Infractiuni la regimul vamal (legea nr.141/1997). Decizia 387/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 387
Ședința publică de la 20 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Epure
JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu
Judecător G -
Grefier șef sectie
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 310/A din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 07 mai 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face poarte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru, 14 mai 2008, apoi pentru 20 mai 2008.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de fata:
Prin sentinta penala nr.2642/22.11.2006 pronuntata de Judecatoria B in dosarul penal nr-, s-a dispus, in baza art.11 pct.2 lit.a pr.pen. rap. la art.10 lit.d pr.pen. achitarea inculpatilor si pentru savarsirea infractiunii prev. de art.178 din Legea nr.141/1997 ( in prezent art.273 din Legea nr.86/2006 ), iar in baza art.291 pen. s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals cu privire la care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 4 luni.
S-a facut aplicarea dispozitiilor art.13 pen. cu plrivire la neaplicarea dispzitiilor art.71 alin.1,5 pen. iar inculpatul a fost atentionat asupra dispozitiilor art.83 pen.
S-a dispus, totodata, desfiintarea inscrisurilor falsificate.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca in data de 19.10.2000, martorul a achizitionat din Germania un autoturism marca Renault pe care l-a introdus in Romania cu intentia de a-l inmatricula. -l temporar sub nr. BV-7169-01/06 si neavand timpul necesar indeplinirii tutror formalitatilor inmatricularii definitive deoarece trebuia sa se intoarca in Germania, acesta a vandut autoturismul fratelui sau, inculpatul cu care a incheiat un contract de vanzare-cumparare.
Dupa ce a mai efectuat in Ungaria o serie de imbunatatiri autoturismului pentru a obtine de la B nota de constatare relativ la normele de poluare - acest document fiind necesar pentru achitarea taxelor vamale - inculpatul l-a cunoscut, prin intermediul unui prieten, pe inculpatul, comisionar vamal, caruia i-a solicitat efectuarea calculului preliminar al taxelor vamale pe care le datora.
Intrucat valoarea acestor taxe se ridica la aproximativ 8.000 euro, inculpatul l-a contactat pe fratele sau, cei doi ajungand la concluzia ca nu au posibilitatea achitarii acestora.
In aceste conditii, inculpatul a luat legatura cu coinculpatul, aducandu-i la cunostinta aspectele discutate cu fratele sau, iar in aceste conditii inculpatul i-a comunicat faptul ca exista o varianta de a plati taxele vamale la o valoare mai redusa in cazul in care autoturismul se achizitioneaza in sistemul leasingului extern, inculpatul optand pentru aceasta varianta.
In aceste conditii, in data de 30.08.2001, o persoana a carei identitate nu a putut fi stabilita, a prezentat martorului, declarant vamal in cadrul, factura proforma nr.059/07.06.2001 incheiata intre din Germania, in calitate de vanzator al autoturismului marca Renault si, in calitate de cumparator, contractul de leasing nr.059/07.06.2001 incheiat intre aceleasi parti, avand ca obiect achizitionarea in sistem leasing a aceluiasi autoturism, protocolul de predare-primire si acceptare a autovehiculului purtand nr.059/18.08.2001, declaratia vamala nr.27529(25310)/19.08.2001 privind introducerea in Romania a autoturismului in cauza, toate aceste documente fiind falsificate.
Pe baza lor, martorul a intocmit cererea de autorizare a regimului de admitere temporara nr.10694/30.08.2001 si declaratia vamala nr.16/30.08.2001, Biroul Vamal de Control si la Interior B eliberand autorizatia de admitere temporara a autoturismului la import.
In data de 15.11.2001, autoturismul a fost inmatriculat pe numele inculpatului sub nr. BV-8004 03/08.
In baza adresei nr.1204/01.10.2001 a Directiei Generale a vamilor - Directia Regionala B, Directia Controlului Fiscal Bae fectuat o verificare a contractului de leasing nr.059/07.06.2001, ocaize cu care inculpatul a pus la dispozitie contractul de leasing, factura proforma, precum si o serie de chitante prin care atesta achitarea avansului si a doua rate din derularea contractului de leasing.
