Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 557/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ Nr. 557

Ședința publică de la 23 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ciubotariu

JUDECĂTOR 2: Dan Anton

JUDECĂTOR 3: Tatiana Juverdeanu

Grefier: - -

Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror

Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " nr.OUG105/2001 " promovat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr.14/A din 07.01.2008 a Tribunalului Vaslui dată în dosarul nr-.

Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se lipsa inculpatului recurent, pentru care răspunde avocat ales.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care, nemaifiind de formulat cereri, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului promovat de inculpatul recurent.

Avocat, pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că recursul promovat vizează latura penală a cauzei, respectiv modalitatea de executare a pedepsei aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de apel.

Așa cum rezultă din probele dosarului, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ( trei ) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.70 alin.1 din nr.OUG105/2001, modificată și aprobată prin Legea nr.243/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. În temeiul disp.art.83 alin.1 Cod penal instanța a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 ( șase) luni închisoare, aplicată de către Judecătoria Arad, urmând ca acesta să execute o pedeapsă rezultantă de 9 ( nouă) luni închisoare, în regim de detenție.

Din probele administrate în cauză rezultă că faptele au fost săvârșite de către inculpat pe frontiera de vest a României. Scopul pentru care inculpatul a făcut aceste fapte a fost unul singur " mergea pentru a munci să-și câștige existența".

Apreciază apărarea că în cauză sunt aplicabile disp.art.81 pct.2 Cod penal, întrucât prima condamnare nu este mai mare de 6 luni, inculpatul nu este recidivist. cea de a doua infracțiune comisă este săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate.

Solicită instanței a face aplicarea disp.art.81 pct.2 Cod penal, reținând în favoarea inculpatului largi circumstanțe personale.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că din punct de vedere a criteriilor de individualizare a pedepsei, instanța a făcut o corectă individualizare a pedepsei, cuantumul acesteia se situează la limita minimului special prevăzut de lege.

Pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefundat, decizia recurată fiind temeinică și legală.

Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior deliberării,

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr. 173 din 17 mai 2007 Judecătoriei Huși, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001, modificată și aprobată prin Legea nr. 243/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În temeiul art. 83 alin. 1 Cod penal s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționare a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 500 din 8 martie 2005 Judecătoriei Arad, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 9 uni închisoare, în regim de detenție.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele:

"În data de 16.05.2007 inculpatul s-a prezentat în pe sensul de intrare persoane fizice pentru a intra în România, ocazie cu care a prezentat la control pașaportul simplu moldovenesc cu seria A nr. - eliberat de autoritățile din Republica M la data de 07.09.2006, valabil până la 07.09.2017.

Procedându-se la verificarea în baza de date s-a constatat că, acesta a mai trecut în perioada 06.04.2005-11.09.2005 de 4 ori legal în România prin diferite puncte de trecere a frontierei de stat a României cu Republica M și nu figurează ca fiind ieșit din țară, ulterior acestor date.

Din verificările efectuate și potrivit declarațiilor inculpatului a rezultat că, în luna august 2004 inculpatul s-a hotărât să meargă la lucru în Italia. În acest sens a luat legătura cu un conațional de-al său pe numele "" care în schimbul unei sume de bani s-a oferit să-l ajute să ajungă în străinătate.

În luna august 2004 intrat legal în România după care a ieșit ilegal din țară ajungând astfel în Serbia. Și-a continuat deplasarea ajungând în Slovenia și a fost prins de autoritățile acestui stat, fiind returnat în România. Pentru această faptă a fost condamnat prin sentința penală nr. 500/08.03.2005 la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei.

. în Republica M și neavând de lucru, inculpatul s-a hotărât să plece în Italia și de la datele de 06.04.2005; 21.06.2005; 26.07.2005 și 11.09.2005 a intrat legal în România prin, I, respectiv și de aici de fiecare dată s-a deplasat singur până în localitatea T, ajungând în apropierea frontierei de stat a României cu Serbia și pe timp de noapte a trecut pe jos, ilegal, frontiera României.

La primele trei treceri ilegale, inculpatul a fost depistat de autoritățile din Croația și returnat în Republica Când a trecut ilegal frontiera în luna septembrie 2005, acesta a reușit să ajungă în Italia însă după câteva zile a fost prins de către autoritățile acestui stat și returnat cu avionul în țară.

Așa cum rezultă din declarația acestuia și din înscrisul de la fila 12 din dosar rezultă că, de fiecare dată când inculpatul intra legal în România, prezenta un pașaport cu o altă serie. fiind cu privire la acest aspect a declarat că, se prezenta la autoritatea din Republica M unde lăsa pașaportul declarând că, nu are viza de ieșire din România și după ce îi era anulat i se elibera un alt pașaport. A recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și este cunoscut cu antecedente penale.

Așa cum rezultă din cazierul judiciar prin sentința penală nr. 500/08.03.2005 a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni, cu aplicarea art. 81 Cod penal de către Judecătoria Arad.

Inculpatul nu este recidivist întrucât nu este îndeplinit primul termen al recidivei, însă este de precizat că, cea de a doua infracțiune comisă în formă continuată este săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate.

S-a apreciat de către instanța de fond că săvârșirea faptei și vinovăția inculpatului au fost dovedite, astfel că prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea în limitele prev. de art. 79 al. 1 din OUG 105/2001, modificată și aprobată prin Legea 243/2002.

Întrucât inculpatul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, instanța de fond, în temeiul art. 83 alin.1 Cod penal a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 6(șase) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 500 din 08.03.2005 pronunțată de Judecătoria Arad, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 9)noua) luni închisoare, în regim de detenție".

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin apărător s-a solicitat în apel redozarea pedepsei aplicate de instanța de fond, în sensul diminuării.

