Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 106/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 106/ Dosar nr-
Ședința publică de la 12 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
JUDECĂTOR 3: Laura Popa
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 354/A din 23 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurentul inculpat apărătorul ales, avocat în substituirea avocatului.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,după care:
Se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură, motivele de recurs formulate de recurentul inculpat.
Avocat depune la dosar, în ședință publică, declarația inculpatului în limba ă, precum și traducerea acesteia și dovada că inculpatul este angajat ca ospătar în ia.
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și în temeiul art. 38513Cod procedură penală acordă părților cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurentul inculpat, arată că deși recursul a fost declarat peste termen, solicită a se avea în vedere că acesta fost declarat înaintea executării pedepsei penale și că inculpatul nu a fost prezent la nici un termen de judecată în fața instanței de apel și nici la pronunțare hotărârii în apel, întrucât acesta nu avut cunoștință, fiind plecat în străinătate, de apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov.
Solicită admiterea recursului și casarea hotărârii atacate, pentru motivele invocate în memoriul depus a dosarul cauzei.
În ceea ce privește infracțiunea de ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat prevăzută de art. 70 alin.1 din OUG 105/2001 și o infracțiune de intrare sau ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei prevăzută de art. 1 alin.1 din OUG 112/2001, fapte care au fost săvârșite în data de 28.12.2004, invocă dispozițiile art. 3859alin. 1 pct. 15 Cod procedură penală, deoarece există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, respectiv a intervenit prescripția răspunderii penale. Solicită a se avea în vedere faptul că pedeapsa prevăzută pentru cele două infracțiuni este închisoare de la 3 luni-2 ani închisoare, iar în ceea ce privește termenul de prescripție, prevăzut art.122 alin. 1 lit. d Cod penal, de 5 ani apreciază că s-a împlinit, având în vedere că faptele au fost săvârșite în data de 28.12.2004, iar potrivit art. 121 Cod penal prescripția înlătură răspunderea penală.
În ceea ce privește celelalte patru infracțiuni, de același gen, reținute în sarcina inculpatului, invocă motivele de casare prevăzute de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală, deoarece s- comis o eroare gravă de fapt, respectiv instanța de apel nu a ținut cont că în data de 1.01.2007, România a aderat la. iar în acest context importanța valorilor ocrotite de cele două ordonanțe s-a diminuat, reducându-se astfel și gradul de pericol social al faptelor săvârșite de inculpat, raportat pe de o parte la faptul că România a aderat la. dar și la faptul că acesta fapte au fost săvârșite într-un moment foarte apropriat aderării României la:, respectiv în anul 2006, când inculpatul fiind returnat în țară cu aproximativ o lună și 6 zile înaintea aderării României în
Astfel, apreciază că instanța de apel nu a valorificat toate împrejurările circumstanțiale ale cauzei, raportat la modificările intervenite după aderarea României la Uniunea Europeană, când a devenit aplicabil principiul liberei circulații a persoanelor în statele membre
Pericolul social al unei infracțiuni se apreciază în funcție de valoarea socială ocrotită de legea penală a căreia i se aduce atingere, astfel că pericol este diferit în funcție de interesul ocrotit într-un moment s-au altul al dezvoltării sociale.
Solicită, având în vedere că inculpatul că nu are antecedente penale, vârsta acestuia, de 61 ani, precum și scopul săvârșirii acestor fapte, respectiv pentru a obține un loc de muncă și pentru a duce o viață decentă, scop care face ca pericolul social a faptelor săvârșite să nu fie cel al unei infracțiuni, faptele săvârșite aducând o atingere minimă valorilor ocrotite de legea penală, drept pentru care, consideră că nu se impune a fi aplicată inculpatului o pedeapsă penală, ci aplicarea unei sancțiuni administrative.
Pe aceste considerente, solicită achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit.1Cod procedură penală raportat la 181Cod penal, întrucât faptele nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului formulat în cauză, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi repus în termen. Prin decizia penală pronunțată de Tribunalului Brașov, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă finală de 6 luni, iar ca modalitate de executare este suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Curtea
Constată că prin sentința penală nr. 923/01.06.2009 Judecătoria Brașov a hotărât următoarele:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală raportat la art. 10 lit.1Cod Procedură Penală l-a achitat pe inculpatul (fost ), fiul lui și, născut la data de 17.-, în localitatea V D, jud. S, cetățenie română, divorțat, fără antecedente penale, posesor al CI seria -, nr. -, CNP - domiciliat în municipiul B,-, - 19,. C,. 26, jud. pentru săvârșirea infracțiunii de ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin 1 din OUG 105/2001.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală raportat la art. 10 lit.1Cod Procedură Penală l-a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de intrarea sau ieșirea dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia prev. de art. 1 alin 1 din OUG 112/2001 cu aplic art. 41 alin 2 Cod Penal (3 acte materiale).