Prima instanta a retinut ca, desi inculpatul a declarat ca inculpatul s-ar fi ocupat de obtinerea actelor pe care le prezentase institutiilor abilitate, nicio proba nu a venit sa sustina aceste afirmatii. Inculpatul a declarat ca i-a spus inculpatului de varianta achiztionarii autoturismului in sistem de leasing, dar ca nu s-a ocupat de obtinerea documentelor si de inmatricularea acestuia. Din declaratiile martorului, Judecatoria Bar etinut ca documentele necesare intocmirii actelor vamale i-au fost prezentate de o persoana care a semnat si cererea de autorizare a regimului de admitere temporara, dar nu a putut preciza daca aceasta persoana a fost sau nu inculpatul. De asemenea, aceasta a declarat ca inculpatul nu i-a dat niciodata documente necesare intocmirii actelor de import pentru alte personae uai ntocmit asemenea acte la solicitarea lui.
Nici rapoartele de constatare tehnico-stiintifica de natura grafica nu au venit sa lamureasca cine a efectuat semnatura de la rubrica utilizator din cuprinsul contractului de leasing, a protocolului de predare-primire si de pe cererea de autorizare a regimului de admitere temporara din data de 30.08.2001, stabilindu-se daor ca acestea au fost realizate prin imitatie libera directa dupa un model de semnatura autentica.
In aceste conditii, s-a facut aplicarea principiului "in dubio pro reo", dispunandu-se achitarea inculpatilor sub aspectul savarsirii infractiunii de folosire la autoritatea vamala de documente falsificate, prev. de art.178 din Legea nr.141/1997( in prezent art.273 din Legea nr.86/2006).
Inculpatul a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de uz de fals, retinandu-se ca acesta era constient ca acele documente erau falsificate, cata vreme cumparase autoturismul de la fratele sau.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria B si inculpatul.
In critica sa, parchetul a facut vorbire de aspecte de nelegalitate sub aspectul incadrarii juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, cat si de netemeinicie relativ la achitarea ambilor inculpate pentru savarsirea infractiunii prev.de art.178 din Legea nr.141/1997, art.273 din Legea nr.86/2006, in actuala reglementare.
Inculpatul a criticat solutia primei instante pentru aspecte de netemeinicie, sustinand, prin aparatorul ales, ca nu a cunoscut faptul ca actele prezentate erau false, iar inculpatul fusese cel care se ocupase de obtinerea lor.
Tribunalul B, prin decizia penala nr.310/A/24.10.2007, a admis apelurile declarate in cauza sub aspectul incadrarii juridice pentru infractiunuea de uz de fals, prev. de art.291 pen. in cadrul rejudecarii constatand ca incadrarea juridica este cea prevazuta de art.291 teza a II-a pen. A respins, totodata, cererea procurorului de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art.178 din Legea nr.141/1997 ( in prezent art.273 din legea nr.86/2006 ) in infractiunea de inselaciune, sub forma autoratului in ceea ce-l priveste pe inculpatul, respectiv complicitate pentru inculpatul, prev. de art.215 alin.1 si 2.pen, cat si retinerea primei teze a art.291 pen. in sarcina inculpatului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a retinut ca prin actul de sesizare nu s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului pentru savarsirea infrafctiunii de uz de fals sub forma folosirii unui inscris official falsificat. Cu ocazia judecarii cauzei in prima instanta, procurorul nu a solicitat extinderea procesului penal, iar aceasta fapta nu a facut nici obiectul urmaririi penale, si nici al judecatii, respingandu-se, pentru aceste considerente, cererea procurorului de schimbare a incadrarii juridice in sensul retinerii ambelor teze ale art.291 pen. in sarcina inculpatului.
In ceea ce priveste schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta in legea speciala, in infractiunea de inselaciune, Tribunalul, plecand de la dispozitiile invocate de procuror, respectiv art.182 din Legea nr.141/1997, a retinut ca inculpatii nu au fost cercetati pentru trecerea peste frontiera a unui bun, iar fapta de a adduce in tara un autoturism nu s-a stabilit ca ar constitui o infractiune, neputandu-se retine incidenta dispozitiilor art.215 alin.1 si 2.pen.
Relativ la retinerea participarii celor doi inculpati la comiterea infractiunii prev. de art.178 din Legea nr.141/1997 sub forma complicitatii, si nu ca autori, astfel cum a solicitat procurorul, Tribunalul a retinut ca probele administrate nu releva conditiile necesare existentei continutului obiectiv al complicitaii, in sensul efectuarii de catre cei doi inculpate de acte de inlesnire sau ajutor la savarsirea faptei, iar contributia lor sa fie efectiva in sensul folosirii de catre autor a activitatii complicilor.
De asemenea, Tribunalul a mai retinut ca nicio proba, directa sau indirecta, nu a dovedit ca cei doi inculpati ar fi depus la autoritatea vamala documentele falsificate, mentinand solutia primei instante sub aceste aspecte.
