Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 391/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 391
Ședința publică de la 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
Judecător G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 38/A/03.02.2009, a Tribunalului Arad, pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul lipsă, avocat ales.
OGProcedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, iar la individualizarea pedepsei să se rețină în sarcina acestuia circumstanțe atenuante, urmând a se anula sporul de 10 luni închisoare și aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, hotărârea atacată fiind temeinică și legală.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2209/ 17 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr-, în baza art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 289 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului -, la:-1 an închisoare pentru participație improprie la infracțiunea de fals intelectual. În baza art. 293 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat, la: -1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de fals privind identitatea comisă în formă continuată. În baza art. 70 al.1 din OUG 105/2001cu alic. art. 41 alin. 2 cod penal a fost condamnat inculpatul, la:-1 an și 4 luni închisoare pentru infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat comisă în formă continuată, iar în baza art. 1 pct. 1 din OUG 112/2001cu alic. art. 41 alin. 2 Cod penal, la:-1 an și 4 luni închisoare pentru infracțiunea de trecere ilegală a frontierei unui stat străin comisă în formă continuată.
În baza art. 449 lit.a) Cod procedură penală, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2290/22.10.2007 a Judecătoriei Arad, în pedepsele componente: -3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin.1, 2, art. 209 alin.2 lit.b) Cod penal;-6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 alin.1 Cod penal; -6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 raportat la art. 289 Cod penal: -6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 292 Cod penal.
În baza art. 33 lit. a, b, 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre cu pedepsele individualizate anterior, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, care a fost sporită cu 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 10 luni închisoare. Pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege. S-a anulat mandatul de executare nr.2675/2007 emis la 19 martie 2008 de Judecătoria Arad, urmând să se emită un nou mandat la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, iar în baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel,prima instanțăa reținut în fapt următoarele:
Inculpatul - în cursul lunii august 2005, având interdicție de a ieși din țară și dorind să plece în străinătate, s-a hotărât să obțină eliberarea unor acte de identitate pe numele altei persoane. Astfel, profitând că numitul A, care efectua niște lucrări la domiciliul său, avea asupra sa în haină, buletinul de identitate și certificatul de naștere, inculpatul a sustras actele de identitate ale acestuia. În data de 30.08.2005, inculpatul s-a prezentat la A, unde și-a declinat identitatea falsă de A, a formulat o cerere pe care a semnat-o în fals și profitând de faptul că se aseamănă fizionomic cu Aar eușit să-i determine pe funcționarii din cadrul SPCLEP să-i elibereze o carte de identitate pe numele de Pentru faptele descrise anterior, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 2290/22.10.2007 a Judecătoriei Arad definitivă prin decizia penală nr. 305/R/17.03.2008 a Curții de Apel Timișoara.
După eliberarea documentului respectiv, în data de 12.09.2005 inculpatul s-a prezentat la Serviciul Pașapoarte A, în vederea obținerii unui document pentru trecerea frontierei, în speță un pașaport și declinându-și identitatea de A prin prezentarea documentelor obținute anterior pe numele susmenționat a reușit să obțină pașaportul cu seria - pe numele de A în care era aplicată fotografia sa.
În urma verificărilor efectuate în baza de date a Poliției de Frontieră, a rezultat că inculpatul - a efectuat mai multe călătorii în străinătate, sub identitatea de A folosindu-se de pașaportul cu nr. -, după cum urmează: - ieșit din țară prin T la data de 17.09.2005;- intrat în țară prin Nădlac la data de 06.11.2005;- ieșit din țară prin la data de 23.02.2006;- intrat în țară prin Nădlac la data de 18.06.2006;- ieșit din țară prin Aeroport T la data de 19.07.2006;- intrat în țară prin Otopeni la data de 28.10.2006 cu mențiunea " din Franța conform adresei cu nr. 18472 din data de 28.10.2006.
În drept prima instanțăa arătat că fapta inculpatului care a determinat un lucrător din cadrul Serviciului Pașapoarte A, care nu cunoștea împrejurarea că acea carte de identitate era falsă, să-i elibereze un pașaport fals, care cuprindea datele de identitate ale lui A și în care era aplicată fotografia sa, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie la fals intelectual, prevăzută și pedepsită de art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 289 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care în mod repetat, în baza unei rezoluții infracționale unice, urmărind să iasă în mod ilegal din țară, și-a declinat o identitate dintr-un act de identitate falsificat cu scopul de a induce în eroare un organ sau o instituție de stat, în speță organele de control ale poliției de frontieră, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea prevăzută și pedepsită de art. 293 al. 1 cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal.
