Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 468/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 468/
Ședința publică din data de 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Constantin
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul -, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva deciziei penale nr. 410 din 4 iulie 2005 Tribunalului Galați.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 36/16.06.2008.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentului inculpat, după ce a luat legătura cu acesta, precizează că inculpatul înțelege să își retragă recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 410/2005 a Tribunalului Galați, întrucât peste puțin timp se va libera condiționat.
Recurentul inculpat -, personal, precizează că își retrage recursul declarat împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Galați.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat solicită să se ia act că acesta își retrage recursul declarat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de retragerea recursului, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită să se ia act că își retrage recursul.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin Sentința penală nr. 263/8.03.2005 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul 5043/2004, s-a dispus condamnarea inculpatului la 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 70 alin. 1 din nr.OUG 105/2001 aprobată și modificată prin Legea nr. 243/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
A fost condamnat inculpatul la 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 1 alin. 1 din nr.OUG 112/2001 aprobată și modificată prin Legea nr. 252/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
Conform art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume 4 luni închisoare, sporită la 6 (șase) luni închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
S-a dispus comunicarea unei copii de pe sentință la Serviciul Pașapoarte.
A fost obligat inculpatul să plătească 900.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
S-a reținut din examinarea actelor și lucrărilor dosarului următoarea situație de fapt:
Inculpatului i s-a suspendat dreptul de a mai călători în străinătate și de a mai folosi pașaportul în perioada 17.05.2002-16.05.2004 deoarece la data de 17.05.-2002 fost expulzat din Ungaria.
Cu toate acestea inculpatul a hotărât să plece din Italia, așa încât a trecut fraudulos granița prin T, în ziua de 21.12.2003 strecurându-se pe lângă un rând de tiruri, care se aflau la controlul de frontieră și reușind astfel să treacă frontiera de stat a României și în același mod și frontiera în Ungaria.
Cu ajutorul unei persoane de cetățenie sârbă, rămasă neidentificată, cu un autoturism Ford inculpatul a trecut ilegal frontiera în Austria și în Italia, unde a rămas, locuind în Milano.
La data de 11.06.2004, inculpatul a fost depistat la un control de rutină al organelor de poliție italiene și reținut pe motiv de ședere ilegală și identitate incerto, iar la data de 18.06.2004 a fost returnat în România.
În timpul urmăririi penale inculpatul a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată.
La instanță, deși legal citat, nu s-a prezentat, iar în apărarea sa nu a solicitat probe.
La termenul din 08.02.2005, apărătorul inculpatului a solicitat restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, conform art. 333 Cod procedură penală, pentru refacerea urmăririi penale, motivat de faptul că nu s-a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală.
S-a arătat că inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală, dovadă fiind faptul că acesta a fost audiat de organele de poliție și a recunoscut faptele, neexistând nicio dovadă certă că s-a sustras de la prezentarea materialului de urmărire penală, așa încât s-au încălcat drepturile inculpatului prev. de art. 6 Cod procedură penală, ceea ce se sancționează cu nulitatea absolută prev. de art. 196 alin. 2 Cod penal.
S-a solicitat restituirea dosarului la parchet pentru citarea învinuitului conform art. 254 Cod procedură penală și pentru ca acesta să formuleze și alte probe în apărare.
Cererea inculpatului formulată prin apărător a fost apreciată ca nefondată și respinsă ca atare prin încheierea din 08.02.2005 pentru următoarele considerente:
Conform art. 254 alin. 1 Cod procedură penală:
Când prezentarea materialului nu a fost posibilă din cauză că inculpatul este dispărut sau s-a sustras de la chemarea înaintea organelor de cercetare penală, în referatul care se întocmește potrivit art. 259 se arată împrejurările concrete din care rezultă cauza împiedicării.
Este adevărat că inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală, dovada fiind faptul că el a fost audiat, însă textul de lege se referă la sustragerea inculpatului de la chemarea înaintea organelor de cercetare penală.
În dosarul de urmărire penală există două declarații, ale numitului G, tatăl inculpatului, și declarația numitei, concubina inculpatului, din care rezultă că acesta nu se află în țară, aceste declarații reprezentând dovezi certe că s-a încercat executarea mandatului de aducere nr. 39/26.10.2004 emis pe numele inculpatului pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală.
S-a reținut că în această situație culpa aparține inculpatului care, deși știa că este cercetat penal, a părăsit țara, caz în care nu se poate interpreta că i s-a încălcat dreptul la apărare, așa cum s-a susținut.