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală raportat la art. 10 lit.1Cod Procedură Penală l-a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat prev. de art.70 alin 1 din OUG 105/2001.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală raportat la art. 10 lit.1Cod Procedură Penală l-a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de intrare sau ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia prev. de art. 1 alin 1 din OUG 112/2001 cu aplic art. 41 alin 2 Cod Penal (3 acte materiale).
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală raportat la art. 10 lit.1Cod Procedură Penală l-a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin 1 din OUG 105/2001.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală raportat la art. 10 lit.1Cod Procedură Penală l-a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de intrare sau ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia prev. de art. 1 alin 1 din OUG 112/2001 cu aplic art. 41 alin 2 Cod Penal (5 acte materiale).
În baza art. 181alin 3 Cod Penal raportat la art. 91 lit. c Cod Penal i-a aplicat inculpatului (fost ), sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1.000 lei.
În baza art. 192 pct. 1 alin 1 lit. d Cod Procedură Penală l-a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
1) La data de 27.12.2004 inculpatul a fost returnat în România pe aeroportul internațional " " B, de către autoritățile e, după ce a fost depistat cu acte ilegale de ședere pe teritoriul, fiindu-i restricționat dreptul la libera circulație până la data de 27 12.2006.
După ieșirea din aeroport, inculpatul a fost așteptat de un cetățean căruia i-a înmânat pașaportul spre păstrare. Cu autoturismul condus de către cetățeanul, inculpatul a călătorit până la, unde a ajuns în dimineața zilei de 28.12.2004 și de unde a achiziționat un bilet de tren pana la Budapesta. Inculpatul cunoscând că nu poate părăsi legal teritoriu țării întrucât avea interdicție, la a coborât din tren și s-a deplasat la un bar din gara, unde a așteptat până când autoritățile vamale au terminat de efectuat verificarea în vagonul în care avea loc inculpatul, după care s-a urcat din nou in tren, ieșind astfel fraudulos din România și intrând tot astfel pe teritoriul Ungariei, călătorind până la Budapesta. Aici a fost așteptat de același cetățean în autoturismul căruia inculpatul a călătorit în ia, ieșind fraudulos din Ungaria și intrând fraudulos în Austria și spațiul.
Inculpatul a rămas în orașul din ia până la data de 12.12.2005, când a fost depistat și reținut, fiind returnat în România la data de 30.12.2005, cu interdicție de a părăsi teritoriul României până la data de 31.12.2007. Înainte de a fi returnat inculpatul în România, acesta a trimis pașaportul prin postă la adresa de domiciliu, având să-l folosească ulterior.
2) Inculpatul, după ce a fost returnat de autoritățile e la data de 30.12.2005, a revenit la, și-a luat pașaportul pe care anterior îl trimise-se prin postă și la data de 01.01.2006, cu o mașină de ocazie s-a deplasat până la, de unde a luat trenul spre Budapesta iar la a coborât din tren și s-a deplasat la un restaurant, unde a așteptat finalizarea controlului organelor de frontieră, după care s-a urcat din nou în tren, ieșind astfel fraudulos din România și intrând tot astfel pe teritoriul Ungariei, călătorind până la Budapesta. La controlul efectuat de către autoritățile maghiare, inculpatul a prezentat pașaportul românesc, deși avea interdicție de a părăsi țara, interdicție despre care autoritățile maghiare nu aveau cunoștință. Din Budapesta inculpatul a călătorit până în Olanda cu un avion trecând astfel fraudulos frontierele verticale ale Ungariei și Austriei.
De la, inculpatul a călătorit cu un tren până în Suedia, la tranzitând astfel teritoriile statelor ia și Danemarca. În localitatea inculpatul a lucrat în construcții până la data de 25.04.2006, când a fost reținut de către autoritățile suedeze pe motiv că ședea ilegal și a fost condus într-un centru pentru străini, iar la data de 07.05.2006 a fost returnat în România.
