iar SC Agro SRL s-a obligat să execute, pe cheltuială proprie, toate lucrările de îmbunătățire și reamenajare a respectivului spațiu conform destinației vizată prin contract.
Caracterul ilicit al acestei asocieri reiese din însăși contractul perfectat, contract ce incorporează o clauză potrivit căreia sporul de valoare înregistrat de imobil urmare a execuției acestor lucrări rămâne în proprietatea SC fără ca această din urmă societate să fie obligată la plata vreunei despăgubiri către SC Agro SRL.
Or, potrivit clauzelor statutare această asociere urma a fi decisă de adunarea generală, inițiativa convocării ei aparținând administratorului, în speță inculpatei, intrată în raporturi juridice de mandat cu SC Agro SRL. Deși puterile unui administrator nu sunt nelimitate, fiind țărmurite de prevederile actelor constitutive ale societății, de dispozițiile legii, în speță inculpata, nu a purces la convocarea adunării generale, preferând să rămână în pasivitate și să faciliteze astfel folosirea cu rea credință a unor fonduri aparținând părții vătămate SC Agro SRL.
Prin urmare dacă inculpata nu și-a onorat întocmai obligațiile relative la funcționarea societății, neconvocând adunarea generală cel puțin o dată pe an, neasigurând o bună gestiune, participând la luarea unei decizii păgubitoare pentru mandat( asocierea amintită mai sus), inculpatul, în calitate de asociat - fondator a folosit în interes personal și pentru SC SRL fonduri în valoare de 1.207.593.108 ROL în dauna părții vătămate, favorizând în această manieră o altă societate în care deținea aceeași calitate.
Văzând că inculpații nu au putut invoca o cauză exoneratoare de răspundere, că inculpata nu s-a opus deciziei asocierii ce a prejudiciat SC Agro că nu a făcut nimic pentru a se constata ipoteca sa poziție de împotrivire la luarea deciziei în cauză, că deși " affectio societaris" presupune intenția asociaților de a lucra în comun, suportând toate riscurile activității comerciale, inculpatul a omis că această colaborare presupune o egalitate juridică între asociați, că patrimoniul societății are drept titular societatea, fiind distinct de patrimoniile asociaților, fondatori, încât eventuala sa creanță proprie față de un alt asociat putea fi valorificată într-un alt mod, prima instanță, funcție și de coordonatele expuse, în art. 72 Cod penal de beneficiarul legii mai favorabile a explicat inculpatei o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare, alegând o modalitate de executare neprivativă de libertate iar inculpatului o pedeapsă de un an închisoare, făcând și în acest caz aplicațiunea prevederilor art. 81, 82 Cod penal.
Tribunalul Brașov prin decizia penală nr. 189/A/2007 a dispus următoarele: a respins apelurile formulate de inculpata u și partea responsabilă civilmente SRL împotriva sentinței penale nr. 2956/2006 a Judecătoriei Brașov ca fiind tardive.
A respins cererea de repunere în termenul de apel și a constatat ca fiind în termen declarat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2956/2006 a Judecătoriei Brașov.
A admis apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2956/2006 a Judecătoriei Brașov pe care a desființat-o numai sub aspectul întinderii sechestrului asigurator stabilit de instanță, menținând restul dispozițiilor.
Și rejudecând în aceste limite,a înlăturat din dispozitivul sentinței apelate mențiunea menținerii sechestrului asigurator asupra imobilului înscris în CF 7858 nr. top 7054/10/1/2/7, respectiv grajdul 7, sechestrul fiind ridicat prin încheierea din data de 6.10.2006 în dosarul primei instanțe asupra acestui imobil.
A obligat inculpate u si partea responsabila civilmente să plătească statului suma de câte 30 lei cheltuieli judiciare; în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina statului.
Prin urmare, s-a reținut și în apel că banii virați de inculpatul ca și capital social au intrat în patrimoniul societății fondate, neoperând o confuziune între patrimoniul său și cel al societății, câtă vreme asupra bunurilor aportate asociații nu mai au nici un drept.
Potrivit art. 66 din /1990 în vigoare la acel moment, pe durata societății, creditării unui asociat pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății asupra părții ce i s-ar fi cuvenit prin lichidare, fapt ce denotă că în speță inculpatul a acționat arbitrar, eludând dispozițiile legale, recurgând în scopul recuperării creanței proprii la o asociere cu caracter fraudulos.