Cu toate acestea, motivul de apel al parchetului care a vizat incadrarea juridica a faptei pentru care inculpatul a fost condamnat de prima instanta a fost gasit de Tribunal ca fondat, deoarece nu s-a precizat teza aplicabila in conditiile in care textul de lege incrimineaza folosirea inscrisurilor falsificate, atat oficiale, cat si sub semnatura private.
Impotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul B si inculpatul.
Procurorul a invocat cazurile de casare prevazute de art.3859alin.1 pct.17 si 18.pr.pen. respectiv faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica, iar prin hotarare s-a comis o eroare de fapt avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite de achitare, motivele dezvoltate aflandu-se la filele4-5 din dosar. Procurorul de sedinta a solicitat, oral, schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina ambilor inculpati, respectiv aceea de a folosi acte falsificate la autoritatea vamala prev. de art.178 din Legea nr.141/1997 ( in prezent 273 din Legea nr.86/2006 ), in doua fapte: folosirea de acte falsificate la autoritatea vamala prev. de art.178 din Legea nr.141/1997 ( in prezent 273 din Legea nr.86/2006 ) sub forma complicitatii, aceasta fiind infractiunea de pericol, si evaziune fiscala, nefiind platita suma de 186 milioane de lei vechi, aceasta fiind infractiunea de rezultat. La termenul de judecata la care procurorul de sedinta a solicitat schimbarea incadrarii juridice, aparatorii inculpatilor au solicitat un termen pentru a putea raspunde acestei cereri. Mai mult, cu ocazia dezbaterilor, instanta, date fiind cererea de schimbare a incadrarii juridice, dar si memoriul cu motivele de recurs care nu erau clare, facandu-se vorbire de un inculpate si de o infractiune de delapidare, a solicitat depunerea concluziilor scrise, acestea nefiind depuse.
Inculpatul a invocat cazul de casare prevazut de art.3859alin.1 pct.18 pr.pen. apreciind ca, urmare a unei eroari grave de fapt a fost pronuntata o hotarare gresite de condamnare a sa sub aspectul comiterii infractiunii de uz de fals, solicitand achitarea sa pentru aceasta infractiune pe considerentul ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive, iar in subsidiar solicitand achitarea in baza erorii de fapt in care acesta s-a aflat. Memoriul cu motivele dezvoltate se afla la filele 37-39 din dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma criticilor formulate, Curtea retine ca recursurile nu sunt fondate.
Astfel, din interpretarea probelor administrate in cursul procesului penal pana in acest moment, instantele de fond au retinut in mod correct starea de fapt, in sensul ca inculpatul a cumparat de la fratele sau, martorul un autoturism marca Renault pe care cel din urma il cumparase la randul sau din Germania. Urmare a taxelor vamale care se ridicau la aproximativ 8.000 euro, l-a contactat pe inculpatul, comisionar vamal la data respectiva, acesta aducandu-i la cunostinta ca singura posibilitate in care taxele vamale ar fi avut un cuantum mai mic ar fi fost achizitionarea autoturismului in regim de leasing extern. In data de 30.08.2001, o persoana a carei identitate a rams necunoscuta, a prezentat unui functionar din cadrul autoritatii vamale mai multe inscrisuri ce atestau existenta unui contract de leasing in care era parte inculpatul si avea ca obiect autoturismul marca Renault, un protocol de predare-primire si declaratia vamala privind introducerea in Romania a autoturismului mentionat. Ulterior, urmare unui control al Directiei Control Fiscla B, s-a dovedit ca aceste inscrisuri sunt falsificate.
Pornind de la aceasta situatie de fapt, se observa ca incadrarea juridica data de instante relativ la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamala prev. de art.178 din Legea nr.141/1997 ( in prezent 273 din Legea nr.86/2006 ) este una corecta. Nu se poate sustine, astfel cum s-a solicitat de procuror prin motivele de recurs, dar si la termenul de judecata din 02.04.2008, ca suntem in prezenta acestei infractiuni, dar sub forma de participare a complicitatii, Curtea retinand ca motivarea Tribunalului B este una corecta, niciun element de proba nevenind sa sustina conditiile acestei forme de participatie penala cu privire la contributia data activitatii autorului, daca activitatea complicelui a folosit in fapt la savarsirea de catre autor a actiunii respective. Aceleasi considerente vor sta ca argument si in ceea ce priveste schimbarea incadrarii juridice pusa in discutia partilor de instanta la termneul din 12.03.2008.