3) Inculpatul, la câteva zile după ce a fost returnat în țară, respectiv la data de 10.05.2006, s-a deplasat din nou cu autoturismul la, de aici a plecat spre Vama, unde a așteptat un tren care mergea spre Budapesta, după ce s-a efectuat controlul de către autoritățile vamale, inculpatul s-a urcat într-un vagon, care fusese controlat fără a fi observat și în acest fel inculpatul a reușit să se sustragă controlului de frontieră, ieșind fraudulos din România, intrând ilegal in Ungaria.
Din Budapesta inculpatul a călătorit cu un alt tren până în Polonia, ieșind fraudulos din Ungaria, intrând și ieșind fraudulos din Slovacia și intrând fraudulos în Polonia. În Polonia inculpatul s-a stabilit în localitatea, unde a locuit până la data de 22.11.2006, când a fost depistat și reținut de către autoritățile poloneze, care la data de 25.11.2006, l-au returnat în România cu avionul.
Întrucât la data comiterii faptelor 2004, Austria, ia, Olanda, Danemarca și Suedia făceau parte din spațiul, în sarcina inculpatului, nu se pot reține ca acte materiale trecerile frontierelor dintre aceste state, atâta timp cât spațiul a presupus eliminarea frontierelor interne între statele semnatare ale acestui acord, or, o frontieră nu poate fi trecută atât timp cât ea nu există.
În privința faptelor comise de inculpat la data de 1.01.2006 când acesta după ieșirea frauduloasă din România, a călătorit cu avionul până în Olanda, s-a reținut că în plan vertical, frontiera de stat delimitează spațiul aerian al fiecărui stat. În cauză nu s-a putut stabili dacă avionul cu care a călătorit inculpatul de la Budapesta la a tranzitat spațiul aerian al Austriei, iei și Olandei sau dimpotrivă, spațiul aerian al Slovaciei, Cehiei, iei și Olandei. Având în vedere faptul că, în primul, caz exista 2 acțiuni de intrare sau ieșire dintr-un stat prin trecerea frauduloasă a frontierei (ieșirea din Ungaria și intrarea în Austria), iar în al doilea caz 6 astfel de acțiuni (ieșirea din Ungaria, intrarea și ieșirea din Slovacia, intrarea și ieșirea din Cehia și intrarea în ia) - Slovacia și Cehia nefăcând partea din spațiul și oricum dubiul profită inculpatului, s-a stabilit traseul Ungaria -Austria - ia-Olanda.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, care a solicitat casarea ei și în rejudecare condamnarea inculpatului pentru toate faptele pentru care a fost trimis în judecată. În motivare s-a arătat că faptele prezintă gradul de pericol social specific infracțiunii și că se impune aplicarea unor pedepse pentru atingerea scopului prevăzut de art. 52 Cod Penal.
Prin decizia penală nr. 354/A/23.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva sentinței penale nr. 923/01.06.2009 a Judecătoriei Brașov, care a fost desființată și, rejudecând:
1. În baza art. 70 al. 1 din OUG 105/2001 a fost condamnat inculpatul (fost ) la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ieșire din țară prin trecere ilegală a frontierei de stat (fapta din 28.12.2004).
2. În baza art. 1 al. 1 din OUG 112/2001 cu aplicarea art. 41al. 2 Cod Penal (3.) a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de intrare sau ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia.
3. În baza art. 70 al. 1 din OUG 105/2001 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ieșire din țară prin trecere ilegală a frontierei de stat (fapta din 01.01.2006).
4. În baza art. 1 al. 1 din OUG 112/2001 cu aplicarea art. 41al. 2 Cod Penal (3.) a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de intrare sau ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia.
5. În baza art. 70 al. 1 din OUG 105/2001 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ieșire din țară prin trecere ilegală a frontierei de stat (fapta din 10.05.2006).
6. În baza art. 1 al. 1 din OUG 112/2001 cu aplicarea art. 41al. 2 Cod Penal (5.) a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de intrare sau ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia.
În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod Penal au fost contopite cele șase pedepse de mai sus și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, sporită cu o lună, urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod Penal i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b Cod Penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 81 al. 1 și 2, 82 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 al. 5 Cod Penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
Tribunalul a reținut că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și încadrarea juridică pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente, dar a apreciat greșit gradul pericolului social al faptelor comise de inculpat.