Privitor la întinderea sechestrului aplicat, se constată că inițial prin ordonanța procurorului din data de 20.06.2004 s-a instituit sechestrul asigurator asupra bunurilor inculpaților și a părții civilmente responsabile, iar în urma expertizei efectuată de instanța de fond, prin încheierea de ședință din data de 06.10.2006, în baza art.168 Cod procedură penală s-a admis contestația formulată de SC SRL și a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra imobilului înscris în CF 7858, cu nr. top 7054/10/1/2/7, respectiv grajdul numărul 7, fiind menținut sechestrul asupra terenului de 3382 mp înscris în CF 7858 sub număr top 7054/10/1/2/7, precum și asupra imobilelor înscrise în CF 7858 nr. top 7054/10/1/3, 7054/10/1/2/6 și 7054//10/1/10.
Cu toate acestea, instanța de fond a menținut sechestrul asigurator dispus prin ordonanța procurorului din data de 29.06.2004, instituit asupra terenului în suprafață de 3.382mp, înscris în CF 7858 sub nr. top 7054/10/1/2/7, precum și asupra imobilelor înscrise în CF nr.7858 sub nr. top 7054/10/1/3, 7054/10/1/2/6 și 7054/10/1/10 aparținând părții responsabile civilmente SC SRL, până la concurenta sumei de 120.759,31 RON.
Prin urmare apelul inculpatului este admisibil în ceea ce privește întinderea sechestrului asigurator.
Ținând cont că apelul ce implică o reexaminare în fond a cauzei, poate fi declanșat înlăuntrul unui anumit termen procedural ce începe a curge de la comunicarea ori de la pronunțarea hotărârii, comunicarea efectuându-se la domiciliul ori sediu social indicat de parte, funcție de cele inserate în art.177 Cod procedură penală, Tribunalul a apreciat că apelurile formulate de inculpata ( prezentă la dezbaterea cauzei în fond) și partea responsabilă civilmente SC SRL ( căreia i s-a comunicat un exemplar al hotărârii la sediul social cu care figura în evidența Oficiului Registrului Comerțului) sunt tardiv introduse, ambele depășind termenul procedural, anume stipulat în cuprinsul art.363(1) Cod procedură penală.
Împotriva acestei decizii au promovat recursul inculpații și partea responsabilă civilmente care prin apărătorul ales au ridicat următoarele probleme:
- nepronunțarea soluției primei instanțe în ședință publică
- neînregistrarea audio a ședinței de pronunțare
- nefolosirea interpretului la pronunțarea hotărârii
- necomunicarea hotărârii către partea responsabilă civilmente la adresa din B-.
- respingerea incorectă a apelului ca tardiv introdus câtă vreme la dosar există recipisa oficiului poștal.
- ridicarea sechestrului asigurator urmare a acoperii creanței datorate
În drept, sunt invocate prevederile art. 38515pct.2 lit. b Cod procedură penală raportat la art.3859pct.10 și 18 Cod procedură penală, solicitându-se încetarea procesului penal față de ambii inculpați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.272 alin. 2 din L 31/ 1990 în temeiul art. 11 pct.2 lit. b raportat la art. 10 lit. f Cod procedură penală și încetarea procesului penal față de inculpat aup entru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 269 alin 2 din /1990 în temeiul art. 11 pct.2 lit. b raportat la art. 10 lit. f Cod procedură penală.
Curtea, cercetând cuprinsul pieselor de la dosar reține următoarele aspecte:
- termenul de apel, ca regulă, începe să curgă de la data pronunțării, considerându-se că atât procurorul care a participat la ședința de judecată cât și părțile prezente la dezbaterile judiciare personal sau prin reprezentant cunosc hotărârea pronunțată. În speță, instanța de fond a comunicat inculpaților, prezenți personal, termenul la care va avea loc pronunțarea ( 22.12.2006), termen pe care l-a și respectat.
Pentru celelalte părți care nu au fost prezente la dezbaterile derulate în ședința din 15.12.2006 termenul de apel a curs de la momentul comunicării hotărârii. Părții responsabile civilmente SC SRL i s-a comunicat un exemplar al sentinței penale la sediul social indicat de Oficiul Registrului Comerțului, sediul ce putea fi schimbat numai prin modificarea actelor constitutive ale societății.
Ținând cont că SC SRL figura cu un anumit sediu social, ea neindicând un alt loc în vederea comunicării actelor procedurale prima instanță în mod corect a luat în calcul doar acel spațiu ca și element de individualizare (,-, -.8, Jud. B ).
Mai mult, neînregistrarea unei ședințe de judecată cu mijloace tehnice audio - video nu echivalează cu nepronunțarea hotărârii în ședință publică și nici un caz nu atrage nulitatea hotărârii pronunțate.
Totodată, inculpații nu au fost prezenți la sediul Judecătoriei Brașov la data la care s-a amânat pronunțarea încât nu au perceput cu propriile simțuri împrejurarea invocată, respectiv nepronunțarea soluției în ședință publică.