Relativ la incadrarea juridica mentionata de procuror in motivele de recurs dezvoltate in memoriul de la filele 4-5 din dosar, si anume retinerea in sarcina celor doi inculpati a infractiunii de inselaciune, Curtea constata ca acestea sunt nefondate. In primul rand, urmarirea penala a fost inceputa fata de cei doi inculpati sub aspectul comiterii infractiunii de inselaciune astfel cum rezulta din procesul verbal aflat la fila 3, pentru ca apoi, prin rechizitoriu, sa se dispuna scoaterea de sub urmarire penala. In al doilea rand, obiectul juridic al celor doua infractiuni este unul diferit, in ceea ce priveste inselaciunea fiind aparate relatiile sociale referitoare la patrimoniul persoanelor, aceste relatii trebuind sa se bazeze pe incredere si buna credinta, pe cand in cazul infractiunii din legea speciala sunt aparate relatiile sociale fereritoare la increderea public ape care trebuie sa o inspire inscrisurile, fie ele oficiale sau sub semnatura privata.
Pe de alta parte, desi a fost citat art.182 din Legea nr.141/1997 - n cazul în care trecerea peste frontieră a unor anumite mărfuri sau bunuri constituie infracțiuni cuprinse în alte legi, fapta se pedepsește în condițiile și cu sancțiunile prevăzute în acele legi, dacă sunt mai aspre - fapta de a introduce in tara un autoturism, in conditiile cazului de fata, nu constituie infractiune, astfel ca acest text de lege nu este aplicabil pentru a se retine o posibila infractiune de inselaciune.
In ceea ce priveste evaziunea fiscala, pe langa faptul ca motivarea orala a procurorului nu a fost una si nici nu s-a conformat dispozitiilor instantei cu ocazia dezbaterilor in sensul depunerii concluziilor scrise, Curtea retine ca scopul de care a facut vorbire procurorul de sedinta, in sesnul ca s-ar fi urmarit obtinerea unor venituri de catre cei doi inculpati, pagubind statul cu suma de 186 milioane de lei vechi, nu era reglementata in anul 2001, modificarea textului de lege prin introducerea unui scop, acela de a obtine venituri, facandu-se abia prin Legea nr.161/2003. Mai mult, nu s-a mentionat care a fost forma de participatie a celor doi inculpati in savarsirea acestei posibile faptei, astfel ca, pentru aceste considerente, Curtea gaseste ca nefondata si aceasta cerere.
Si recursul inculpatului este nefondat. Chiar daca a sustinut ca inscrisurile falsificate ar fi fost procurate de catre inculpatul, Curtea retine ca motivarea data de instante acestui aspect este una corecta, niciun element de proba nevenind sa sustina ca inculpatul s-ar fi ocupat de obtinerea acestora. Chiar daca inscrisurile au fost redactate in limba germana, era de datoria inculpatului sa depuna diligentele necesare pentru a lua la cunostinta de continutul acestora. Mai mult, in contextual discutiilor avute cu inculpatul, acesta stia ca nu este vorba de achizitionarea unui autoturism in regim de leasing extern, el cumparand autoturismul de la fratele sau,. Aceleasi considerente stau si la baza inlaturarii ca nefondate a sustinerilor ca s-ar fi aflat in eroare de fapt cu privire la cuprinsul documentelor.
Pentru aceste consierente, in baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul B si inculpatul impotriva deciziei penale nr.310/A/24.10.2007 pronuntata de Tribunalul B in dosarul penal nr-, pe care o va mentine.
Vazand si dispozitiile art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
In baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul B si inculpatul impotriva deciziei penale nr.310/A/24.10.2007 pronuntata de Tribunalul B in dosarul penal nr-, pe care o mentine.
In baza art.192 alin.2 pr.pen. obliga inculpatul la plata sumei de 250 Ron cu tiltu de cheltuieli judiciare avansate de stat in recursul acestuia, iar in baza art.192 alin.3 pr.pen. celelalte cheltuieli avansate raman in sarcina statului.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 20.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, pt.- -, aflat - - -
în concediu, semnează,
vicepreședinte instanță,
Grefier,
pt., aflată
în concediu, semnează
grefier-șef
Red. - 24.07.2008
Dact.-24.07.2008-2 ex.
Jud.fond.:
Jud.apel:/
24 Iulie 2008
Președinte:Constantin EpureJudecători:Constantin Epure, Simona Franguloiu, Gheorghe Radu