Reevaluând acest pericol pe baza criteriilor stabilite de art. 181al. 2 Cod Penal tribunalul a constatat că faptele prezintă gradul de pericol social specific infracțiunii.
Astfel, deși s-a apreciat că scopul săvârșirii faptelor era a acela de a-și găsi un loc de muncă, așa cum a subliniat Ministerul Public, nu există nicio probă din care să rezulte faptul că inculpatul a desfășurat în străinătate o activitate licită și chiar dacă susținerea sa în acest sens ar fi reală, scopul invocat nu justifică încălcarea sistematică a normelor ce incriminează faptele comise, atitudinea inculpatului vădind o sfidare fățișă a ordinii de drept. Față de acesta s-au luat măsuri legale restrictive ale dreptului la liberă circulație care i-au fost aduse la cunoștință și pe care le-a încălcat imediat ce a fost returnat pe teritoriul țării. Inculpatul și-a organizat activitatea infracțională de fiecare dată pentru a nu fi surprins în momentul verificărilor efectuate de autoritățile îndreptățite să exercite controlul documentelor la frontiere, beneficiind de sprijinul altor persoane ceea ce dovedește perseverența infracțională și hotărârea de a nu se supune dispozițiilor legale. În privința urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce tribunalul a avut în vedere faptul că infracțiunile pentru a care a fost trimis în judecată inculpatul sunt infracțiuni de pericol, iar nu de rezultat, astfel încât urmarea imediată rezultă din însăși săvârșirea faptei. Nu se poate afirma că încălcarea constantă a normelor ce reglementează trecerea frontierei de stat a României și respectiv intrarea și ieșirea dintr-un stat străin ar fi lipsite de importanță, întrucât o astfel de concluzie ar atrage ineficiența reglementărilor legale în această materie. În ceea ce privește persoana inculpatului tribunalul a avut în vedere că atitudinea procesuală de recunoaștere a comiterii faptelor este una firească în contextul factual și probator al speței, inculpatul neputând sfida realitatea că a fost surprins de autoritățile străine și returnat în țară de mai multe ori. Pe de altă parte este de remarcat că și pe parcursul derulării procesului penal acesta a părăsit teritoriul țării, fără să se prezinte în instanță pentru a fi audiat.
Trecerea timpului prezintă semnificație sub aspectul eficienței tragerii la răspundere penală, însă în speță tribunalul a constatat pe de o parte că atitudinea inculpatului a determinat prelungirea cercetărilor și durata procesului penal, iar pe de altă parte că legislația penală recunoaște efectele trecerii timpului sub aspectul eficienței tragerii la răspundere penală prin reglementarea instituției prescripției răspunderii penale, or, în speță termenele de prescripție nu sunt împlinite.
În concluzie s-a apreciat că faptele inculpatului prezintă pericol social specific infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, sunt prevăzute de legea penală și au fost comise cu vinovăție sub forma intenției directe, astfel încât se impune tragerea acestuia la răspundere penală.
La individualizarea pedepselor ce au fost stabilite pentru fiecare infracțiune în parte au fost avute în vedere criteriile stabilite de art. 72 Cod Penal. Astfel, ținând seama de faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile de ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat și respectiv intrare sau ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia este în ambele cazuri închisoarea de la 3 luni la 2 ani, de pericolul social mediu al faptelor rezultat din numărul mare al infracțiunilor comise, premeditarea activității infracționale, și celelalte circumstanțe reale ale acestora, dar și de persoana inculpatului care nu are antecedente penale, dar a dat dovadă de perseverență infracțională tribunalul a stabilit pedepse de câte 5 luni închisoare pentru fiecare infracțiune comisă.
Constatând că faptele au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni, (înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv pentru vreuna din fapte), în baza art. 33 lit. a-34 lit. b Cod Penal cele șase pedepse au fost contopite, inculpatul urmând a primi spre executare pedeapsa cea mai grea, sporită cu o lună, pedeapsa rezultantă fiind de 6 luni închisoare. Sporul de pedeapsă este justificat de numărul mare de infracțiuni și intervalul scurt de timp în care au fost săvârșite.
Ca pedeapsă accesorie instanța de apel a interzis inculpatului, în baza art. 71 Cod Penal exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b Cod Penal, apreciind că disprețul manifestat de inculpat față de normele legale încălcate îl fac nedemn de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
Ca modalitate de executare a pedepsei instanța de apel a apreciat că se impune suspendarea condiționată a executării, întrucât pedeapsa rezultantă aplicată pentru concursul de infracțiuni este mai mică de 2 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente penale, și față de timpul scurs de la comiterea faptelor s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, astfel încât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 al. 1 lit. b și c, al. 2 Cod Penal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul .
Recursul a fost declarat peste termen, la data de 14.12.2009, decizia tribunalului fiind pronunțată la data de 23.11.2009. Cum inculpatul a lipsit la toate termenele de judecată în apel precum și la pronunțare, iar executarea pedepsei nu a început încă, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3853alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 365 alin. 1 Cod procedură penală.
Inculpatul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. 1 pct. 15 și 18 Cod procedură penală.
În ceea ce privește infracțiunea de ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat prevăzută de art. 70 alin.1 din OUG 105/2001 și o infracțiune de intrare sau ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei prevăzută de art. 1 alin.1 din OUG 112/2001, fapte care au fost săvârșite în data de 28.12.2004, au fost invocate dispozițiile art. 3859alin. 1 pct. 15 Cod procedură penală, deoarece există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, respectiv a intervenit prescripția răspunderii penale.
În ceea ce privește celelalte patru infracțiuni, de același gen, reținute în sarcina inculpatului, a fost invocat motivul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală, deoarece s- comis o eroare gravă de fapt, respectiv instanța de apel nu a ținut cont că în data de 1.01.2007 România a aderat la. iar în acest context importanța valorilor ocrotite de cele două ordonanțe s-a diminuat. Având în vedere că inculpatul că nu are antecedente penale, vârsta acestuia, de 61 ani, precum și scopul săvârșirii acestor fapte, respectiv pentru a obține un loc de muncă, s-a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit.1Cod procedură penală raportat la 181Cod penal, întrucât faptele nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Recursul nu este fondat.
În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală (incident în cauză ținând seama de Decizia nr. VIII/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție), se constată că criticile recurentului-inculpat nu sunt întemeiate.
Sub acest aspect, argumentația detaliată a tribunalului în sensul că faptele prezintă gradul de pericol social specific infracțiunii este corectă și curtea și-o însușește fără rezerve.
Astfel, deși s-a apreciat că scopul săvârșirii faptelor ar fi fost acela de a-și găsi un loc de muncă, nu există nicio probă din care să rezulte faptul că inculpatul a desfășurat în străinătate o activitate licită și, chiar dacă susținerea sa în acest sens ar fi reală, scopul invocat nu justifică în nici un caz încălcarea sistematică a normelor ce incriminează faptele comise, atitudinea inculpatului vădind o sfidare fățișă a ordinii de drept.
Susținerea recurentului-inculpat că în data de 1.01.2007 România a aderat la. iar în acest context importanța valorilor ocrotite de cele două ordonanțe s-a diminuat, nu este corectă până la capăt. Mai exact, nu poate fi acceptată concluzia că importanța valorilor ocrotite de cele două ordonanțe s-ar fi diminuat prin simplul fapt al aderării României la Uniunea Europeană.
Sunt incriminate în continuare ieșirea din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, respectiv intrarea sau ieșirea dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei, textele legale incriminatoare fiind în vigoare.
Esențial este faptul că la momentul comiterii faptelor conduita inculpatului a fost de încălcare (asumată în cunoștință de cauză, ținând seama de caracterul repetitiv al faptelor) a normelor ce reglementau trecerea frontierei.
Mai trebuie subliniat și că în speță recunoașterea de către inculpat a faptelor comise are caracter pur formal și în consecință nu poate avea o valoare deosebită în evaluarea gradului de pericol social. Oricum, în raport de celelalte probe administrate în cauză - procese-verbale, declarațiile martorilor, înscrisurile depuse la dosar - inculpatul nu putea avea o altă poziție procesuală.
Vârsta inculpatului și faptul că acesta nu are antecedente penale au fost în mod judicios valorificate de instanța de apel în procesul de individualizare judiciară a pedepselor.
Având în vedere toate aceste considerente, curtea, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 354/A/23.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o va menține.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 354/A/23.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
red /3.03.2010
dact. /3.3.2010
Jud. fond -
Jud. apel-,
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Alexandru Șerban, Laura Popa