Prin decizia penală nr. 14/A/17 ianuarie 2008 Tribunalului Vasluia fost respins ca nefondat apelul inculpatului împotriva sentinței penale nr. 173/17 mai 2007 Judecătoriei Huși care a fost menținută.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța decizia, tribunalul a reținut:

"În mod corect și în deplină concordanță cu materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului în comiterea, în formă continuată,a infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat a României, prev. de art. 70 din OUG nr. 105/2001.

Inculpatul a recunoscut în mod constant săvârșirea faptelor, de la primele cercetări iar declarațiile sale se coroborează cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, privind datele la care inculpatul apare ca intrat în România, urmate de lipsa vizei de ieșire din țară.

Instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului - în cadrul criteriilor generale prevăzute de art. 52,72 Cod penal - cu luarea în considerare a împrejurărilor comiterii faptelor și a elementelor ce caracterizează persoana inculpatului.

Din fișa existentă la fila 20 din dosarul de urmărire penală, rezultă că inculpatul a mai suferit o condamnare pentru fapte de aceeași natură, având o pedeapsă de 6 luni închisoare cu aplicarea art. 81 Cod penal, stabilită prin sentința penală nr. 500/2005 a Judecătoriei Arad, motiv pentru care, în mod corect sa făcut aplicarea art. 83 Cod penal, fapta din prezenta cauză fiind comisă în cursul termenului de încercare pentru condamnarea anterioară.

Perseverența infracțională manifestată de inculpatul apelant evidențiază un grad de pericol social care a fost corect evaluat de instanța de fond în procesul complex al individualizării pedepsei stabilite pentru fapta dedusă judecății.

De altfel, cuantumul acesteia se situează la limita minimului special prevăzut de norma incriminatoare și este de natură a asigura reeducarea inculpatului și atingerea scopului prevăzut de art. 52 alin. 1 teza ultimă Cod penal: "prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Se susține că pedeapsa pronunțată este prea severă. Inculpatul are vocație la beneficiul suspendării condiționată prev. de art. 81 pct. 2 Cod procedură penală, întrucât prima condamnare nu este mai mare de 6 luni iar inculpatul nu este recidivist.

Se solicită aplicarea art. 81 Cod penal reținându-se în favoarea inculpatului largi circumstanțe personale.

Recursul este nefundat.

Situația de fapt reținută de instanțe corespunde probelor care au fost complet și just apreciate și reprezintă adevărul. Încadrarea juridică dată faptelor este cea legală, inculpatul săvârșind infracțiunea pentru care este judecat.

Pedeapsa pronunțată a fost individualizată în acord cu criteriile prev. de art. 72 Cod penal, cu scopul și funcțiile pedepsei prev. de art. 52 Cod penal. În funcție de limitele legale de pedeapsă pentru infracțiunea comisă, pedeapsa a fost stabilită la minimul special prevăzut de lege, de 3 luni închisoare.

Inculpatul, însă, a comis prezenta infracțiune în termenul de încercare stabilit pentru pedeapsa la care a fost condamnat anterior prin suspendarea condiționată a executării pentru o infracțiune similară. Inculpatul nu este recidivist, dar dovedește perseverență infracțională realizând prin noua infracțiune comisă forma pluralității de infracțiuni numită pluralitate intermediară.

Inculpatul nu poate beneficia de suspendarea condiționată a pedepsei totale de executat întrucât, revocarea suspendării condiționare a executării pedepsei de 6 luni închisoare, pedeapsă definitivă stabilită prin sentință rămasă definitivă, conform art. 83 Cod penal, este obligatorie și este o sancțiune prevăzută de lege în situația în care în termenul de încercare stabilit inculpatul nu se reabilitează și săvârșește noi infracțiuni. Este situația inculpatului. Pentru că pedeapsa anterioară de 6 luni închisoare este intrată în puterea lucrului judecat, poate interveni numai sancțiunea prev. de art. 83 Cod penal și nu un nou proces de reindividualizare ca modalitate de executare a acelei pedepse.

În cauză nu sunt aplicabile disp. art. 81 alin. 2 Cod penal, întrucât ipoteza avută în vedere de text este cea a concursului de infracțiuni. În speță, inculpatul săvârșind infracțiunea pentru care este judecat în termenul de încercare de la suspendarea condiționată dispusă printr-o sentință penală anterioară definitivă, a comis infracțiunea în situația pluralității intermediare prev. de art. 40 Cod penal, respectiv pluralitatea de infracțiuni realizată în cazurile când nu există recidivă.

Or, pluralitatea intermediară, la fel ca și recidiva, este fundament juridic pentru aplicarea art. 83 Cod penal, respectiv revocarea obligatorie a suspendării condiționate și cumulul aritmetic al pedepselor, ca tratament sancționator.

Critica privind reindividualizarea pedepsei prin aplicarea beneficiului suspendării condiționate prev. de art. 81 Cod penal este nefondată și este în contradicție cu dispozițiile legale relevante și condițiile pe care legea le prevede pentru această modalitate de executare, care nu este posibilă în cazul inculpatului pentru pedeapsa anterioară și este netemeinică pentru pedeapsa aplicată în prezenta cauză.

Soluția dată cauzei este legală și temeinică și conform art, 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul și va menține decizia penală atacată ca fiind legală și temeinică.

Văzând și disp. art. 192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.14/A din 17 ianuarie 2008,a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.

Obligă recurentul să plătească statului suma de 5o lei cheltuieli judiciare.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 Octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, Grefier,

Red.

Tehnored.

11.11.2008

Judecătoria Huși: - Președinte -

Tribunalul Vaslui: - Președinte -

- Judecător -

Președinte:Ciubotariu
Judecători:Ciubotariu, Dan Anton, Tatiana Juverdeanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 557/2008. Curtea de Apel Iasi