Fapta aceluiași inculpat de a trece de mai multe ori, în mod ilegal, frontiera de stat a României, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat, comisă în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 70 al.1 din OUG 105/2001cu alic. art. 41 alin. 2 cod penal.
Fapta inculpatului de a trece în mod ilegal de mai multe ori frontierele unor state străine, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trecere ilegală a frontierei unui stat străin comisă în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 1 pct. 1 din OUG 112/2001cu alic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Motivele de apel:
Împotriva sentinței penale nr.2209/17.09.2008 a declarat apel în termen inculpatul -, invocând că: condamnarea inculpatului s-a făcut pe simple aprecieri, inculpatul nu a fost audiat în primă instanță; neconcordanță între dispozitiv și minută (22) și caracterul disproporționat al pedepsei față de gravitatea faptelor și aplicarea unui spor mult prea mare (cuvântul asupra apelului).
Prin DP nr. 38/A/03.02.2009, a Tribunalului Arad, pronunțată în dosar nr-, în baza art.379 alin.1 pct.1 lit.b) Cod procedură penală a fost respins ca nefondat apelul, declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 2209 din 17 septembrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Arad și în consecință a fost menținută hotărârea atacată.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, a reținut următoarele:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în faza urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, respectiv: împrejurarea că inculpatul a determinat un funcționar public să elibereze un pașaport fals, a rezultat din prezentarea cărții de identitate falsă (aspect stabilit cu autoritate de lucru judecat prin sentința penală nr. 2290/22.10.2007 a Judecătoriei Arad ) coroborat cu pașaportul folosit și în care este aplicată fotografia inculpatului. a fost insidioasă, inculpatul identificându-se cu o carte de identitate eliberată de autoritățile române, dar în care figura numele unei alte persoane decât cea care era în fotografie.
Faptele de prezentare sub o identitate falsă și trecerea ilegală a frontierei de stat și frontierei altor state în această modalitate, a rezultat din procesul verbal de constatare a infracțiunii coroborat cu baza de date din care rezultă intrările și ieșirile din țară prin folosirea acestui pașaport.
S-a constatat că în mod corect prima instanță a coroborat probele administrate, a stabilit starea de fapt și incidența normelor incriminatoare.
Cu privire la motivele de apel invocate de inculpat, tribunalul a constatat că, principalele critici ale inculpatului vizează modul de individualizare al pedepselor, respectiv: - nu s-a dovedit că inculpatul este cel care a determinat funcționarul public să săvârșească infracțiunea de fals intelectual condamnarea făcându-se pe simple aprecieri, caracterul disproporționat al pedepselor, aplicarea unui spor prea mare.
Cu privire la motivul invocat în apel respectiv că participația improprie la infracțiunea de fals intelectual nu s-a dovedit, respectiv că inculpatul ar fi cel care a determinat funcționarul public să săvârșească infracțiunea de fals intelectual, reținându-se că acesta a fost motivul pentru care în judecarea apelului s-a solicitat efectuarea unei expertize grafice a cererii de eliberare a pașaportului. Tribunalul a respins această solicitare de suplimentare a probatoriului administrat, aspectele invocate fiind dovedite prin alte mijloace de probă. Astfel, inculpatul a fost condamnat pentru falsificarea cărții de identitate în care figura numele altei persoane dar, era aplicată fotografia sa. Această carte de identitate a stat la baza eliberării pașaportului, și determinarea a avut loc prin această folosire iar nu prin cererea de eliberare a unui alt pașaport. Pentru aceste motive, s-a constatat că susținerea inculpatului cu privire la nedovedirea acestei fapte, este nefondată.
Cu privire la cel de al doilea motiv, respectiv caracterul disproporționat al pedepselor, tribunalul a constatat că prima instanță a motivat criteriile generale de individualizare prin prisma art.72 Cod penal și apreciat în concret gradul de pericol social al faptei reflectat în obiectul juridic special al normelor juridice lezate respectiv, încrederea publică în autenticitatea înscrisurilor oficiale și a identității unei persoane, precum și legalitatea trecerii frontierei țării și a altor state, și a ținut cont și de persoana inculpatului care este cunoscută cu antecedente penale, respectiv gravitatea faptelor comise reflectată în scopul urmărit de inculpat și forma continuată a acestora. Analizând legalitatea pedepselor aplicate de Judecătoria Arad, tribunalul a reținut că limitele de pedeapsă prevăzute pentru faptele incriminate prin art. 289 Cod penal și art.293 Cod penal sunt pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani și respectiv de la 3 luni la 3 ani. Pentru art.70 alin.1 din OUG nr.105/2001 și art.1 pct.1 din OUG nr.112/2001 sunt de la 3 luni la 2 ani închisoare. În raport de aceste limite, pedepsele stabilite de prima instanță respectă principiul legalității. Cu privire la temeinicia acestora, tribunalul a constatat că în ce privește la gradul de pericol social al infracțiunilor comise de inculpat în raport la importanța valorilor specifice ocrotite prin norma de incriminare și modalitatea efectivă de săvârșire a infracțiunilor acestea prezintă un grad ridicat de pericol social. Raportat la persoana inculpatului s-a reținut că inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală, săvârșind faptele deduse judecății în concurs cu faptele pentru care s-a dispus condamnarea prin sentința penală nr. 2290/2007 a Judecătoriei Arad.