Ținând cont că procedura judiciară se desfășoară în limba română, prin folosirea interpretului de limbă maternă asigurându-li-se părților o corectă traducere în limba română în fața autorităților judiciare, în speță s-a luat act de poziția exprimată de inculpatul care nu a solicitat folosirea unui interpret arătând că înțelege limba oficială, fiind de acord cu audierea martorilor în lipsa unui translator ( vezi încheierea de ședință din 06.10.2006, aflată la fila 253 dosar fond), neputând invoca acum nerespectarea dispozițiilor relative la exercitarea dreptului la apărare.
Prin urmare, în cauză nu s-au nesocotit dispozițiile art.6 paragraful 3 lit. a din CEDO, inculpații fiind asistați de apărător în tot parcursul procesului penal, neuzând în mod voit de dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului prin interpret.
Întrucât publicitatea, ca principiu al ședinței de judecată constă în posibilitatea pe care o are orice persoană de a asista la desfășurarea judecății în speță procesul realizându-se " cu ușile deschise ", ținând seama că hotărârea judecătorească dată la fond cuprinde între alte mențiuni și pe aceea că ședința de judecată a fost publică, că pronunțarea a operat în ședință publică iar înscrisul autentic se bucură de o prezumție de validitate, făcând dovadă până la înscrierea în fals în ceea ce privește constatările personale ale agentului instrumentator, în speță nerecurgându-se în prealabil la această procedură de constatare a falsului, că în ECRIS deși nu apare rubrica ședință de judecată la data la care s-a amânat pronunțarea acest aspect este lipsit de relevanță atât timp cât instanța a comunicat părților prezente la termenul la care avea loc pronunțarea, termen față de care s-a și conformat. Curtea respinge susținerile inculpaților axate pe încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal.
Curtea plecând de la aspectul că recursul este o cale de atac admisibilă în cazurile prevăzute de legiuitor, încât instanța de recurs examinează cauza doar în limitele cazurilor de casare prevăzute în art. 3859, admiterea acestei căi de atac fiind condiționată de încadrarea criticilor aduse de recurent într-unul dintre cele 21 cazuri de casare ( constată că în speță nu avea caz de casare cu privire la respingerea apelului ca tardiv formulat).
Relativ la recursul declarat de inculpatul, Curtea, pornind de la lipsa sa de loialitate față de SC Agro de la întrebuințarea de către acesta, fără consimțământul scriptic al celuilalt asociat a bunurilor și creditul societății în folosul altei societăți de la săvârșirea de către el sub pretextul unei asocieri a unor fapte păgubitoare pentru societate, de la nesocotirea caracterului autonom al patrimoniului unei societăți, apreciază că susținerile sale sunt nefondate, mai ales că dispozițiile legale invocate în apărare, respectiv art. 150 alin 1 din /1990 nu u aplicabilitate în cauză, legiuitorul consacrând reguli speciale fiecărei forme de societate comercială. Din moment ce a fost aleasă forma societății ( societate cu răspundere limitată ), asociații sunt obligații să respecte dispozițiile legale care reglementează acea formă de societate ( formă în care capitalul social se divide în părți sociale și nu în acțiuni), considerent față de care nu se pot fi reținute prevederile sus amintite,răspunderea asociaților pentru obligațiile sociale fiind diferită în raport de forma juridică a societății.
Totodată o societate răspunde de obligațiile asumate în numele său de către persoanele care o reprezintă în condițiile legii, fiind un subiect de drept distinct de asociații care o compun, motiv pentru care în mod corect s-a reținut calitatea de parte responsabilă civilmente a SC SRL.
Din întregul material probator administrat în cauză nu rezultă că asociatul reclamant și-ar fi dat acordul expres pentru investițiile efectuate de inculpat, respectiv pentru utilizarea fondurilor societății în sensul reținut în actul de sesizare deși o asemenea decizie ar fi trebuit luată, conform actului constitutiv al societății, de către adunarea generală.
În ce privește măsura sechestrului asigurator menită a preveni actul de înstrăinare a bunului imobil înscris în CF 7858, inclusiv în patrimoniul SC Curtea sesizând că această măsură de indisponibilitate s-a bazat pe existența unei creanțe acoperită în totalitate pe parcursul derulării cauzei, admite recursul declarat de inculpatul doar sub acest aspect și rejudecând ridică această măsură dispusă în faza de urmărire penală.
Prin urmare, privitor la recursul promovat de acest inculpat Curtea va face aplicațiunea prevederilor art. 38515pct.2 lit. d Cod procedură penală iar relativ la celelalte două recursuri va face aplicabilitatea prevederilor art. 38515pct.1 lit. b Cod procedură penală.
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Manuela Barbu, Nicoleta Hădărean