Așadar, s-a arătat că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită cu procesul-verbal din 18.06.2003 din 18.06.2004, înregistrat sub nr. - la B - Otopeni, documentele de identitate, fișa dactiloscopică, adresele SEIP G, declarația martorului coroborate cu declarațiile inculpatului.
S-a mai reținut că din analiza fișei individuale a inculpatului rezultă că acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare prin sentința penală nr. 137/12.02.1997 a Judecătoriei Tecuci, A fost arestat la data de 24.05.1997 și liberat la 30.09.1998 cu un rest de 358 zile, așa încât se află în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b Cod penal, dispoziție legală care a fost reținută la încadrarea juridică a faptelor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, însă acesta nu a formulat în scris motivele pentru care a înțeles să exercite această cale de atac și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a le susține oral.
Prin decizia penală nr. 410 din 04.07.2005 pronunțată de Tribunalul Galațis -a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 263 din 08.03.2005 a Judecătoriei Tecuci.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 40 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a constatat că instanța de fond, pe baza unei judicioase analize a întregului material probator administrat în cauză, a reținut o corectă situație de fapt, a dat faptelor comise de inculpat o corectă încadrare juridică și a aplicat regulile privind recidiva postexecutorie și concursul de infracțiuni.
Totodată, reținându-se că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită, a realizat o justă individualizare a pedepselor aplicate, dând eficiență disp. art. 72 Cod penal.
De asemenea, având în vedere starea de recidivă postexecutorie a inculpatului și conduita acestuia pe parcursul desfășurării procesului penal, s-a apreciat că în mod corect s-a stabilit modalitatea de executare a pedepsei rezultante stabilită de prima instanță.
Față de considerentele expuse mai sus, s-a apreciat că hotărârea apelată este legală și temeinică, motiv pentru care apelul declarat de inculpatul a fost respins ca fiind nefondat.
Împotriva acestei decizii, la data de 18.06.2008, inculpatul a declarat recurs peste termen și, în temeiul art. 3854alin. 1 rap. la art. 365 alin. 3 Cod procedură penală, a solicitat suspendarea executării hotărârilor penale atacate până la soluționarea recursului.
Prin motivele scrise de recurs inculpatul a susținut că ambele instanțe nu s-au pronunțat asupra tuturor probelor administrate în cursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, probe esențiale în aflarea adevărului, care sunt de natură să influențeze soluția în cauză.
De asemenea, a învederat faptul că nu a fost citat în mod legal în procesul penal, nici la instanța de fond și nici la instanța de apel, pentru a putea fi audiat și a-și putea asigura apărarea în cauză.
La data de 14 iulie 2008, inculpatul a înaintat la dosar, prin fax, o cerere prin care a făcut cunoscut instanței faptul că la data de 22.06.2008 a fost încarcerat și se află în Penitenciarul Rahova, la data de 29.08.2008 fiind transferat în Penitenciarul Galați.
Prezent în instanță la termenul de judecată din 08 2008, inculpatul
a făcut cunoscut că își retrage recursul declarat.
Potrivit art. 3854alin. 2 Cod procedură penală, părțile pot renunța la recurs potrivit dispozițiilor art. 368 și pot retrage recursul în condițiile art. 369 care se aplică în mod corespunzător.
În conformitate cu prevederile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor în instanța de apel, fiecare dintre părți își poate retrage apelul declarat.
Retragerea trebuie să fie făcută personal de părți sau prin mandat special, iar dacă partea se află în stare de deținere printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către conducerea locului de deținere.
Având în vedere că prevederile textului de lege citat, aplicabil în cazul recursului, sunt îndeplinite, în sensul că, prezent în instanță, inculpatul - și-a exprimat dorința de a retrage recursul declarat, urmează a se lua act de această cerere și a dispune în consecință.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul (fiul lui G și, născut la data de 20.02.1976 în mun. T, județul G, CNP -, cu domiciliul în mun. T, str. -. -, nr. 13, - 1,. 10, județul G, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva deciziei penale nr. 410/4.07.2005 a Tribunalului Galați (sentința penală nr. 263 din 08.03.2005 a Judecătoriei Tecuci ).
Obligă recurentul la plata către stat a sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- - - - -
Grefier,
Red./tehnored.
2 ex./16.09.2008
Fond:
Apel:,
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Mița Mârza, Constantin