În aceste condiții, tribunalul a constatat că prima instanță a stabilit în mod legal pedepsele între limitele speciale, a procedat la o individualizare temeinică în raport de persoana inculpatului, gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârșite, și de împrejurările care atenuează și agravează răspunderea penală, respectiv forma continuată a infracțiunilor, pedepsele stabilite fiind medii în raport de maximul și minimul special prevăzut de lege, iar urmare a concursului de infracțiuni i-a fost aplicat un spor de 10 luni închisoare. Aplicarea sporului de pedeapsă a fost temeinică și legală avându-se în vedere natura și numărul faptelor comise. Pentru aceste considerente motivele de apel invocate de inculpat sunt nefondate, prima instanță dând corect eficiență regulilor prevăzute de art.34 lit.b) Cod penal.
Față de cele arătate, tribunalul în baza art.379 alin.1 pct.1 lit.b) Cod procedură penală a respins ca nefondat apelul, declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 2209/17.09.2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Arad și în consecință a fost menținută hotărârea atacată.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul -, recursul nefiind motivat în scris, ci doar oral în ziua judecății, de către apărătorul ales al acestuia, care a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului, înlăturarea sporului de 10 luni închisoare și executarea pedepsei în modalitatea suspendării sub supraveghere, a inculpatului.
Examinând decizia penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constată că recursul formulat de către inculpatul -, este nefondat, hotărârea Tribunalului Arad fiind temeinică și legală.
Astfel, instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt dedusă judecății pe baza probelor existente la dosar, dar și vinovăția acestuia pentru infracțiunile prev.de art.31 alin.2 Cod Penal, raportat la art.289 Cod Penal, art.293 alin.1 Cod Penal, art.70 alin.1 din OUG.105/2001, art.1, pct.1 din OUG.112/2001, încadrările juridice fiind cele legale, iar individualizarea pedepselor s-a făcut pe baza criteriilor prev.de art.72 Cod Penal, respectiv de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările care atenuează și agravează răspunderea penală, în speță forma continuată a infracțiunilor, dar și lipsa antecedentelor penale ale inculpatului.
De altfel, în cauza de față, în urma unei corecte apreciază și interpretări ale probelor administrate în cauză, s-a ajuns în mod corect la concluzia vinovăției inculpatului, pentru infracțiunile menționate mai sus, fiind răsturnată prezumția de nevinovăție.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a se reține în favoarea acestuia circumstanțe atenuante facultative, instanța de recurs apreciază că nu se impune acest lucru, având în vedere multitudinea de fapte reținute în sarcina acestuia, modalitatea de săvârșire a faptelor, gradul de pericol social al faptelor, astfel că această solicitare urmează a fi respinsă.
În ceea ce privește sporul de pedeapsă de 10 luni închisoare, care a fost aplicat inculpatului, instanța apreciază că această operațiune s-a făcut în mod legal și temeinic, deoarece inculpatul a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni aflate în concurs, mai mult decât atât s-a făcut aplicarea regulilor concursului de infracțiuni, astfel fiind necesară aplicarea acestui spor, iar înlăturarea acestuia ar fi nejustificată.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond și cea de apel în mod justificat au apreciat că se impune executarea în detenție a pedepsei rezultante, deoarece această modalitate poate asigura scopul educativ, preventiv și punitiv al pedepsei, așa cum este ea definită în art.52 Cod Penal, modalitatea de executare a pedepsei cu suspendare sub supraveghere, conform dispozițiilor art.861și următoarele din Codul penal, nefiind eficientă în speța de față, având în vedere toate elementele cauzei pentru a se atinge scopul pedepsei.
Având în vedere că nu există motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța apreciază că se impune respingerea ca nefondat, a recursului formulat de inculpat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1, lit.b p Cod Penal respinge, ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 38/A/03.02.2009, a Tribunalului Arad, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin.2 C.P.P. obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare față de stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 13 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
- - G - - -
GREFIER
- -
RED: GB/16.04.2009
Dact: 2 exempl/ 16 Aprilie 2009
Primă instanță: Judecătoria Arad
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea
